Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Vlad Voiculescu: În această iarnă, ne vom îngriji ca reparațiile să fie făcute cât mai repede și ca Termoenergetica să fie o companie transparentă

Publicat

pe data de

Vlad Voiculescu, viceprimar general ales al Bucureștiului, a vorbit, luni, în cadrul emisiunii „Studio Politic” de la Digi24, despre situația găsită la Primăria Capitalei, dar și despre ce urmează pentru cele 23 de companii municipale.

„Nu se pune problema în momentul ăsta de disponibilizări. Din punctul meu de vedere, e un aparat foarte mare și foarte opac, trebuie mai întâi să vedem ce se găsește în spatele acelor numere”, a subliniat, în acest sens, Vlad Voiculescu. În ceea ce privește furnizarea de căldură în această iarnă, Vlad Voiculescu a afirmat că „se pune problema, mai degrabă, a unui management de avarie”.

„Ce vedem în toată administrația e că odată ce PSD a pierdut alegerile, s-a ocupat cu obstinație de a-și rezolva trebușoarele pentru care, de fapt, au venit acolo: pe de o parte de concursuri, care să fixeze pe post oamenii care erau aduși acolo fără concurs și de achiziții pe ultima sută de metri, achiziții pe care acum le dezgropăm și o să le facem cu siguranță publice până la ultimul cent. Pot să vă spun că unele sunt de-a dreptul șocante și vorbesc de achizițiile făcute în ultimele luni. Sunt achiziții făcute de la companii care, practic, nu existau, care sunt în valoare mai mare decât cifra lor de afaceri. Sunt făcute fără licitație, sunt făcute fără publicare.

Eu mă uit în special în domeniul sănătății. Încă de când a început pandemia, nu numai la București, vedem că unii au încercat să profite. Sunt foarte mulți directori, foarte mulți oameni care sunt puși pe post cu mâna, fără concursuri și, timp de patru ani, Gabriela Firea și administrația PSD din București nu au organizat acele concursuri și, iată, după pierderea alegerilor, dintr-odată, acestea au devenit o urgență. În instituții sunt oameni veniți de la companii private, prin transfer, pe salarii mult peste grila obișnuită în instituție”, a declarat Vlad Voiculescu.

Întrebat cum stau lucrurile cu acel bilet unic STB-Metrorex, Vlad Voiculescu a replicat: „Cred că transportul în comun, în momentul ăsta de pandemie, ce ar trebui să avem grijă este ca el să nu fie în continuare un focar. Dacă ne uităm, și am discutat cu Direcțiile de Sănătate Publică din București și cu oameni care lucrează în serviciile sociale, vedem că transportul în comun poate fi un mijloc de infectare. Să faci mai ușor pentru oameni să își cumpere bilet și să poată să circule cu orice mijloc de transport, indiferent dacă ține de Guvern sau de Primăria Generală, asta este o prioritate. Trebuie să faci transportul public mai atractiv, trebuie să fie punctual, trebuie să fie atractiv și trebuie să fie o alternativă reală, chiar și în condiții de pandemie”.

Referitor la soarta celor 23 de societăți ale Municipalității, Vlad Voiculescu a subliniat faptul că „situația este foarte complicată”: „Vedem, mai întâi, situația financiară a Capitalei, cu trei miliarde – datorii curente, asta înseamnă datorii către furnizori, care ar trebui plătite în maximum un an. Suntem în întârziere cu foarte multe. Unele (companii municipale, n.r.) produc, dar nu putem spune care este calitatea acelui serviciu. Ce este îngrijorător la aceste companii municipale, pe de o parte, că distorsionează piața și, pe de altă parte, companiile aparțin Primăriei și livrează servicii Primăriei și atunci putem să ne întrebăm, în mod onest, cine verifică calitatea serviciilor acestor companii, cine a verificat asta în toți anii ăștia și, dacă nu cumva, calitatea serviciilor a avut de suferit.

Ne vor trebui luni până să vedem ce există în toate aceste companii. În principiu, oamenii care și-au văzut de treabă și care vor să servească cetățenii în continuare cred că se pot baza pe faptul că își vor putea găsi în continuare locul acolo, fie în acele companii municipale, fie în administrația Primăriei. Unele companii vor fi desființate și cei care, de fapt, au plecat din cadrul Direcțiilor din Primărie se vor putea întoarce acolo, ăsta este cazul pentru unele dintre companii. Cât privește prejudiciul, asta o să putem să vedem abia după ce luăm fiecare contract, fiecare factură și vedem ce stă în spatele ei. Situația bugetară nu este cea mai fericită, în momentul ăsta. Din câte am vorbit cu Nicușor Dan, nu se pune problema în momentul ăsta de disponibilizări. Din punctul meu de vedere, e un aparat foarte mare și foarte opac, trebuie mai întâi să vedem ce se găsește în spatele acelor numere, sunt zeci de mii de angajați”.

Pe de altă parte, întrebat ce se va întâmpla cu subvenția pentru căldură, Vlad Voiculescu a explicat că aceasta se va duce către Termoenergetica și că, în acest moment, nu se pune problema tăierii unor subvenții. „Se pune problema, mai degrabă, a unui management de avarie. Asta o să se întâmple în această iarnă, ne vom îngriji ca reparațiile să fie făcute cât mai repede și ca Termoenergetica să fie o companie transparentă”, a adăugat Vlad Voiculescu.

În ceea ce privește relația cu Nicușor Dan, Vlad Voiculescu a afirmat că aceasta este „una de lucru, foarte bună”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Revista Presei

George Cățean: cum s-a apucat un fermier premiat de politică

Publicat

pe

În 2019, când a fost ales în Biroul Național PLUS, George Cățean s-a trezit numit de presă „Ciobanul din conducerea PLUS”, datorită fermei de familie pe care o are la Rotbav, în județul Brașov. Lucru care nu-l deranjează, ci îi chiar îi place, fiindcă în politică vrea să se ocupe tot de agricultură și dezvoltare rurală.

În 2020, visează la vaci cu microcipuri – și nu numai că visează, ci a depus un proiect ca să le obțină – și la o legislație care încurajează fermierii mici și medii. Locul în care o poate obține e Comisia pentru agricultură din Senat, până acum fieful PSD-ului și deci al lobby-ului marilor latifundiari agricoli.

Aveți de mai multă vreme, împreună cu frații, un business agricol cu premii internaționale, Ferma Cățean din Rotbav, județul Brașov. Ce înseamnă să ai succes în agricultură?

George Cățean: Ferma Cățean continuă o activitate de familie de mai bine de cinci generații, în ceea ce înseamnă partea de creștere a animalelor și partea de producție, brânzeturi. Ceea ce am făcut noi, în ultimii 10 ani, de când am preluat-o împreună cu ceilalți doi frați, a fost să aducem partea de management, să aducem marketing și să aducem viziune. Mie îmi place să spun că e o fermă integrată. Ce înseamnă asta: înseamnă că ne producem toate materiile prime (lapte și carne, mai ales), la fel cum noi suntem cei care procesăm și comercializăm totul . Și nu facem produse comune, ci cu valoare adăugată. Ceea ce ne-a poziționat foarte bine și ne-a creat o bază financiară solidă și putere de dezvoltare. Și, în plus, ne-am conturat și segmentul de piață, nu ne-am canibalizat cu ceilalți producători.

Referitor la partea de marketing – pentru că eu am studiat marketingul -, trebuie să vă spun că sunt „piețar” de copil, de când am mers pentru prima oară la piață să vând brânză. Cred că afli destule despre marketing la tarabă. Dar, după studii, am sesizat nevoia de a atesta și comunica un lucru pe care îl aveam, calitatea foarte bună a produselor noastre. Din 2012, am început să participăm la diferite competiții și alte evenimente care veneau să ne confirme calitatea. Atunci am primit eticheta de cea mai bună brânză din Balcani. În 2015, am obținut o stea de aur – echivalentul unei stele Michelin în industria noastră, decernată de Institutul de Calitate de la Bruxelles(ITQI). În 2020, am obținut titlul de Cea mai bună brânză de oaie din lapte crud, e vorba de un ITA – International Test Award, din Italia. În materie de scheme de calitate naționale, am mers pe label-ul de produs tradițional, care pe lângă notorietate ne-a adus și avantaje fiscale, fiindcă acestea există. Și de curând, din 2020, suntem și fermă eco.

