Dragoș Pîslaru, europarlamentar din partea Alianței USR PLUS și coordonator al Comisiei pentru muncă și afaceri sociale (EMPL) din partea Renew Europe, susține, în cadrul unei postări ample pe Facebook, că recomandările PLUS pentru relansarea economică, transmise Guvernului Orban în ultimele săptămâni, se regăsesc pe lista Comisiei Europene de măsuri de reformă recomandate pentru statul român, care a fost publicată astăzi.

„Recomandările PLUS pentru relansarea economică, confirmate azi de Comisia Europeană

Comisia Europeană a publicat astăzi o listă de măsuri de reformă recomandate pentru statul român, în contextul Semestrului European și al crizei cauzate de coronavirus. Lista conține o serie de măsuri economice și sociale pe termen scurt (pentru a trece de criza actuală) și mediu (pentru a asigura o convergență a economiei noastre cu Europa Occidentală). Ea confirmă prioritățile identificate de PLUS și transmise Guvernului prin măsurile urgente propuse de Celula de Criză PLUS în ultimele săptămâni, ca parte a unui veritabil Plan de relansare.

🇪🇺 ➡ 🇹🇩 Printre recomandările principale ale Comisiei pentru 2020-2021 se numără:

🔶 Flexibilizarea muncii: încă de la începutul crizei am accentuat nevoia unui regim de muncă flexibilă, un model bun fiind “kurzarbeit” din Germania. Comisia subliniază și ea importanța unei asemenea măsuri pentru revenirea din criză. Mă văd nevoit să insist pe lângă Ministerul Muncii pentru a-și reconsidera poziția pe acest subiect atât de important, susținut puternic de mediul de afaceri (https://bit.ly/2ZlQ1vh).
🔶 Investiția în formarea de competențe digitale: Comisia recomandă promovarea competențelor esențiale, cum ar fi cele digitale, în piața de muncă, așa cum am subliniat în cadrul planului de relansare propus Guvernului Orban, când promovam “transformarea României într-o mare școală”.
🔶 Demararea imediată a unui pachet de investiții publice de anvergură: Comisia recomandă accelerarea programelor mature de investiție publică cu accentul pe digitalizare și “green transition”, așa cum am propus acum două săptămâni când am vorbit de “transformarea României într-un mare șantier”
🔶 Îmbunătățirea administrației publice: Comisia cere o guvernare mai transparentă și predictibilă, care colaborează mai strâns cu partenerii sociali și economici. Sunt măsuri esențiale pe care le cerem încă de la înființarea PLUS, debirocratizarea și dialogul cu mediul antreprenorial și social fiind printre primele noastre priorități.
🔶 Lichidități pentru firme și gospodării: Comisia recomandă sprijinirea antreprenorilor – mai ales a IMMurilor și PFA / întreprinzători individuali / lucrători pe cont propriu – cu injecții de lichiditate pe timpul crizei, în concordanță cu poziția noastră. Avem nevoie de un cadru de acces la finanțare funcțional – IMMInvest nu este o idee rea, dar suferă puternic la implementare. Fondurile europene încă nu sunt folosite cum trebuie, iar schemele vehiculate de către Guvern nu formează un tot unitar, fiind evidentă necorelarea pozițiilor dintre ministerele cheie. În plus, luna trecută am recomandat Guvernului să lanseze un credit de urgență pentru gospodăriile aflate în dificultate din cauza crizei prin intermediul Băncii CEC.
—-
Lista completă a recomandărilor Comisiei:
➡️ Limitarea cheltuielilor bugetare la un nivel sustenabil (evitarea măsurilor permanente care să pericliteze stabilitatea fiscală) și concentrarea pe măsuri de revenire din criză, cum ar fi întărirea sistemului sanitar și accesul la tratament
➡️ Extinderea măsurilor de protecție socială și îmbunătățirea accesului la serviciile sociale
➡️ Flexibilizarea muncii și promovarea competențelor esențiale (cum ar fi cele digitale), așa cum am subliniat în cadrul planului de relansare propus Guvernului Orban: ar trebui să transformăm România într-o mare școală, cu un accent clar pe competențele digitale.
➡️ Sprijinirea firmelor și a gospodăriilor – mai ales a IMMurilor și lucătorilor pe cont propriu – cu injecții de lichiditate
➡️ Accelerarea programelor mature de investiție publică și stimularea investițiilor private, cu accentul pe digitalizare și “green transition”
➡️ Îmbunătățirea calității și eficienței administrației publice și îmbunătățire predictibilității actului de guvernare
___
Mai multe detalii despre recomandările Comisiei pe: https://bit.ly/2zdxOVW”, a scris Dragoș Pîslaru pe Facebook.

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

În data de 15 mai, Grupul de Comunicare strategică a adoptat Hotărârea nr. 24 privind aprobarea instituirii stării de alertă la nivel național și a măsurilor de prevenire și control a infecțiilor, în contextul situației epidemiologice generate de virusul SARS-CoV-2.

Ce înseamnă starea alertă? 

Starea de alertă constă într-un ansamblu de măsuri necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa vieții, sănătății persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale și culturale importante ori a proprietății, adoptate ca răspuns la o situație de urgență de amploare și intensitate deosebite.

Care este perioada stării de alertă?

Din data de 15 mai 2020 se declarată starea de alertă, la nivel național, pe teritoriul României, pentru 30 de zile.

Care sunt măsurile dispuse pe perioada stării de alertă?

1. Se prelungește măsura suspendării zborurilor înspre/dinspre Regatul Țărilor de Jos, Austria, Belgia, Confederația Elvețiană, Franța, Germania, Iran, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Regatul Țărilor de Jos, Spania, Statele Unite ale Americii, Turcia și Iran, și din aceste țări către România pentru toate aeroporturile din România, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 15 mai 2020.

