Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

USR și PLUS s-au născut din nevoia de a avea politicieni după chipul și asemănarea noastră

Publicat

pe data de

Credit Foto Rareș Helici
Foto Rareș Helici

Îmi aduc foarte bine aminte pasiunea cu care am trăit prezidențialele din ’96. Era prima dată când votam, abia împlinisem 18 ani – și așteptasem de câțiva ani să pot face asta; Ion Iliescu era de câțiva ani pentru mine semnul răului în politica noastră, marker-ul bolii politice care ne măcina – așa încât trepidam de nerăbdare să pot să votez împotriva lui, să pot încerca să fiu un anticorp la maladia asta care amenința să omoare definitiv tânărul nostru organism democratic.

Au trecut de atunci 23 de ani. Iar pasiunea cu care trăim acum prezidențialele nu diferă cu nimic de cea din ’96. Și, ar putea spune cei mai pesimiști dintre noi, nu s-a schimbat nimic – de vreme ce am fost la fel de măcinați în ultimii ani de o maladie care era cât pe ce să ucidă organismul democratic al României. Însă adevărul e că, dimpotrivă, totul s-a schimbat. Fiindcă, pentru prima dată în istoria noastră, am reușit să generăm din stradă partide după chipul și asemănarea noastră, a filo-europenilor pentru care destinul României e sinonim cu destinul Europei.

Pentru noi, cei care am petrecut o bună parte din ultimii ani în stradă, destinul României stă sau cade odată cu destinul Europei. Viitorul nostru va fi european – sau nu va fi deloc. Altă cale nu e. Și de asta ne-am pus viețile la bătaie pentru România europeană. Au apărut, iată, două partide ieșite din stradă (adică din noi înșine) pentru care destinul României e – de asemenea – cel european. Atât USR, cât și PLUS din asta s-au născut: din nevoia noastră disperată de a fi siguri că avem politicieni după chipul și asemănarea noastră, care să ne conducă acolo unde există singurul nostru destin posibil: în Europa.

Prin tot ce a făcut până acum, Alianța USR-PLUS s-a achitat impecabil de ceea ce le-am cerut: fiecare gest politic major al lor a însemnat o apropiere și mai decisivă de Europa. De la campania Fără Penali până la construcția Renew Europe și apoi până la candidatura lui Dan Barna, toată gesticulația lor politică a fost filo-europeană. Și, pe cât se poate omenește prevedea, sunt convins că așa va rămâne.

Era de necrezut până acum doi ani să ne imaginăm o finală prezidențială fără PSD. Era pur și simplu inconceptibil să ne imaginăm o România în care PSD, răul cel mare al politicii noastre din ultimele trei decenii, să nu mai aibă nici măcar forța să propulseze propriul candidat în finală.

O finală prezidențială fără PSD ar fi semnul cel mai clar al faptului că am învins boala. Că răul dă înapoi. Și că sănătatea noastră se întărește tot mai decisiv. Așa aș citi eu o finală Barna-Iohannis: ca pe semnul decisiv al însănătoșirii României. Indiferent care dintre cei doi candidați ar câștiga, vom fi pe mâini filo-europene – deci bune. Asta nu s-a mai întâmplat niciodată în România postcomunistă: să avem de ales dintre doi candidați filo-europeni. E cel mai bun lucru care ni s-ar putea întâmpla.

Iar cel mai rău lucru care ni s-ar putea întâmpla ar fi ca Alianța USR-PLUS, pe de o parte, și PNL, pe de alta, să înțeleagă o astfel de finală prezidențială ca pe o dușmănie de neîmpăcat. Ca electoratele lor să se radicalizeze, detestându-se fără putință de împăcare. Și ca leadership-ul celor două partide să preia această tensiune – și să anihileze singura construcție politică prin care modernizarea europeană a României este posibilă: alianța între PLUS, USR și PNL.

Nici una dintre cele două construcții politice nu poate guverna fără cealaltă. Nici una nu își poate pune în practică programul filo-european fără cealaltă. Numai împreună pot construi o Alianță pentru Europa. Și e nevoie vitală ca ambele partide să înțeleagă această competiție prezidențială nu ca pe o dușmănie – ci ca pe o cursă comună înspre Europa.  Spre care ne pot duce numai împreună.

Înspre Europa, așadar!

Editorial de Radu Vancu, unul dintre liderii și inițiatorii mișcării „Vă Vedem din Sibiu”

Citește în continuare
1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Dorina Roman

    29 Octombrie 2019 at 7:19 pm

    Asta doresc👍👍👍👍si am dorit dupa Dec.1989 !!
    Votez Dan Barna Presedinte 🇹🇩

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Editoriale

Diaspora iubește România

Publicat

pe

Andrei Ion, coordonator regional PLUS Diaspora. FOTO Steluța Popescu

„E ciudat, nu e nicio coadă, totul e atat de bine organizat…”

„Eu îmi luasem geaca groasă, credeam că o să stăm câteva ore pe-afară…”

„Votez pentru prima dată, pentru că până acum nu aveam cu cine să las copiii ca să stau atâtea ore la coadă”

Acestea sunt doar câteva dintre cele auzite de delegații Alianței USR PLUS în secțiile de votare din Diaspora pe perioada primului tur al alegerilor prezidențiale. Presa a scris că a fost un record de participare și un semnal istoric din partea diasporenilor de implicare.

Această „minune” a venit la nici cinci luni de la umilințele din 26 mai, când statul român capturat de PSD a încercat să-și bată joc de milioane de cetățeni români din Diaspora, împiedicându-i prin rea-voință și incompetență să voteze și călcându-le astfel în picioare un drept fundamental.

Cum de a fost posibilă o asemenea „minune”? Și-a schimbat lupul PSD-ist năravul, a fost o întâmplare? Nu, nici vorbă, dar autoritățile române nu au mai putut rezista presiunii venite din partea PLUS, a USR și a societății civile. 26 mai chiar a fost picătura care a umplut paharul, iar soluțiile venite din partea celor două partide au fost atât de concrete și implementabile încât nu mai exista niciun motiv de refuz.

Iată un scurt istoric al acestei „minuni”:

  • Povestea începe încă înainte de 26 mai, cand PLUS Diaspora și USR Diaspora au încercat să explice atât MAE, cât și ambasadelor din țările cu comunități importante de cetățeni români că numărul de secții de votare prevăzut pentru 26 mai este insuficient. MAE a tratat cu indiferență solicitările, trimițând răspunsuri standard și „pasând pisica” la AEP, care nu avea însă atribuții de organizare în Diaspora.
  • Dezastrul prevăzut pe 26 mai s-a materializat, cozi infernale s-au format încă de la 7 dimineața, iar pe parcursul zilei numeroase incidente au avut loc din cauza organizării deficitare. PLUS și USR au oferit consiliere juridică și un model de plângere penală celor care și-au văzut încălcat dreptul constituțional la vot, iar DNA are datoria de a rezolva acest dosar. Teodor Meleșcanu și ceilalți vinovați trebuie să răspundă în fața legii.
  • În urma unei analize detaliate a problemelor de pe 26 mai, PLUS a depus o cerere oficială către MAE propunând:
    • Deschiderea unui număr de cinci ori mai mare de secții de votare în Europa, oferind și lista completă a localităților unde acestea ar trebui deschise
    • Simplificarea procesului de votare, completarea listelor suplimentare automat prin Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV), introdus de Guvernul Cioloș în 2016.
    • Propuneri concrete pentru asigurarea materialelor logistice necesare pentru desfășurarea corectă a votului.

În paralel, colegii din USR, prin reprezentanții din Parlamentul României, au asigurat procesul legislativ care transforma multe din aceste propuneri în lege. Reprezentanții PSD, UDMR și ALDE au încercat să adauge piedici suplimentare și să elimine folosirea SIMPV. Parlamentarii USR implicați au reușit să obțină o lege electorală pentru Diaspora mult îmbunătățită, care adaugă posibilitatea votului prin corespondență și condiții clare pentru deschiderea de secții suplimentare de votare.

