Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Victor Giosan, la Realitatea TV: Această taxă pe pensiile speciale e o soluție de urgență și de cârpeală. PSD a promovat intens toate tipurile de pensii speciale. Acum spune că le impozităm

Publicat

pe data de

Taxarea pensiilor mari reprezintă o nouă dovadă a ipocriziei fără margini marca PSD, consideră Victor Giosan, membru al Biroului Național PLUS, care a catalogat această măsură, la Realitatea TV, drept „o soluție de urgență și de cârpeală” a actualului Guvern.

„Nu ne putem aștepta la nimic bun, pentru că și această taxă pe pensiile speciale e, tot așa, o soluție de urgență și de cârpeală. În opinia mea, în primul rând, este neconstituțională pentru că un sistem de impozit – acesta e un impozit progresiv, de fapt – trebuie aplicat tuturor tipurilor de venituri. Nu există posibilitatea să aplici pentru un anumit tip de venituri un sistem de impozit și pentru alte tipuri de venituri, un alt sistem de impozit.

Sunt evaluări care arată că suma pe care o colectează nu va acoperi decât o mică fracțiune din găurile bugetare. E o mare ipocrizie. PSD a fost cel care a promovat intens toate tipurile de pensii speciale și a extins foarte mult categoriile beneficiare. Acum vine, și cu un discurs ipocrit, spune că le impozităm”, a declarat Victor Giosan, miercuri, la Realitatea TV.

Referitor la bugetele locale, Victor Giosan consideră că rezultatul de miercuri, în urma întâlnirii pe care primarii au avut-o cu ministrul Finanțelor, reprezintă „consecința unor politici de mult timp ale PSD-ului”: „Acela de a distruge predictibilitatea sistemului de transferuri. Avem o lege din 2006, aplicată un singur an în litera ei, în 2007, după care a urmat un val succesiv de modificări anuale ale sistemului de transferuri. Culmea o reprezintă, în opinia mea, reforma Vâlcov-Teodorovici de anul trecut, care prin scăderea cotei unice de la 16 la 10% a reprezentat, de fapt, un gol de aproape 40% într-unul dintre cele mai importante resurse fiscale pentru autoritățile locale, care este impozitul pe venit.

Din această cauză, distrugerea în ultimii zece ani a oricărei predictibilități a sistemului, prin modificarea anuală atât a modului de transfer, cât și a cheltuielilor pe care trebuie să le facă autoritățile locale, cuplate cu această așa-zisă reformă din 2018 și cu criza bugetară, indusă de creșterea foarte mare a salariilor și cheltuielilor fixe din buget, toate astea ne-au condus la situația de azi. Acestea sunt soluții de cârpeală, de ultimă urgență.

În același timp, trebuie remarcat că există interese diferite între primarii de comunități. Cei mai afectați sunt primarii marilor orașe, unde impozitul pe venit și cota de impozit pe venit e o resursă foarte importantă. Mai puțin afectați sunt primarii micilor comunități care primesc mult mai mult alte tipuri de transferuri de la bugetul de stat. De aici, poate, și diverse reacții, veți vedea că, în general, Asociația Municipiilor e mult mai vocală în această problemă decât celelalte asociații, dar aceasta e o problemă extrem de serioasă pentru că ea, în ultimă instanță, se va reflecta în arierate, deci în datorii ale administrațiilor publice”.

În ceea ce privește faptul că ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, este de părere că tinerii care se înscriu în Programul Oficial de Internship al Guvernului ar trebui să fie angajați în administrație fără examen, Victor Giosan a subliniat că „această eliminare a concursului e o veche obsesie a PSD”.

