Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Vlad Voiculescu anunță înființarea unui fond național pentru siguranța pacienților în spitale și schimbarea strategiei de vaccinare

Publicat

pe data de

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a anunțat, sâmbătă, în cadrul unei conferințe de presă, măsurile adoptate în urma incendiului de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”.

„Sistemul sanitar are păcate vechi și ele nu sunt de ieri, de alaltăieri, ci sunt de 30 de ani. Mai ieri am avut infecții nosocomiale, care au făcut ca vieți să fie pierdute, azi vorbim în special despre incendii în pandemie, nu știm ce altă grozăvie va veni peste noi mâine.

Aș vrea să vorbesc despre câteva măsuri imediat la care am lucrat împreună cu echipa Ministerului Sănătății și pe care le voi detalia săptămâna viitoare. În primul rând avem nevoie de câteva măsuri urgente în fiecare spital pentru ca tragedii precum cea de la Metei Balș, respectiv Piatra Neamț și din alte spitale să nu se mai întâmple.

Lucrăm deja cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență la măsuri urgente care să vină să repare neregulile constatate deja, respectiv săptămâna viitoare, marți, vom avea un raport care să prezinte stadiul măsurilor luate de la controalele din luna noiembrie 2020.

Nu știm încă cu exactitate cauza de la Matai Balș, dar ceea ce este clar este că pandemia și tratamentul necesar pentru pacienții cu COVID-19 au pus o presiune suplimentară asupra personalului și asupra infrastructurii din acele spitale care tratează pacienți cu boala COVID-19. Sunt mulți pacienți care au nevoie de oxigen, acesta fiind principalul medicament pentru acești pacienți, ceea ce face ca securitatea la incendiu în special, dar nu numai, să fie deosebit de dificilă în multe spitale din țară.

Vom anunța la sfârșitul săptămânii viitoare măsuri vizavi de ceea ce s-a constatat deja, respectiv de ceea ce o să se constate după ancheta de la Matei Balș.

A doua mare problemă pe care vreau să o semnalez, alături de măsurile care se cuvin, este ruptura de informare între spitale și pacienți, respectiv și aparținătorii acestora. Lucrăm deja de câteva săptămâni la realizarea unui serviciu de informare la nivelul fiecărui spital, unde aparținătorii să poată obține informații și chiar să comunice direct cu rudele internate.

A treia măsură pe care aș vrea să o anunț astăzi, după ce am discutat deja cu premierul, este un fond național pentru siguranța pacienților în spitale. Avem la dispoziție bani europeni, prin Programul Național de Redresare și Reziliență, avem de asemenea bani din bugetul național pe care îi vom aloca pentru acest scop, iar noi ne vom asigura că aceștia sunt folosiți prioritar pentru îmbunătățirea urgentă a infrastructurii de siguranță în spitale. Ne referim aici în special la securitatea la incendii, la cutremure și nu în ultimul rând la infecțiile nosocomiale.
O ultimă măsură pe care aș vrea să o anunț astăzi este cea legată de însăși aglomerarea spitalelor din România. Avem nevoie de fiecare spațiu disponibil și să ne asigurăm că mai puțini oameni trebuie să fie internați. Am verificat din nou statisticile cât se poate de recente și vedem că 85% dintre decese sunt înregistrate la persoane de peste 60 de ani. Vedem de asemenea că 95,1% dintre decese sunt înregistrate la persoane care aveau deja boli cronice. Acesta este motivul pentru care am propus premierului și avem acceptul dânsului ca, în perioada următoare, pentru toate locurile care se deschid în platforma de programare pentru vaccinare, eligibili să fie doar vârstnicii, cei cu boli cronice, cei cu un handicap, respectiv cei care îi îngrijesc sau locuiesc cu aceștia. Repet – pe perioada lunii februarie, toate locurile care vor fi oferite în platforma de programare vor merge către aceștia, nu către alte persoane”, a declarat ministrul Sănătății.

Vlad Voiculescu a precizat că ancheta în cazul incendiului de la Institutul „Matei Balș” este încă în curs. „Așteptăm rezultatele anchetei din mai multe considerente: pentru a vedea care sunt responsabilitățile și responsabilii, dar mai mult avem nevoie să învățăm lecțiile care sunt de învățat.

Nu s-a concretizat o ipoteză principală, singurul lucru pe care – și aici este o notă persoanală – putem să îl spunem fără să fim în pericol să greșim este că un consum mare de oxigen în secțiile care tratează pacienți COVID este un factor de risc suplimentar.

Săptămâna viitoare o să vă prezentăm un proiect prin care revizuim toate reglementările din secțiile care tratează pacienți COVID-19, ANMCS va avea un rol central în a sprijini spitalele pentru a proceduriza și a pregăti personalul în vederea respectării acestor reguli.

Măsurile pe care le-am prezentat sunt singurele, din punctul meu de vedere, care ar putea să ducă la o îmbunătățire reală – mai întâi schimbăm strategia de vaccinare în așa fel încât să avem mai puțini oameni în spitale, apoi punem la dispoziție fonduri și specialiști pentru a îmbunătăți infrastructura”, a mai afirmat ministrul Sănătății.

Noutăți Generale

Proiectul de desființare a Secției Speciale a fost adoptat astăzi de Guvern și merge în Parlament

Publicat

pe

Decizia Guvernului de astăzi privind adoptarea proiectului de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) reprezintă un gest de normalitate și un pas necesar pentru România și pentru obiectivul coaliției de guvernare de a ridica MCV-ul, au transmis viceprim-ministrul Dan Barna și ministrul Justiției, Stelian Ion, joi seară, în cadrul unei conferințe de presă.

Proiectul de desființare a Secției Speciale urmează să fie trimis în Parlament.

„Dacă ieri, în Parlament, am văzut că a fost adoptată legea privind eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, astăzi ne îndeplinim un nou obiectiv al coaliției și suntem în această confirmare a mandatului reformist, pe care coaliția și l-a asumat la momentul învestirii Guvernului.

E o decizie necesară pentru România și pentru obiectivul acestui Guvern de a ridica MCV-ul și de a reuși anul acesta să ieșim de sub această monitorizare.

În egală măsură, decizia de astăzi a Guvernului este un prim pas din obiectivul major de reparare a Legilor justiței. România este într-un proces de recâștigare a credibilității și a demnității funcționării sistemului de justiție

Sunt convins că și în Parlament această lege va trece într-o formă prin care să ne asigurăm și acest obiectiv și să nu denaturăm sensul ei inițial, acela de a avea o justiție funcțională”, a declarat Dan Barna.

La rândul său, ministrul Justiției, Stelian Ion, a vorbit despre detaliile tehnice legate de această inițiativă și despre ce urmează în perioada imediat următoare: „Desființarea SIIJ este un gest de normalitate. Bineînțeles, justiția nu începe și nu se termină cu SIIJ. Aceasta a fost o chestiune asumată în programul de guvernare, asumată prin Memorandumul care prevede niște pași importanți pentru ridicarea MCV. Toate organismele europene: GRECO, Comisia de la Veneația, Comisia Europeană în cadrul rapoartelor MCV au spus la unison că înființarea acestei Secții Speciale reprezintă un regres.

La acel moment, CSM a fost foarte vehement în sensul în care înființarea acestei Secții Speciale nu se impunea, dând un aviz negativ și spunând că nu avem de-a face cu un fenomen generalizat de corupție în rândul magistraților care să impună înființarea unei astfel de secții.

Varianta pe care am propus-o a fost aceea de revenire a situației de dinainte de atacurile aduse de PSD la justiție, în sensul în care dosarele care sunt acum în soluționare la SIIJ vor fi trimise către unitățile de parchet, după competența după materie și anume: dacă este vorba de fapte care țin de criminalitate organizată vor fi trimise la DIICOT; dacă este vorba de fapte de corupție, vor fi trimise la DNA; dacă este vorba de alte fapte, dosarele vor fi trimise la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) sau la parchetele de pe lângă curțile de apel. Actele, măsurile procesuale, renunțările, clasările, trimiterile în judecată care nu au fost supuse încă unui control realizat de procurorii de la SIIJ, vor fi supuse controlului către procurorul general din cadrul PÎCCJ.

Mai fac o referire la avizul negativ din partea CSM. Inițial CSM a fost împotriva înființării. Acum, în mod paradoxal, pare a fi împotriva desființării. În realitate, dacă veți citi conținutul avizului negativ, veți observa că nu este un aviz negativ referitor la măsura în sine a desființării SIIJ. Ce s-a solicitat, însă, la pachet cu desființarea SIIJ au fost niște așa-zise garanții suplimentare de care ar avea nevoie magistrații. Niște imunități suplimentare, despre asta este vorba, cu care nu suntem de acord nici noi, nici foarte mulți magistrați. Nu au fost cerute de majoritatea magistraților aceste garanții suplimentare. Ar însemna să creăm niște dezechilibre”.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Vlad Voiculescu, despre pacientul ars transferat în Belgia care a murit: Nu a existat o singură secundă în care să fi existat un loc în străinătate și cineva să fi refuzat transferul. M-am ocupat personal de asta

Publicat

pe

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a susținut o conferință de presă, în Parlament, după dezbaterea moțiunii simple depuse de PSD împotriva sa, în care a vorbit atât despre cazul pacientului de 51 de ani din Constanța cu arsuri grave, transferat în Belgia, care a decedat, cât și despre măsurile luate, din prima zi de mandat, pentru prevenirea incendiilor în spitale.

„Haideți să definim lucrurile. Dacă ar fi fost o singură persoană care să se fi opus acestui transfer al tânărului, aș fi înțeles să vorbim despre un autor moral. Există un ordin al ministrului Sănătății cu ministrul Afacerilor Interne, respectiv un acord care spune că DSU este responsabil atât pentru găsirea centrului din străinătate, în care pot fi tratați arșii, cât și pentru efectuarea transferului.

Astea sunt două atribuții care sunt la Departamentul pentru Situații de Urgență, dar nu putem să vorbim despre autor moral atât timp cât colegii de la DSU au făcut tot ce a depins de dânșii și anume: pe 21 seara, deja au primit înștiințarea cei de la DSU, tot atunci au început să caute centre în Europa, unde să poată fi transferat pacientul.

De îndată ce au găsit un centru, pacientul a fost transferat, de îndată ce acest lucru a fost posibil din punct de vedere tehnic. Da, a existat o defecțiune a avionului, ăsta este un lucru pe care l-am aflat de la doctorul Arafat. De îndată ce s-a găsit o soluție alternativă, prin Ministerul Apărării, pacientul a fost transferat.

Îndoielile pe care am putea să le avem – vin din discuțiile pe care le-am avut și eu, și colegi de-ai mei cu medicul de origine română, care lucrează la spitalul din Bruxelles – și verificările pe care le facem sunt, mai ales, legate de modul în care a fost tratat pacientul. Nu a existat nici măcar o singură secundă în care să fi existat un loc în străinătate și cineva să fi refuzat transferul. M-am ocupat personal de asta, am sunat la DSU și, de îndată ce transferul a fost posibil, s-a și efectuat”, a declarat Vlad Voiculescu.

De altfel, Vlad Voiculescu a decis trimiterea Corpului de control la cele trei unități medicale din România unde a fost internat pacientul pentru a verifica modul în care i-au fost acordate îngrijirile medicale.

Pe de altă parte, întrebat ce măsuri a luat pentru prevenirea incendiilor în spitale, de când a venit la Ministerul Sănătății, Vlad Voiculescu a arătat că au fost luate măsurile urgente necesare chiar înainte de începerea mandatului său:

„Au fost verificări ale spitalelor făcute de Inspecția Sanitară de Stat, pe de o parte, dar mai ales de către IGSU. Au existat măsuri care au fost transmise spitalelor de către IGSU, nu trebuie ca cineva să astepte ca lucrurile să vină direct de la ministru. Sunt instituții de sine stătătoare, vorbesc despre IGSU și chiar despre Inspecția de Stat, măsurile au fost transmise.

Ceea ce am făcut eu, ca la o lună după ce măsurile au fost transmise, a fost să cer raportare, să vedem câte dintre măsurile deja transmise, deja stabilite împreună cu managementul spitalelor, au fost aplicate, respectiv câte vor fi aplicate în perioada imediat următoare. Ce am făcut eu este să cer un raport cu măsura în care toate acele măsuri au fost realizate.

Mai multe dintre măsurile recomandate erau bune și mai multe au fost deja aplicate. Veți vedea un raport în câteva zile. Sunt măsuri care se iau la nivelul spitalelor.

La Ministerul Sănătății se poate acorda finanțare și exact lucrul acesta l-am făcut, alocând 50 de milioane de euro din fonduri europene exact pentru aceste lucrări, în special pentru siguranța la incendiu, exclusiv pentru spitalele COVID care tratează pacienți în perioada aceasta, în mod deosebit pentru locurile unde se utilizează gaze medicale, acolo există riscul cel mai mare, acolo trebuie făcute lucrurile”.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Dragoș Pîslaru, despre PNRR: România are o șansă enormă acum să iasă întărită din această criză

Publicat

pe

„Împrumuturile pe care le poți face prin PNRR sunt la niște dobânzi extrem de atractive. Dacă România se poate împrumuta pe piețele financiare cu 3-4%, dobânzile pe care le iei pe PNRR sunt undeva între 0 și 0,5% ca nivel, ceea ce înseamnă că România câștigă niște miliarde bune”, a declarat europarlamentarul USR PLUS Dragoș Pîslaru, coraportor al Mecanismului de Redresare și Reziliență, luni, în cadrul unei conferințe de presă care a avut ca subiect principal fondul european de redresare post-COVID-19.

„Mecanismul de Redresare și Reziliență, ca parte a pachetului Noua Generație, este un simbol care ne arată că atunci când suntem în dificultate în spațiul european, avem capacitatea de a ne mobiliza și a demonstra că putem depăși criza împreună. România este puternică într-o Europă puternică.

Planul Național de Redresare și Reziliență în România (PNRR) are două componente importante: de a repara ce nu s-a reparat 30 de ani: infrastructura, școli, spitale, lucruri care țin de baza de dezvoltare a țării. Al doilea lucru major pe care ar trebui să îl vedem în PNRR este ambiția pentru viitor.

Prima chestiune – reforme și investiții, aici nu discutăm de un automat bancar din care Guvernul României să-și tragă niște bani pentru a-și acoperi niște găuri din buget, ci de a proiecta niște investiții care fac parte din niște reforme mari ale societății. România are o șansă enormă acum să iasă întărită din această criză.

Resursele care vin sunt aceste 30,5 miliarde pe PNRR plus acea alocare fără precedent din politica de coeziune și politica agricolă, partea clasică de cadru financiar multianual, de peste 46,5 miliarde. România are tot ce îi trebuie ca și ingrediente, în acest moment, să se poată dezvolta”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Europarlamentarul USR PLUS a subliniat faptul că „discutăm de reforme și proiecte” și a dat drept exemplu sistemul de sănătate: „Este vorba de proiecte de investiții și de un cadru de reformă pe care ni-l propunem. Să luăm zona de sănătate: avem multe spitale care trebuie îmbunătățite, avem investiții majore în infrastructura spitalicească din România, dar nu este vorba numai de a avea investiții în spitale. Este vorba despre ce ne dorim de la sistemul de sănătate din România, care sunt reformele necesare pentru ca sistemul de sănătate din România să fie mai competitiv?

Degeaba schimb niște echipamente dacă voi avea niște probleme structurale ale sistemului. Reforma este o chestiune care pune accent pe accesul la nivel comunal, de orașe mici la servicii de sănătate și e vorba de schimbarea piramidei – baza ei trebuie să fie prevenția, și vârful piramidei să fie urgența. Am dat un exemplu. Se aplică în toate domeniile”.

Dragoș Pîslaru a precizat că „proiectele trebuie să fie mature și încheiate până în 2026”. „Avantajul este că pe anumite domenii putem găsi astfel de proiecte și, dacă ne mobilizăm, și să le terminăm. Există, însă, și proiecte care durează mai mult. De exemplu – spitalele regionale pentru că în anii trecuți nu s-au făcut mari progrese”, a mai spus Dragoș Pîslaru.

Întrebat ce se poate finanța pe granturi și ce pe împrumuturi, Dragoș Pîslaru a explicat: „Împrumuturile pe care le poți face prin PNRR sunt la niște dobânzi extrem de atractive. Dacă România se poate împrumuta pe piețele financiare cu 3-4%, dobânzile pe care le iei pe PNRR sunt undeva între 0 și 0,5% ca nivel, ceea ce înseamnă că România câștigă niște miliarde bune.

Ce putem să facem foarte bine cu acești bani este să avem, de exemplu, instrumente financiare pentru sectorul privat. În loc să dai granturi, deci bani gratis, firmelor private care poate nu au neapărat nevoie de ei, ci să își finanțeze niște activități antreprenoriale, ai putea să multiplici acești bani prin garanții, prin dobândă subvenționată, prin fonduri de equity”.

Citește în continuare
Editorialeacum 2 zile

Dialog despre femei în politică

Noutăți Generaleacum 7 zile

Proiectul de desființare a Secției Speciale a fost adoptat astăzi de Guvern și merge în Parlament

Editorialeacum O săptămână

Vlad, nu te opri! Ne trebuie o reformă fără anestezie!

Noutăți Generaleacum O săptămână

Vlad Voiculescu, despre pacientul ars transferat în Belgia care a murit: Nu a existat o singură secundă în care să fi existat un loc în străinătate și cineva să fi refuzat transferul. M-am ocupat personal de asta

Noutăți Generaleacum O săptămână

Dragoș Pîslaru, despre PNRR: România are o șansă enormă acum să iasă întărită din această criză

Editorialeacum O săptămână

Ipocrizia nu salvează hoția

Revista Preseiacum 2 săptămâni

Dacian Cioloș: Începem cu pensiile parlamentarilor și primarilor, care sunt cel mai ușor de eliminat. Nu există niciun argument juridic sau nimic atacabil pe o astfel de decizie

Revista Preseiacum 2 săptămâni

Ciprian Teleman, despre reforma digitală a statului: Transformarea digitală înseamnă schimbarea unui mod de a gândi

Revista Preseiacum 2 săptămâni

Anca Dragu, despre prioritățile sale și ale USR PLUS în Parlament: accesul la finanțare, educația, problema pensiilor speciale și un cod electoral suplu și modern

Revista Preseiacum 2 săptămâni

Dacian Cioloș, despre Mecanismul de Redresare și Reziliență: Avem trei ani să angajăm toate aceste fonduri, adică să avem proiectele elaborate și aprobate, și apoi încă trei ani să implementăm aceste proiecte

Cele mai citite