Imediat după promulgare, membrii PLUS Diaspora și USR Diaspora, alături de organizații civice, s-au pus pe treabă:

  • Au popularizat site-ul https://www.votstrainatate.ro/ mai bine decât o făcea MAE, pentru a încuraja cât mai multe înscrieri
  • Au organizat întâlniri cu ambasadele și consulatele din toate țările cu comunități mari de cetățeni români 
  • Au căutat chiar ei spații adecvate pentru secțiile de votare suplimentare și au negociat cu autoritățile locale pentru a obține acordul acestora
  • Au găsit voluntari pentru a asigura numărul necesar de membri în birourile de secții de votare
  • Așa a fost posibil ca 835 de secții de votare să fie deschise, dublu față de 26 mai
  • Au acoperit cu delegați peste 90% din aceste secții de votare, iar aceștia au învățat și legislația pentru a deveni operatori de tabletă și a putea asigura desfășurarea rapidă a votului
  • Și-au luat zile de concediu pentru a putea fi în secțiile de votare de vineri de la prânz până luni dimineață, având în vedere programul prelungit de votare.

Așa au putut vota peste 675.000 de cetățeni români, aproape dublu față de maximul din trecut, cu un timp mediu de așteptare de două minute. Cu muncă, implicare, suflet, idei și perseverență. 

Viorica Dăncilă a obtinut 2% din voturi în Diaspora în turul 1. 

Pe 22-24 noiembrie, nu vom lipsi de la turul 2 și nu vom vota cu candidatul partidului care ne-a alungat din țară, care ne-a gazat pe 10 august și ne-a călcat drepturile în picioare de atâtea ori. Diaspora iubește România și o vom dovedi și în turul al doilea.

Citește în continuare

Editoriale

Președintele României, un război care nu se termină nicidată și victoria democrației

Publicat

pe

Deși pare greu de realizat, în democrație, „libertatea” și „dreptul” sunt într-un continuu conflict. Statul de drept poate exista doar în prezența acestor două elemente care trebuie să se regăsească într-un echilibru perfect. Președintele Republicii este cel care trebuie să se îngrijească de acest echilibru, în calitatea sa de mediator.

Dar haideți să vedem ce semnifică „libertatea”. Este acea stare a omului care a reprezentat motorul evoluției noastre. Libertatea în forma sa naturală, animalică, este nelimitată și se traduce prin aceea că fiecare este liber să facă ce dorește, indiferent de efectele pe care le produce asupra altora.

„Dreptul”, pe de altă parte, nu este o emanație a naturii, ci este o ficțiune ce devine reală prin faptul că o colectivitate de oameni este de acord cu ea (Statul este el însuși o ficțiune devenită realitate prin acordul unei colectivități umane). Dreptul este regula în baza căreia libertatea este asigurată pentru întreaga colectivitate. Dreptul cuiva devine o limitare a libertății celorlalți. De exemplu, dreptul de a avea în proprietate un bun vine la pachet cu obligația de a nu încălca drepturile similare ale celorlalți. Prin urmare, pentru că ne bucurăm de dreptul de proprietate, nu suntem liberi să încălcăm dreptul altora. În lipsa unor reguli, a unor drepturi clar stabilite, manifestarea libertății unora afectează libertatea altora. Această situație a fost sintetizată foarte ingenios de Boris Stark: „Cei presaţi de nevoi sunt obligaţi să vrea ceea ce puternicii economiei sunt liberi să le-o impună”.

În societatea contemporană, întâlnim multe limitări ale libertății economice: în domeniul concurenței, al protecției consumatorilor, protecția mediului etc. Toate aceste limitări sunt impuse pentru a garanta libertatea celorlalți, pentru a crea un echilibru. Libertatea fără drepturi generează anarhie, iar dreptul fără libertate este o formă fără fond.

Președintele Republicii trebuie să asigure și să mențină acest echilibru astfel încât, pe de o parte, să nu fie inhibată dezvoltarea economică și tehnologică a României, iar pe de altă parte, să se asigure că sunt respectate drepturile cetățenilor. Doar un presedinte care a activat profesional în mediul privat, care s-a lovit de problemele pe care le presupune mediul de afaceri e capabil să facă acest lucru și să asigure victoria democrației și a statului de drept în România.

* Editorial de Alexandru Dimitriu, avocat, membru în conducerea PLUS Sector 5

Citește în continuare

Editoriale

Cum aducem românii acasă

Publicat

pe

Poate pentru prima oară într-o campanie electorală pentru prezidențialele din România, toți candidații principali au avut mesaje pentru diaspora. Unele mai bune, altele mai rele. După lecția din 2014 și după cea din 26 mai 2019, toată lumea știe că nu mai pot fi ignorați românii plecați din țară în ultimii 10-15 ani, care au arătat că pot să devină un decident important în alegeri. Iar subiectul cel mai des discutat este cum să atragem românii înapoi în România.