Iar la nivel de strategie, am tratat întotdeauna animalele cu respect. Nu vedem animalul ca o mașinărie care produce lapte sau ca o mașinărie care produce carne, ci am avut o altă viziune. Am preluat din agricultura tradițională lucruri ca mersul cu vacile și oile pe pășune, ceea ce le asigură o calitate mai bună a vieții și nouă, o perioadă mai mare de exploatare.

Câți fermieri, cu sau fără studii, de vârsta dumneavoastră cunoașteți?

George Cățean: Dacă e să vorbesc de generația mea – segmentul 25-35 de ani, să zicem, fiindcă eu merg pe 34 de ani -, sunt destul de puțini. Dar încep să văd interes la cei mai tineri, în jur de 20 de ani. Într-adevăr, în agricultură există o problemă legată de schimbul de generații. Printre cauze e faptul că e o muncă grea, care nu este recompensată material îndeajuns. Acolo unde un fermier câștigă un leu, o altă persoană poate câștiga de zece ori mai mult – și cu mai puțin efort și mai puțină implicare. Mai e și faptul că munca de fermier nu este recunoscută, valorizată social. Mulți o văd într-o zonă murdară, legată de vechiul tip de agricultură și de fermă. Deși cu procedee și tehnologii moderne nu mai este așa. Apropo de generația mea, cei care au prins taurul de coarne și s-au apucat de agricultură sunt exemplu de bune practici. Tinerii aduc cu ei tehnologii noi și abordări de genul smart agriculture. Mai ales că există și finanțări care îi favorizează pe cei care vor să se apuce de agricultură. Dacă se va schimba ceva în agricultură, va conta și interesul tinerei generații pentru tehnologiile inteligente. Am aplicat și noi, la Ferma Cățean, pentru un proiect smart – ceea ce avem acum e tehnologie de ultimă oră, dar nu e încă în zona smart. Dorim să folosim un tip de implanturi pentru vaci, care îmbunătățesc evidența pe care o ai asupra animalului, bineînțeles fără a afecta calitatea vieții acestora. Facem acum acest pas.

Deși ceea ce simt eu, ca potențial beneficiar alt tehnologiilor smart, e faptul că acestea nu sunt pregătite pentru micii fermieri. Există o ofertă foarte bună pentru marii fermieri, mai ales în zona de vegetal.

Recent, ați făcut pasul către politică, așa că vă vom întreba: ce importanță au aceste lucruri pentru consumatorul autohton, care vede roșii de import, fără gust, sau carne comestibilă, dar fără calități deosebite, în supermarket? Pare o situație fără speranță, agricultura românească e în mare suferință – se produce puțin, iar atunci când se produce, nu are gust. Nu e greu să construiești, în politică, pentru a schimba asta?

George Cățean: Nu mi se pare greu. Vă voi da două exemple de probleme ale căror soluții nu sunt chiar atât de abstracte și de departe de noi. În primul rând, în agricultura mare, pe suprafețe mari. Acolo producem, oarecum, cantitate, dar ar trebui să producem și un pic de calitate. Ori zona de smart agriculture s-a dezvoltat foarte tare și poate înlocui partea de chimie din prezent. E o oportunitate importantă, dacă ne gândim că e asociată cu fonduri și reglementări europene de amploare. Ne trebuie doar puțină limpezime internă ca să realizăm un restart, mai ales dacă vom putea adăuga valoare în etapele de depozitare și procesare.

Să ne uităm acum la micii fermieri. Voi remarca aici că Germania și Austria au o schemă de calitate recunoscută la nivel european, legată de conceptul de Heumilch – lapte din iarbă, sau din fân. Fermierii noștri produc laptele ăsta, din iarbă sau din fân, dar se simt înapoiați tehnologic, pentru că nu folosesc altceva în furajarea vacilor, așa cum fac marii fermieri. Dimpotrivă: avem lapte de calitate, avem cine să îl producă, dar laptele ăsta nu e recunoscut și e mai prost plătit decât cel industrial. O treime din suprafața agricolă a României e pășuni, pășuni de înaltă calitate, confirmate din punctul de vedere al biodiversității. Avem utilizatori de pășuni, deci avem lapte – fie de vacă, fie de oaie. Singurul lucru care ne lipsește e o etichetă. O etichetă care va fi recunoscută și îi va garanta fermierului nu doar un nivel de subzistență, ci chiar o situație materială bună. Iar consumatorul va ști și el cum să aleagă un produs de calitate.

Soluțiile pentru agricultura românească sunt la îndemâna noastră. Cei de până acum le-au ignorat din incompetență sau indiferență pentru nevoile celor care trăiesc și muncesc în ruralul românesc. Scopul meu este să pun agricultura, satul românesc, tradițiile și viața sănătoase pe locul pe care îl merită. Programul meu politic poate fi găsit și citit pe www.georgecatean.ro.

Cum ați decis să intrați în politică?

George Cățean: În 2013 am avut un proiect. Un proiect fain, european, pe care îl coordonam la 26 de ani. S-a numit „Transhumanța” și am refăcut un drum din România în Polonia, cu 300 de oi. Am făcut 1.400 de kilometri în 100 de zile. Am mers pe la diferite instituții, locale și mai apoi centrale, cu proiectul, ca să primim sprijin – și aveam nevoie mai degrabă de un patronaj decât de resurse financiare. Și am văzut câtă nepăsare și indiferență e din partea autorităților. Atunci s-a produs un clic în capul meu și am spus: trebuie să fac mai mult decât fac acum.

Tot pe atunci, s-a mai întâmplat ceva: l-am descoperit pe Dacian Cioloș, care era comisar european pentru agricultură. I-am scris un mesaj pe Facebook, iar la câteva zile m-a sunat unul dintre asistenții lui, care ne-a programat o întâlnire, la Reprezentanța Comisiei Europene, la București. Noi am întârziat, fiindcă nu cunoșteam orașul, dar am reușit să facem o poză. Am pus-o în mapa de prezentare, în față, iar de atunci lucrurile s-au schimbat foarte mult. Dacian Cioloș nu a putut fi la inaugurarea evenimentului, pe 11 mai 2013, dar a ajuns la o săptămână după, la Sighișoara. Atunci i-am cunoscut echipa și mi-am dat seama ce fain e să lucrezi cu un astfel de om. Am mai ținut legătura și după ce Cioloș a devenit prim-ministru, iar în 2017 m-a chemat în platforma „România 100”, care nu era o organizație politică, dar ne-a strâns pe cei care voiam să aducem schimbarea în România. Atunci când ni s-a propus să migrăm în zona politică, am făcut-o, fiindcă mi-a plăcut foarte mult cum lucrasem doi ani de zile.

Mai e un lucru, pe care vi-l spun din perspectiva mea personală, a antreprenorului. Astăzi, dacă am un leu, el e pentru mine un leu. Dar în cazul în care lucrurile nu merg cum trebuie, leul meu s-ar putea să fie 60 de bani, 70 de bani… și-atunci mă concentrez degeaba doar pe eforturile pentru business-ul meu. Politica e un mod în care pot preveni ca lucrurile să nu meargă cum trebuie.

USR PLUS este în esență un partid urban, care se adresează tinerilor. Cum se integrează preocuparea pentru agricultură în asta?

George Cățean: Noi, în PLUS, am simțit potențialul pe care îl are și mediul rural de la bun început, faptul că avem o obligativitate să ne adresăm și ruralului. În 2019, când s-a format Biroul Național, structura de conducere a partidului, am primit din partea presei eticheta „Ciobanul de la conducerea PLUS”. Nu mă deranjează și chiar îmi place. Atunci am început să construim o rețea de responsabili rurali. Avem în fiecare județ un responsabil legat de mediul rural. Această rețea ia pulsul din rural, identifică potențialii membri, își propune să aducă PLUS la firul ierbii, cum ne place nouă să spunem. Iar acum această strategie continuă și în alianța cu USR.

De ce ar trebui să vă voteze alegătorii?

George Cățean: În primul rând, în ultimii ani am dovedit că se poate într-o zonă în care majoritatea dintre noi cred că nu se poate. În agricultură, există tentația de a te plânge și a te baza pe subvenții. Noi am căutat să fim productivi și am reușit. Iar asta cred că spune despre mine că pot livra ceea ce am promis. Și mai spune ceva: nu am intrat în politică pentru ca să mă căpătuiesc. Am construit timp de zece ani o fermă premiată, nu am nevoie de banii statului și nici de combinații politico-financiare.