„La fel ca în cazul bugetelor locale, și legislația referitoare la funcția publică a fost distrusă sistematic, în ultimii ani, iar «ultima reformă» în acest sens e Codul administrativ, care face un pas înainte în scoaterea din sistemul funcției publice a celor care lucrează în administrația locală. Această eliminare a concursului e o vechie obsesie a PSD – aceea fie de a-l elimina complet, fie de a-l limita la funcția publică centrală, fie de a reduce instrumentele Agenției Naționale a Funcționarului Public de a verifica dacă este vorba de un concurs corect.

Soluția e prevăzută încă din 2016 într-o strategie pe care Guvernul Cioloș a pregătit-o la cererea UE, Strategia de dezvoltare a funcției publice unde, pentru prima dată, se vorbește de concurs național și de introducerea unui sistem care e asemănător cu cel care există, astăzi, la Comisia Europeană”, a adăugat Victor Giosan.

Revista Presei

Dacian Cioloș: Mi-aș dori să fie posibile alegerile la finalul anului, să fim în situația în care să le putem organiza

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

„Mi-aș dori să avem alegeri pentru că este în interesul cetățenilor să aibă o administrație publică nou aleasă, cu un mandat clar, care să nu mai privească relația cu cetățenii doar din perspectivă electorală, de câștig sau de pierdere de voturi, ci să își asume responsabilitatea unor decizii pe o perspectivă mai lungă”, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, în a doua parte a interviului pentru Spotmedia.ro, adăugând faptul că „Parlamentul și Guvernul trebuie să ia deciziile în funcție de cum vor evolua lucrurile” privind organizarea scrutinului la finalul lui septembrie.

„Eu mi-aș dori să fie posibile alegerile la finalul anului, să fim în situația în care să le putem organiza. Evident că nu se pune problema să ne jucăm cu sănătatea oamenilor și aici va trebui să luăm deciziile în consecință. Parlamentul și Guvernul trebuie să ia deciziile în funcție de cum vor evolua lucrurile.

Mi-aș dori să avem alegeri pentru că este în interesul cetățenilor să aibă o administrație publică nou aleasă, cu un mandat clar, care să nu mai privească relația cu cetățenii doar din perspectivă electorală, de câștig sau de pierdere de voturi, ci să își asume responsabilitatea unor decizii pe o perspectivă mai lungă. Evident, însă, că nu o să ne jucăm cu sănătatea cetățenilor și, dacă va fi nevoie, probabil că vor fi amânate”, a declarat Dacian Cioloș, întrebat dacă vede posibilă organizarea alegerilor locale la finalul lui septembrie.

Întrebat dacă este și în folosul USR PLUS și care este stadiul fuziunii dintre cele două partide, Dacian Cioloș a replicat: „În folosul USR PLUS ar fi să avem alegeri cât mai repede. În folosul programului politic al USR PLUS, pentru că programul politic al USR PLUS prevede tocmai anumite reforme prin care să așezăm, să reașezăm România pe niște baze solide, ca să putem și construi, nu doar să peticim. Ăsta e programul de guvernare și asta e viziunea USR PLUS. Fuziunea e în discuție, după cum știți, vom lua foarte probabil decizia după ce vom vedea ce decid membrii, pentru că sunt păreri diferite, de-o parte și de alta.

Noi, liderii, și acum îndrăznesc să spun și conducerile celor două partide, pentru că noi în PLUS am discutat nu doar în Biroul Național, ci și în Consiliul Național, și știu că și colegii de la USR au făcut asta și susținem proiectul acesta al fuziunii, pentru a ne asuma un drum comun.
E clar pentru noi, și din analizele și sondajele pe care le-am făcut, că oamenii în mare parte ne vor împreună”.

Citește interviul integral AICI

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Revista Presei

Dacian Cioloș: Avem nevoie să salvăm anumite companii sau întreprinderi mici și mijlocii și să rezolvăm niște probleme structurale

Publicat

pe

„Vor exista acolo niște condiționalități sau legături între recomandările specifice de țară, pe care Comisia Europeană le face pentru fiecare stat membru, în funcție de nevoile de reformă, și programul strategic pe care fiecare stat membru o să-l prezinte Comisiei Europene, prin care să explice ce vrea să facă cu acești bani”, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, într-un interviu pentru Spotmedia.ro, cu privire la cele 80 de miliarde de euro alocate României de către UE în cadrul planului de relansare economică.

„Nu se vor transforma automat și, în primul rând, nici nu vor ajunge automat în contul României sau al cuiva din România, dacă nu vom prezenta întâi o viziune, despre ce vrem să facem cu banii aceștia.

Cea mai mare parte din aceste fonduri se concentrează pe programul de redresare și de reconstrucție, care include și partea de reformă. Vor exista acolo niște condiționalități sau legături între recomandările specifice de țară, pe care Comisia Europeană le face pentru fiecare stat membru, în funcție de nevoile de reformă, și programul strategic pe care fiecare stat membru o să-l prezinte Comisiei Europene, prin care să explice ce vrea să facă cu acești bani.

Și Comisia va verifica dacă în programul acela strategic al României, de exemplu, sunt incluse și reformele care sunt menționate în recomandările pe care Comisia Europeană le face.

Și aici nu e nevoie de mare filosofie și nici să avem prea mulți economiști sau analiști, ca să înțelegem că noi avem nevoie de reformă în educație, reformă în sănătate, reformă în administrație, pentru a crește eficiența statului în general, reformă sau reforme în politicile sociale, în sistemul de pensii și avem, evident, nevoie de investiții în sectorul economic, în mediul antreprenorial.

Avem nevoie nu doar să salvăm anumite companii sau întreprinderi mici și mijlocii care sunt puse acum în pericol de criza acesta, dar noi avem niște probleme structurale de rezolvat.

Dincolo de faptul că anumite companii își pierd clienții, nu mai pot să își vândă marfa, produsele sau serviciile pe care le au, eu văd în presă că în perioada aceasta oamenii se plâng mai ales de reacția statului, a administrației publice, de relația pe care o au cu diferite servicii publice.

Aceste probleme structurale le putem rezolva folosind acești bani, dacă facem dovadă de viziune și de consecvență în a aplica niște măsuri pe care oricum trebuie să le aplicăm, dacă chiar vrem să reformăm statul și să ameliorăm lucrurile în România, nu doar să drenăm banii, să-i afișăm ca să câștigăm puncte electorale: Uite câți bani aduc X și Y și Z în România!”, a declarat liderul PLUS.

În acest context, Dacian Cioloș a ținut să sublinieze faptul că acești bani „au fost obținuți de România” și sunt “și rezultatul unor negocieri generale”. „Evident, președintele Iohannis a negociat și a negociat bine, ca să obțină în primul rând flexibilitate a modului în care sunt alocați banii. E însă și rezultatul unor negocieri generale.Dacă țineți minte, noi am cerut prin două Rezoluții în Parlamentul European, încă din aprilie și apoi în mai, am cerut Comisiei Europene să vină cu acest program, să lege acest program și de politica de coeziune, și de nevoile de reformare și restructurare și, iată, avem acest lucru.

Să vă spun sincer și să fiu onest până la capăt, m-am gândit exact la lucrul acesta: noi în campanie am promis oamenilor că mergem la Bruxelles ca să aducem bani și să aducem lucruri pentru România.

Și m-am gândit că dacă noi am ajunge la guvernare, până la sfârșitul acestui an, de ce am avea nevoie, unde am avea nevoie de resurse financiare, ca să putem finanța. Din punctul acesta de vedere, obiectivele sunt atinse, până acum”, a punctat Dacian Cioloș.

Citește interviul integral AICI

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Revista Presei

Dacian Cioloș: Dacă nu vrem ca banii publici (fie că e vorba de bani europeni, fie că sunt din bugetul național) să fie furați de acești baroni locali, nu mai trebuie să-i votăm

Publicat

pe

„România are nevoie de acești bani ca să susțină reforme în administrația publică, în educație, în sănătate, ca să investească în infrastructură și să susțină mediul antreprenorial. Nu e suficient un progrămel pe ici, pe colo, câte un proiect. Trebuie să vii cu o viziune despre cum vrei să reformezi statul”, a subliniat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, într-un interviu acordat Deutsche Welle pe tema fondurilor alocate României în cadrul planului de relansare economică a UE, dar și despre miza alegerilor locale, în aceste context.

„Depinde doar de noi acasă cum ne organizăm, dacă accesăm sau nu acești bani. Pentru că, dacă ne uităm în urmă, au existat cazuri în care nu am folosit sume mult mai reduse decât aceste 80 de miliarde.

România are nevoie de acești bani ca să susțină reforme în administrația publică, în educație, în sănătate, ca să investească în infrastructură și să susțină mediul antreprenorial. Nu e suficient un progrămel pe ici, pe colo, câte un proiect. Trebuie să vii cu o viziune despre cum vrei să reformezi statul ca să fie mai eficient, și cred că va trebui să facem un efort masiv pentru a reduce birocrația.

Da, România ar putea accesa acești bani. Are mare nevoie de ei, nu doar pentru relansarea economică în urma impactului crizei Covid, care a afectat și alte state membre. Dincolo de asta, noi avem niște probleme structurale în domeniul administrației publice, a lipsei de eficiență a statului. Educația și sănătatea sunt două domenii care îi țin pe mulți români în afara țării, care nu se întorc nici dacă și-ar găsi un loc de muncă. Se tem de ceea ce li se poate întâmpla dacă se îmbolnăvesc și se duc într-un spital din România sau nu sunt deloc convinși de calitatea sistemului românesc de educație și preferă să stea să lucreze în afară cât timp copiii sunt la școală în Italia, Spania sau alte țări.
Avem, deci, nevoie de aceste reforme pentru toți românii, și cei din țară, și cei care lucrează în afară”, a declarat Dacian Cioloș, întrebat ce ar însemna pentru România să acceseze cele aproape 80 de miliarde de euro din partea UE.

Întrebat, totodată, cum se poate garanta că banii nu vor ajunge în buzunarele baronilor locali, indiferent de culoarea lor politică, ci sunt folosiți corect pentru dezvoltarea României, liderul PLUS a replicat: „În primul rând, depinde de noi românii, pentru că avem în fața noastră în următoarele luni două voturi esențiale. Vom alege administrația publică locală, primarii, consilierii județeni, consilierii locali. Și acolo sunt baroni locali care se conectează la resursele statului din poziții publice alese. Am văzut deja exemple de primari care au fost condamnați sau care au în continuare dosare pentru că au spoliat fondurile publice, l-am văzut pe Liviu Dragnea care a fost președinte de consiliu județean și știm unde e acum exact din acest motiv, pentru cum a gestionat fondurile publice.

Dacă nu vrem ca banii publici (fie că e vorba de bani europeni, fie că sunt din bugetul național) să fie furați de acești baroni locali, nu mai trebuie să-i votăm. Iar la nivel european, ne asigurăm că vor exista mecanisme prin care instituțiile europene, în primul rând Comisia Europeană, care are responsabilitatea punerii în aplicare a programelor europene, să se asigure că banii nu trec prin mâna celor care sunt certați cu legea. Rolul Curții de Conturi Europene va fi și el întărit, și în premieră avem acum și un procuror european care are responsabilități și atribuții în a urmări felul în care se cheltuie banii, pentru a evita ca baroni locali sau alți corupți să deturneze fonduri.
Laura Codruța Kövesi și ceilalți procurori europeni din subordinea ei vor avea pârghii. Și noi în Parlamentul European cerem resurse financiare pentru ca acest birou al procurorului european să intre cât mai repede în funcție și să aibă resursele ca să poată să lucreze”.

Citește interviul integral AICI

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Cele mai citite