Nu este atât de simplu

Orice diasporean vă poate spune că nu există o soluție magică pentru a face sfertul de țară plecat să revină. Nu merge cu o singură idee, cu o mare găselniță. Din cei peste 5 milioane de români emigrați, mulți nu se vor mai întoarce niciodată. Răul e deja făcut și rana produsă va avea nevoie de mult timp până la vindecare. Întrebarea este cum deschidem, totuși, drumul spre casă?
Ce veți citi mai jos este o viziune. Este ceva imaginat după citirea a numeroase motive de plecare din țară sau de refuzuri de întoarcere. Este o poveste care poate deveni realitate, atâta timp cât o serie de măsuri, legi și programe sunt implementate. Este dependentă de voturi, de voință, de integritate și competență. Dar nu este imposibil.

O familie de români

Este anul 2025, iar Andreea și Alex Pop locuiesc de nouă ani în Milano, Italia. Ea este programator, iar el topograf și o duc bine. Au plecat curând după Colectiv, pe 1 ianuarie 2016, în căutarea unui loc unde să se simtă în siguranță, respectați și, de ce nu, unde să câștige mai bine. Au învățat rapid italiană, au lucrat inițial în diverse locuri fără legătură cu studiile lor, dar încet-încet au ajuns în companii solide, pe salarii decente, locuind într-o suburbie curată și liniștită. Închiriază un apartament cu 2 camere pe care îl împart cu băiețelul lor Mihai și uneori cu mama Andreei, care vine uneori din Bistrița să îi ajute cu copilul.Sistemul italian nu e perfect, mai ales cu românii. Au un mic grup de prieteni (tot români) și ocazional Alex joacă un fotbal cu colegi de la muncă, iar Andreea mai bea o cafea cu mămicile italience ale colegilor lui Mihai. Au vacanțe vara în țară și iarna la schi în Dolomiți sau în Alpi.

Dar tatăl Andreei este bolnav și mama ar prefera să îi fie aproape. Băiețelul, Mihai, crește vorbind mai bine italiana decât româna și nu prea știe ce e cu România. Alex se vede prea rar cu fratele său care are trei copii și nu prea poate să călătorească. Cei mai buni prieteni au rămas toți în România. Nu sunt întru totul liniștiți în privința politicii italiene și „acasă” a rămas mereu, pentru ei, Bistrița.

Așa că decid să se reîntoarcă în țară.

Drumul spre casă

Alex contactează consulatul român din Milano, unde este pus în legătură cu Departamentul pentru Repatriere. Ar putea face asta și on-line, pentru că toate resursele, procedurile și actele sunt disponibile și digital, inclusiv certificatele necesare. El preferă totuși contactul direct, uman.

„Departamentul pentru Repatriere” este un serviciu împărțit între MAE și Cancelaria Prim-ministrului, cu câte un reprezentant în toate consultatele românești din zone externe cu peste 50.000 de români și cel puțin câte o persoană de legătură în fiecare Consiliu Județean (în județe mari sunt birouri întregi). Este coordonat de un ministru delegat (sau poate un secretar de stat) care lucrează direct sub Prim-ministru și are în sarcină coordonarea orizontală între punctele din afara țării și cele din țară.

Natura acestui departament este de a oferi puncte de contact integrate pentru românii interesați să revină.

One-stop-shops pentru repatriere

Alex își înregistrează familia pentru repatriere. Vor să se reîntoarcă în țară și ar dori să meargă undeva aproape de Bistrița, pentru a fi aproape de familia Andreei. Echipa din Milano ia legătura cu cei din Bistrița, care au acces deja la o serie mare de resurse, o parte dintre ele adunate de autorități, iar altele provenind din baze de date publice sau furnizate din privat.

De exemplu, oferte de muncă. Redresarea economiei prin politici inteligente și utilizarea la maximum a potențialului oferit de fonduri europene și investiții sustenabile face ca în 2024 piața muncii să fie în mare căutare de specialiști ca Alex și Andreea, în special cu experiența lor acumulată în Milano. Algoritmul e simplu: site-ul e ținut de departament, iar orice angajator poate adăuga oferte gratis, în același timp existând contracte cu agregatoarele de joburi, ale căror oferte apar automat și pe platforma departamentului.

Certificatul de înscriere la școală pentru Mihai poate fi obținut ușor on-line, inclusiv dacă el ar fi deja în sistemul gimnazial sau chiar liceal italian. Dacă copilul are nevoie să ajungă la un nivel de limba română, numeroase opțiuni vor fi fost deja puse la dispoziția părinților: cursuri on-line, clase virtuale, manuale pentru părinți și mai ales cursuri de week-end sau module de limba română în toate școlile din UE cu o populație mare de elevi români.

Administrația publică din țară este deja sensibilizată și educată cu privire la diversele particularități ale țărilor de unde românii se întorc acasă, în special Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, Franța, iar certificatele de studii, de exemplu, sunt recunoscute automat. Chiar și în județe mai mici, ca Bistrița-Năsăud.

La fel de ușor va fi cu obținerea noilor cărți de identitate (digitale și ele) Mașina lor va putea fi înmatriculată în România rapid – administrația competentă este obișnuită cu contractele de vânzare-cumpărare sau cu certificatele italiene, iar Alex va putea preînregistra mașina, obținând noile plăcuțe în doar câteva zile de la întoarcerea acasă (în poștă).

Alex își găsește din timp un angajator, prin intermediul bazei de date cu locuri de muncă pusă la dispoziție gratuit și susținută de către administrația din România.

Andreea însă vrea să folosească o parte din banii strânși pentru a-și deschide o mică afacere. O va ajuta și programul Diaspora Start-up, lansat de Guvernul Cioloș în 2016, care în 2024 este aplicat la o scară mult mai mare. Toate actele le va obține digital, încă dinainte să se întoarcă, prin intermediul Departamentului de Repatriere. În cel mult câteva zile de la sosire, afacerea va putea funcționa. În cazul în care are nevoie de un spațiu, sau firma ei are o activitate deosebită (își deschide bunăoară un mic magazin de vinuri aduse din Italia), controalele necesare de la diversele departamente vor veni toate în același zi. Prin intermediul Departamentului la nivel regional, Andreea va fi avut de la bun început toată lista de avize necesare, precum și toate programările stabilite dinainte.

Nu în ultimul rând, afacerea sa ar putea fi scutită de anumite impozite pentru primele 3 luni, extensibil până la 6 dacă are un impact social (creează locuri de muncă sau resurse sociale pentru alte persoane etc.).

Nimeni nu va cere șpagă

Tatăl Andreei va putea primi tratamentul de care are nevoie și medicamentele de care are nevoie la spitalul din Bistrița, renovat și extins cu fonduri europene. Familia îi va fi alături și nu vor simți mereu nevoia să caute soluții pentru a-l duce la tratament „în afară”.. O parte din personalul medical va fi și el proaspăt repatriat și va aduce înapoi nu doar experiența profesională, ci și atitudinea față de importanța vieții și față de demnitatea umană a pacienților.

Mihai va merge la o școală normală pentru ei, care au fost plecați atâta timp și sunt obișnuiți să fie curat și frumos la grădinițele unde l-au dus, iar personalul didactic să fie bine instruit, motivat și politicos. Din clasa I va avea acces la un curriculum care să-l învețe și ce au învățat mai bun părinții săi în România, dar și adaptat la realitățile din 2024, cu un accent important pus pe digitalizare. Va avea acces și la activități extrașcolare diverse, chiar și la Bistrița sau în comunele mai mici de oriunde, de la Văleni la Dolhasca, ceva ce multor părinți din diaspora le-ar fi lipsit atât de mult dacă se întorceau în țară în 2019.

Vor putea merge la fratele lui Alex și la familia lui, care locuiesc la Iași, în maxim 3 ore pe autostradă. O oră le-ar lua drumul până la Cluj, de unde mai fac maxim 4 ore până la București. Iar asta respectând mereu viteza legală și siguranța rutieră. Poate nu chiar toate vor fi gata în 2024, dar o parte din autostrăzile acestea vor fi deja în lucru și componente deja terminate.
Tot procesul de repatriere va fi rapid și vor fi susținuți să se întoarcă. Nu le va reproșa nimeni„ păi dacă ați plecat la ce ați mai venit?”. Fără discriminare.
Statul român le va facilita reîntoarcerea. Nu îi va ține în brațe, dar le va oferi accesul la resurse on-line permanente și gratuite (oferte de joburi, informații inteligibile). Nu le va pune bariere artificiale sau inutile, ci le va deschide drumul spre casă, simplificând tot ceea ce ține de administrația națională sau locală de taxe, certificate sau adeverințe, ori de recunoașterea drepturilor sociale câștigate în Italia.

Familia Pop va putea așadar să se întoarcă în România, unde să muncească pentru un trai decent, plătind taxe normale, să aibă acces la o infrastructură și servicii publice de calitate și să poată răspândi în jurul prosperității micii lor familii o înflorire a societății, multiplicând mult peste așteptări investiția făcută în ei de către cei care le-au deschis drumul spre casă.
Posibilități

Departamentul pentru Repatriere ar putea face și mai multe. Dacă, Doamne ferește, un român decedează în timpul său în Italia (sau în alte țări europene), el va intermedia și ajuta reîntoarcerea în țară pentru înmormântare, pe baza unui acord bilateral și a unui fond de asigurări special la care cei plecați vor putea contribui voluntar.

El va coordona repatrierea capitalului uman, oferind anunțuri, organizând evenimente în diaspora pentru angajatorii români și nu numai. Va ajuta și repatrierea capitalului financiar, popularizând oferte atractive de investiții românești în țară (noi afaceri, huburi digitale, ateliere creative, centre de cercetare, printre altele).

În domeniile cheie, unde este nevoie de un stimul, Ministrul Delegat pentru Repatriere împreună cu alți miniștri va putea gândi, pe termen scurt și țintit pe anumite zone sau profesii, facilități fiscale pentru cei care se întorc să lucreze sau să investească. Doctori, profesori, cercetători, lucrători cu calificări rare, antreprenori care se întorc pentru a rămâne în țară și care creează bunăstare în jurul lor.

Înapoi la realitate

Astăzi această poveste pare de domeniul SF. Unii români din diaspora cred că au mai multe șanse să întâlnească hobiți sau extratereștri decât să lucreze cu o administrație română eficientă, digitală, competentă și, mai ales, politicoasă.

O parte din cele de mai sus ar ține de o politică pentru diaspora. Altele țin de aplicarea de soluții inteligente în economie, către antreprenori, în infrastructură. Altele, poate cele mai multe, țin de fapt de o guvernare integră, care s-ar face în interesul cetățenilor, care ar aplica soluții competente sau de bune practici din alte țări. Sănătatea sau educația nu sunt perfecte nici în Belgia sau Spania, dar dacă acolo românii pot excela în orice domeniu, de ce nu ar putea să o facă și la ei acasă?

Pentru ca povestea de mai sus să devină realitate, este nevoie de o abordare integrată și nu de improvizații. Este nevoie de proiecte legislative ambițioase și inteligente care să fie perfecționate și trecute de un Guvern și Parlament care să le combine cu restul muncii lor, promovate de un Președinte activ în reprezentarea României și apoi implementate de o administrație națională și locală care să creadă în misiunea sa.

Este nevoie de o schimbare. La alegerile prezidențiale, locale și parlamentare. În mentalitatea românilor de acasă, dar și din afară.

Dacă aceiași oameni vechi câștigă din nou primăriile și locurile din parlament, dacă aceleași voci rămân să ne vorbească de peste tot, de la Cotroceni la consilii locale, atunci drumul spre casă nu se va deschide niciodată. Dimpotrivă. Calea exodului se va lărgi și va deveni cu sens unic, fără o posibilitate de remediere.

Iar nepoții familiei Andreea și Alex Pop nu vor mai fi români.
Așadar, dacă sunteți în diaspora sau în țară, mergeți la vot! De votul vostru contează dacă povestea de mai sus, dacă această viziune a PLUS poate deveni realitate.

Material realizat cu ajutorul echipei Drumul spre Casă a GLD Diaspora – Alin Moldoveanu și Ionuț Călugăru

Citește în continuare

Cele mai citite