Alegătorii mei mai trebuie să știe un lucru, legat de criza de integritate din politica românească: provin dintr-o familie și dintr-o zonă în care cuvântul e cuvânt. Puteți verifica acest lucru la toți colaboratorii și cunoștințele mele.

În fine, cred că am intrat în politică la momentul oportun, fiindcă e nevoie să facem un schimb de generații. Și în agricultură, și în mediul rural în general, și în politică.

Sloganul dumneavoastră e „De la Sat în Senat”. De ce au nevoie fermierii de un senator?

George Cățean: Pentru că, din păcate, vocea ruralului nu e dusă foarte des în parlament. Iar în Senat, în Comisia de Dezvoltare Rurală și Industrie Alimentară, se creează majoritatea inițiativelor legislative. Așa că mă duc să susțin, dar mai ales să creez și să propun niște inițiative. Și mai e un lucru  despre care s-a vorbit mai puțin, dar contează foarte tare: această comisie a fost, în ultimii zece ani, cumva, prizonierul PSD-ului. Iar asta înseamnă că interesele marilor fermieri au fost foarte bine reprezentate, cu un lobby puternic în defavoarea celor mici. Oricine are dreptul la o șansă.

Bugetul Uniunii Europene pentru anii 2021-2027 are o structură diferită față de exercițiul financiar anterior. La asta se adaugă fondul pentru lupta anti-COVID, care e foarte consistent. Care sunt oportunitățile pentru agricultură?

George Cățean: Există foarte multe aspecte care țin de specificitățile României. Întâi e vorba de faptul că fermierul nu e informat, nu e implicat, nu are parte de o consultanță adecvată și sigură. Proiectele europene înseamnă asumare și consecințe din punctul de vedere al aplicantului. Iar aici, în momentul în care voi fi în Parlament voi avea o propunere care să rezolve această situație. În general îmi propun să facilitez rămânerea – sau chiar revenirea – în mediul rural. Inclusiv a diasporei, care dispune de resurse financiare, dar și de know-how, care va putea crea plusvaloare și o economie locală. Premisele și oportunitățile din următorii ani se leagă de Fondul de Reziliență, de Programul Național Strategic și Politica Agricolă Comună. Ele trebuie foarte bine declinate pe specificul României. Fiindcă acum există un mit, „Europa nu ne lasă”. Europa ne lasă! Ea a creat un cadru pentru toate țările, iar alte țări au făcut treabă mult mai bună sub același cadru. Asta dovedește că noi nu știm să traducem și implementăm acest cadru așa cum ține de specificul nostru. De ce? Fiindcă nu e cunoscută realitatea din teren.

Unde vă vedeți peste două mandate parlamentare, să zicem? Vreți să deveniți ministru al Agriculturii, președinte al țării…?

George Cățean: Mi-ar plăcea foarte mult să lucrez și la nivel european. Mă atrage tot ce înseamnă politica agricolă comună, mă atrage viziunea extinsă despre dezvoltarea rurală. Putem găsi oameni care pot reprezenta România în Europa, dar putem aduce și interesele Europei acolo unde trebuie. Pentru că România e o țară, dar de fapt țara mare e Uniunea Europeană.

* Interviu apărut pe www.capital.ro

Citește în continuare

Revista Presei

Vlad Voiculescu: Autorizațiile sanitare de funcționare pentru spitalele din România sunt date prin prixul ministrului, fără ca regulile să fie respectate

Publicat

pe

Vlad Voiculescu, viceprimar al Bucureștiului, a vorbit, luni, în cadrul unei intervenții la Gândul LIVE, despre principalele probleme din sistemul sanitar românesc, în contextul incendiului de la spitalul din Piatra Neamț, în urma căruia 10 pacienți au murit, iar alte șapte persoane, printre care și un medic anestezist care a încercat să salveze pacienții, se află în stare gravă.

„Cred că sunt două puncte relevante. Pe de o parte întrebarea asta mare «suntem în stare să construim, să avem spitale calumea în țara asta?» și răspunsul cred că este «da» dacă chiar ne punem să facem lucrul ăsta și, în al doilea rând, cum le operăm? La Piatra Neamț e vorba și de asta, de reguli clare și de proceduri care sunt sau nu sunt respectate la fiecare nivel. În sistemul medical românesc nu există acele mecanisme care, pe de o parte, să îi lase pe oamenii care vor să facă treabă chiar să facă treabă și, Doamne ajută, încă mai sunt medici, asistenți, infirmieri, oameni care chiar vor să facă treabă.

Omul ăsta, care a încercat să îi salveze pe ceilalți și acum este pe un pat de spital în Belgia, s-a întors din străinătate, e un medic care putea să o ducă bine mersi pe 3-4-5, poate și mai bine, mii de euro pe lună și putea să își vadă liniștit de viața acolo. S-a întors omul în România ca să își facă treaba și ajunge într-un spital în care se schimbă opt manageri, toți numiți politic. Aș spune că problema nu este nici măcar la persoanele respective care au fost numite în calitate de manageri, ci mai degrabă la cei care i-au numit și la un întreg sistem care a permis politizarea asta și numirea politică a unor manageri care răspund, mai degrabă, în fața partidului”, a declarat Vlad Voiculescu.

În acest context, fostul ministru al Sănătății în Guvernul Cioloș a evidențiat modul în care se acordă autorizațiile sanitare de funcționare pentru spitalele din țară: „Problema de fond este asta: mai întâi nu încercăm să vedem adevărul, nu avem curaj să vedem adevărul, adevărul că unele clădiri, pur și simplu, nu mai pot fi transformate într-un spital și, apoi, faptul că până acum ce am făcut este să tot amânăm și este o poveste aici de spus. Elementul de bază al unui spital, autorizația de bază se numește autorizația sanitară de funcționare, unul dintre acele documente pentru care un privat, dacă nu îl are, nu poate funcționa. Autorizațiile sanitare de funcționare pentru spitalele din România sunt date prin prixul ministrului, printr-o simplă semnătură fără ca regulile să fie respectate, fără ca acele criterii de bază pentru autorizația sanitară de funcționare să fie validate de cineva.

Povestea e așa: în 2016 am stat șapte luni la Ministerul Sănătății și am trimis un control în a doua parte. Am constatat că vreo 130 de spitale nu îndeplineau criteriile de bază și atunci am făcut un ordin de ministru în care am zis așa: banii de acum, toți banii pe care o să îi avem la Ministerul Sănătății, o să fie prioritizați către îndeplinirea acestor criterii de bază. E vorba de igienă și de siguranță și am spus atunci că ar trebui să aibă Ministerul Sănătății o unitate care să supravegheze managementul de spital și tocmai aceste investiții. Ce credeți că s-a întâmplat? Când am plecat de la minister, până să ajung acasă, Liviu Dragnea deja era la televizor și spunea că a aflat că eu voiam să închid niște spitale. Eu propuneam niște controale, nu închiderea spitalelor. Și apoi ministrul Bodog a semnat pur și simplu pe răspunderea dumnealui că autorizațiile sanitare de funcționare sunt prelungite până în 2020. La sfârșitul acestui an, din nou expiră autorizațiile de funcționare și în tot parcursul ăsta, deci patru ani pierduți, patru ani în care măcar se putea face un plan de conformare, adică niște măsuri clare pe care managerii să trebuiască să și le asume și exact asta o să facem la București.

O să avem un plan clar, asumat de manageri, și dacă nu se țin de planul ăla, trebuie să plece și să lase pe altcineva care să poată să facă asta. Capacitatea de coordonare a Ministerului Sănătății, în momentul ăsta, o vedem la DSP-uri. Uitați-vă cum funcționează DSP-urile, care țin efectiv de Ministerul Sănătății. Oamenii trebuie să fie aleși după alte criterii decât cele politice și politicianiste”.

Citește în continuare

Revista Presei

Anca Dragu, la Național FM: În ultimii doi-trei ani au fost creșteri substanțiale ale salariilor în sectorul public, dar nu vedem o creștere a calității serviciului

Publicat

pe

Anca Dragu, membru al Biroului Național PLUS și fost ministru al Finanțelor în Guvernul Cioloș, actual candidat din partea Alianței USR PLUS la alegerile parlamentare, a fost prezentă, miercuri, la dezbaterea electorală găzduită de Național FM, unde a vorbit atât despre aparatul bugetar din România, în contextul tensiunii existente în societate între stat și privat, dar și despre angajamentele USR PLUS, în acest sens, privind planurile de reformă.

„A fost o decizie destul de curajoasă. Am 24 de ani de experiență profesională în mediul internațional și mediul privat și am constatat că se pot schimba foarte multe lucruri în România, că putem face România pe care o visăm cu toții. Am fost membru al Guvernului Cioloș, ministru al Finanțelor, o funcție nu foarte populară niciunde în lume, și am constatat în acea perioadă că poți face multe lucruri, poți lua măsuri care să schimbe în bine viața oamenilor.

Pentru toate astea ai nevoie de o echipă foarte puternică și ai nevoie și de votul populației, trebuie să ai această legitimitate, și atunci decizia a venit oarecum firesc, dar nu a fost o decizie ușoară absolut deloc. Personal am avut o reținere și vedeți, în continuare, această meserie de politician este una tare rău famată, parcă ți-e rușine să spui că faci politică pentru că sunt atâția ani în care politicienii au fost văzuți, așa, drept oamenii aceia care habar nu au de nimic, care s-au cocoțat în niște funcții”, a declarat Anca Dragu, întrebată ce a determinat-o să intre în competiția pentru un loc în Parlamentul României.

Întrebată cum vede aparatul bugetar din România și costurile funcționării lui, Anca Dragu a detaliat: „Ați punctat bine că este vorba de o tensiune între stat și privat și de aceea nu pot fi de acord cu această dispută creată între două categorii profesionale economice. Ideea ar fi ca salariile să fie mai mari și în mediul privat și să reflecte complexitatea muncii și acolo, și productivitatea. Cum am ajuns ca salariile de la stat să fie mai mari? Au fost creșteri succesive și cred că nu ne deranjează faptul că salariul este cu 20% mai mare, cred că ne deranjează când ne uităm la calitatea serviciului pe care noi îl primim de acești bani, adică remarcăm că în ultimii doi-trei ani au fost creșteri substanțiale ale salariilor în sectorul public, dar nu vedem o creștere a calității serviciului.

Când faci comparația calității serviciului pe care îl primești la stat și la privat, de asemenea, constați că în mediul privat serviciul este de mai bună calitate, chiar dacă salariile primate acolo sunt mai mici și atunci noi, ca simpli cetățeni, am vrea să vedem când mergem și interacționăm cu statul român să fim tratați cu respect, cu promptitudine. Problema este aceea de calitate a serviciului și am vrea ca salariile să fie mai mari în România.

M-am uitat la cifrele Eurostat și noi suntem în jumătatea bună, să zic, dacă ne uităm la toate țările membre ale UE. Sunt țări care au un aparat public mult mai amplu decât al nostru. Cred că ceea ce ne deranjează pe noi este că serviciul pe care îl primim, în general, este unul de slabă calitate și ne mai deranjează că există tot felul de agenții fantomă, care, într-adevăr, au creat sinecuri, iar în programul USR PLUS noi avem acest angajament «fără mii de agenții», «fără sinecuri la stat». Angajații de la stat ar trebui împinși mai mult către zona de îndrumare”.

Totodată, întrebată cum s-ar putea face o evaluare corectă a aparatului de stat, Anca Dragu a explicat: „Evaluarea trebuie să fie făcută în funcție de funcționalitățile pe care trebuie să le îndeplinească fiecare instituție, de obiectivele pe care le are fiecare șef de instituție. În aparatul de stat se pot pune aceste ținte cantitative de evaluare, nu e complicat, îți trebuie profesioniști în echipa care face evaluarea. Dar, mai mult decât atât, ideea este de a profesionaliza aparatul de stat, de a aduce digitalizare și servicii mai bune, ideea este de a crește sectorul privat, de a crește acolo industria.

Noi avem în program politici de reindustrializare, de a crește salariile și avem și această măsură, care a stârnit controverse, 0 taxe pe salariul minim, care măsură o vedem absolut importantă pentru a crește participarea, mai ales a tinerilor, în piața muncii, dar și pentru a opri migrația lucrătorilor români către vest și să creștem, în general, nivelul de trai”.

Vezi planul de guvernare USR PLUS aici: https://www.usrplus.ro/ce_ne_propunem

 

Citește în continuare

Cele mai citite