2. Se suspendă transportul rutier internațional de persoane prin servicii regulate și servicii ocazionale în trafic internațional, pentru toate cursele efectuate de către operatorii de transport spre/dinspre Regatul Țărilor de Jos, Italia, Spania, Franța, Germania, Austria, Belgia, Confederația Elvețiană, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, și Turcia până în data de 01 iunie 2020. Este exceptat de la această măsură transportul rutier internațional de persoane prin servicii ocazionale, în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

• persoanele transportate au un contract de muncă valabil pe teritoriul statului de destinație, au drept de ședere valabil în statul de destinație sau se întorc în România din statul în care au lucrat sau au locuit;
• operatorul de transport rutier informează Autoritatea Rutieră Română cu cel puțin 24 de ore înainte de plecarea în cursă;
• operatorul de transport rutier împreună cu agenția de recrutare și persoanele care urmează a fi transportate iau toate măsurile necesare pentru respectarea normelor și recomandărilor privind evitarea aglomerării, măsurile de protecție și siguranță a pasagerilor și conducătorilor auto.

3. Se instituie pentru toate persoanele care vin în România din străinătate, măsura carantinării/izolării la locuință sau, la cererea acestora, măsura carantinei instituționalizate, în spații special destinate puse la dispoziție de autorități. Sunt exceptate de la această măsură următoarele categorii de persoane:

• lucrătorii transfrontalieri care, la intrarea în România nu prezintă simptome asociate COVID-19;
• angajați ai operatorilor economici din România care efectuează lucrări, conform contractelor încheiate, în afara teritoriului României, la întoarcerea în țară dacă nu prezintă simptome asociate COVID-19 și dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul din afara teritoriului național;
• alte categorii enumerate la art. 14 alin. 2 din Anexa la Hotărârea nr. 24 din 14 mai 2020.

4. Alte măsuri prevăzute în Anexa la Hotărârea nr. 24 din 14 mai 2020.

Citiți aici Hotărârea nr. 24 din 14 mai 2020 și Anexa la aceasta unde regăsiți integral măsurile ce trebuie respectate: https://stirioficiale.ro/hotarari.

Întrebari referitoare la Hotărârea nr. 24 din 14 mai 2020 pot fi adresate în secțiunea de comentarii sau pe e-mail la adresa anca.avram@ro.plus.

Material realizat de Anca Șuță-Avram, membru Birou Filiala D4 BENELUX și CL Olanda.

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

După două luni de stare de urgență în care economia românească a intrat în cădere liberă, așteptăm cu toții relansarea după blocajul impus de starea de urgență. Deja în multe țări europene, inclusiv cele mai grav afectate precum Italia, Spania, Franța, autoritățile au început să relaxeze unele măsuri de limitare a activității economice și sociale. România pare și ea să se îndrepte în această direcție odată cu expirarea stării de urgență pe 15 mai. O face însă bâjbâind, fără un plan concret și transparent de redeschidere.

„Relansarea economică trebuie să fie prioritate esențială pentru România. Nu se pune problema dacă să redemarăm activitatea, ci când și mai ales cum. Așa cum o recomandă și Comisia Europeană zilele acestea, așa cum se întâmplă în celelalte țări europene, este nevoie de un plan etapizat care ține cont de riscul răspândirii infecției și impune măsuri de protecție adaptate fiecărui domeniu economic“, a declarat Dragoș Pîslaru, europarlamentar USR PLUS, membru al Celulei executive de criză PLUS. 

Antreprenorii și firmele mici cu mai puține resurse la dispoziție au nevoie de o mână de ajutor să se adapteze la noua realitate pe timp de criză. 

Așadar, Celula executivă de criză PLUS în domeniul Economie și Antreprenoriat pune la dispoziția autorităților două resurse-cheie care să facă parte din planul de relansare economică.

Setul de Ghiduri post-criză COVID-19, traduse și adaptate din materiale oficiale ale organizațiilor internaționale de profil și/sau ale autorităților din alte țări europene. Acestea sunt menite să îndrume firmele și organizațiile românești în protecția angajaților și a clienților. PLUS a pregătit un prim set de ghiduri pentru domeniile cele mai grav afectate de criză: turism, livrări de mâncare la domiciliu sau ridicare din restaurante, construcții, saloane și frizerii, precum și un ghid de evaluare a riscului folositor mai multor domenii. Acestea pot fi lansate ca recomandări oficiale ori transpuse în ghiduri oficiale sau chiar legislație secundară în urma consultărilor cu mediul de afaceri. 

Propunerea pentru un program de susținere a firmelor („Primii pași după COVID”) cu cheltuielile de redeschidere este de asemenea o pârghie esențială pentru relansare. Degeaba permitem firmelor să își reia activitatea dacă acestea vor fi copleșite de costurile suplimentare pe care le impun măsurile de protecție și adaptare. Acest program ar ajuta firmele cele mai grav afectate atât cu cheltuielile pentru protecția sanitară cât și cu stimularea telemuncii și adaptarea modelului de business la noua realitate. În acest mod am putea ca în loc să dăm bani să ținem oamenii acasă, să putem deschide firmele și activitatea cu costuri mult mai mici. Pentru acest program am propus o schemă de ajutor de stat care ar urma să fie finanțată, dacă Guvernul acceptă să preia propunerea, din programul SURE lansat de Comisia Europeană, ce devine funcțională începând cu 1 iunie 2020.

GHIDURILE POT FI DESCĂRCATE DE AICI:

Sectorul turistic

Sectorul construcțiilor

Takeaway

Saloane de frizerie și coafură

Evaluarea riscurilor

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții