Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Unde este planul de relansare a economiei anunțat de Guvern?

Publicat

pe data de

Europa vorbește, astăzi, de relansarea economică și socială. Comisia Europeană a venit deja cu un Plan concret pentru o nouă generație, bazat pe o alocare financiară istorică, care oferă statelor membre posibilitatea de a investi masiv în reforme și în proiecte pentru un viitor mai bun.

Peste tot în Europa, guvernele au pregătit nu doar planurile de relansare, ci deja au listele de proiecte publice concrete în care vor folosi banii europeni. Dialogul cu antreprenorii este prioritatea numărul unu pentru toate guvernele, pentru a stabili modul în care sectorul privat poate fi încurajat să se dezvolte, să investească și să creeze locuri de muncă mai bune post-criză.

Ne-am săturat cu toții să fim codașii Europei! România stă pe loc, încremenită în neputința de a proiecta un viitor, incapabilă să folosească resursele interne sau europene aflate la dispoziție. Trezirea!

Domnule prim-ministru Ludovic Orban, au trecut deja zile bune de când a încetat starea de urgență, iar noi încă nu știm ce se va alege de economia României. Deși s-a spus că va fi lansat acum două-trei săptămâni, faimosul „plan de relansare” a economiei anunțat de Guvern încă nu există sau, cel puțin, nu a fost comunicat public.

Între timp, numărul contractelor de muncă suspendate este încă de peste 595.000, iar cel al contractelor desfăcute depășește 430.000. La acestea se adaugă circa 500.000 de români, dintre cei peste un milion jumătate întorși în țară, care nu vor mai pleca.

Mediul de afaceri fierbe tot așteptând planul de relansare economică. Antreprenorii vor să știe, clar și concret, pe ce se pot baza pentru a securiza locurile de muncă și, de ce nu, a crea altele noi, în timp. Antreprenorii vor să facă investiții, la care să își aducă propria contribuție financiară, însă au nevoie de sprijin concret, nu de vorbe și promisiuni, care oricum durează de mai bine de două luni. Tocmai acești antreprenori reprezintă coloana vertebrală a economiei României.

Domnule ministru Virgil Popescu, ce va face Guvernul cu miliardul de euro din bani europeni ce va fi gestionat de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri?

Acum trei săptămâni ați confirmat că din banii europeni 2014-2020 ați alocat 1 miliard de euro pentru economie și spuneați că analizați patru scenarii: sume fixe sau variabile (la nivelul a maxim câteva zeci de mii de euro) care să acopere costurile angajatorilor cu echipamentele medicale pentru protecția angajaților; microgranturi pentru capital de lucru de câteva zeci sau sute de mii de euro (maximum 10% din cifra de afaceri pe 2019); granturi pentru investiții de 200, respectiv, 800.000 de euro.

În seara zilei de 3 iunie, la un post TV, ați afirmat că, de fapt, ar fi vorba despre trei direcții de lucru: granturi pentru capital de lucru de maximum 200.000 de euro pentru HoReCa, transporturi, industria de evenimente, construcții; granturi pentru investiții, pentru mai multe domenii, de cel mult 200.000 de euro; microgranturi de 2.000 de euro pentru SRL-urile cu asociat unic și fară angajați.

Care este logica și complementaritatea acestor măsuri de sprijin? Până la urmă, către cine și pentru ce vor merge acești bani? Mediul de afaceri așteaptă aceste răspunsuri mult întârziate. Soarta multor angajați din economia țării noastre depinde de aceste finanțări și de viteza cu care veți reuși să le puneți la dispoziția antreprenorilor.

Noi am lansat public și v-am propus și lansarea fără întârziere a Programului „Primii Pași după COVID” prin care să susținem toți antreprenorii pentru măsurile de protecție sanitară necesare reluării activității, pentru asigurarea condițiilor de telemuncă și dezvoltarea de platforme alternative online de distribuție. Un program simplu, în care criteriile sectoriale sau cele legate de utilizare se pot particulariza în procesul de evaluare, nu prin multiplicarea de scheme oferite, ca să pară mai multe.

Altfel, salutăm ideea „automatizării” și digitalizării procesului de accesare a acestor bani de către antreprenori pe care ați menționat-o în declarația de pe 3 iunie – este și aceasta o idee pe care PLUS a propus-o Guvernului acum ceva timp.

Nu în ultimul rând, pentru claritatea atât de necesară mediului privat, care va fi soarta programelor „Microindustrializare” (100.000 de euro), „Comerț-Servicii” (250.000 de lei) și Start-Up Nation (200.000 de lei, cu grila de punctaj și criteriile de departajare modificate)? Se vor relansa în anul 2020? Dacă da, când? Care sunt bugetele avute în vedere? Sau sunt adevărate informațiile conform cărora nu aveți de gând să le relansați în cursul acestui an?

Domnule ministru Marcel Boloş, domnule ministru Ion Ştefan, încotro va merge celălalt miliard de euro din fonduri europene obținut din banii necheltuiți de pe alte programe operaționale pe care îl veți gestiona?

Se va relansa apelul POR 2.1A pentru microintreprinderi (200.000 de euro)? Dacă da, cu ce buget total?

De ce este atât de restrictiv ghidul inițial pe viitorul apel național POR 2.2., atât de așteptat de antreprenori de peste un an? Finanțarea nerambursabilă avută în vedere este de minimum 2 milioane de euro (ceea ce necesită o cofinanțare din partea beneficiarului de 857.000 de euro), în condițiile în care, pe anterioarele apeluri POR 2.2., finanțarea maximă a fost de 1 milion de euro? De ce ne uităm doar la firmele de talie mai mare? Economia României are nevoie de investiții mici și medii cât mai multe pentru a putea rămâne competitivă, pentru a rămâne dinamică, în mișcare, iar dumneavoastră trebuie să dați acces la finanțările nerambursabile cât mai multor antreprenori care își doresc să facă investiții private generatoare de efect multiplicator în economie.

Care vor fi, în mod concret, cele două noi apeluri pe Programul Operațional Competitivitate despre care se tot vorbește de peste o lună încoace, dedicate proiectelor private de natură medicală și digitalizării în domeniul sănătății? Când se vor lansa ghidurile în dezbatere publică? Când se vor lansa respectivele apeluri?

Domnule ministru Florin Cîţu, ce are în vedere ministerul Finanțelor în ceea ce privește continuarea schemelor de ajutor de stat pentru finanțarea investițiilor de cel puțin 4,5 milioane de lei (HG 807) și pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă (HG 332)? Este adevărat că ministerul este în curs să le modifice pe ambele? Dacă da, de ce nu faceți acest lucru în mod transparent, în cadrul unui grup de lucru cu mediul de afaceri, în așa fel încât să luați în considerare feedback-ul celor cărora se adresează aceste scheme și să evitați eventuale greșeli ce vor necesita corecturi ulterioare cauzatoare de pierderi de timp?

Cum finanțați deficitul de cel puțin 6,7% din PIB? Finanțarea internă ia toți banii care ar putea acoperi nevoile companiilor. În plus, mediul de afaceri suspectează creșterea taxelor și impozitelor pentru reducerea deficitului.

De ce amnistia fiscală este atât de generoasă, perpetuând astfel practicile PSD de împărțire a contribuabililor în cei care plătesc și cei care nu plătesc?

Despre IMM Invest nici nu vă întrebăm: în timp ce Guvernul a gândit acest program ca fiind destinat firmelor aflate în dificultate în urma crizei sanitare, ceea ce nu era greșit, băncile creditează exclusiv companiile bancabile – iată ce face lipsa de dialog coerent dintre stat și mediul bancar. Intențiile bune nu sunt suficiente pentru antreprenori – aceștia s-au lovit cu capul de un zid de refuzuri și au fost profund dezamăgiți. Ați încercat să mai corectați din neajunsuri, dar au fost doar paliative – când vă veți apleca serios asupra situației programului, pentru a nu vă mai bate joc de mii de antreprenori care acum așteaptă neputincioși?

Doamna ministru Violeta Alexandru, cât mai trebuie să aștepte angajatorii introducerea muncii flexibile pe modelul „kurzarbeit” – în România?

Ați prelungit șomajul tehnic, oferind sprijin tot celor care deja erau ajutați și uitându-i pe cei care s-au chinuit prin eforturi proprii să își mențină angajații. Am încercat să vă avertizăm că nu este bine printr-un mesaj public în care ofeream o perspectivă de relansare a pieței muncii.

Antreprenorii au nevoie de flexibilitate într-o perioadă în care afacerile au suișuri și coborâșuri mari. Toată Europa implementează măsuri de muncă flexibilă, Comisia Europeană a adoptat programul SURE de unde putem obține până la 5 miliarde de euro pentru aceste măsuri menite să încurajeze munca, iar noi Batman, Batman, șomaj tehnic ca să ținem oamenii acasă.

Și încă ceva, au venit oamenii acasă de prin Europa. De ce nu coordonați crearea rapidă a unei platforme online unde să se înscrie toți românii recent întorși în țară care ar vrea să rămână aici? Aceștia s-ar putea înregistra menționând calificările și competențele pe care le posedă și ar putea cere echivalarea/ recunoașterea rapidă a acestora printr-un proces accelerat gestionat de către minister. Firmele care caută sau vor căuta noi angajați (în special cele ce activează în domenii care se confruntau cu un deficit major de forță de muncă înainte de criza sanitară) ar avea un „one-stop-shop” de unde să recruteze rapid și eficient, în așa fel încât să putem păstra în țară bogăția de resursă umană pe care o reprezintă acești oameni. Haideți să lucrăm împreună pentru a nu-i alunga a doua oară din țară.

Domnule ministru Adrian Oros, cât trebuie să mai aștepte fermierii publicarea calendarului cu finanțările ce vor fi disponibile pe Programul Național Dezvoltare Rurală (PNDR) în semestrul al doilea al acestui an?

Declarați în mod repetat că este vital ca România să nu mai exporte materie primă și să importe produse procesate – suntem perfect de acord cu acest punct de vedere. Însă când aveți de gând să lansați submăsurile pe PNDR în așa fel încât agricultorii români să poată accesa finanțări nerambursabile pentru a face investiții în procesarea de fructe, de legume, de lactate și de carne? Iar cetățenii României să aibă de unde cumpăra produse românești de calitate și la prețuri corecte?

Stimați membri ai Guvernului,

Antreprenorii vor să facă investiții, să păstreze locurile de muncă actuale și să creeze altele noi. Angajații din România vor să nu se mai teamă pentru viitorul locului lor de muncă. Cei care au rămas fără loc de muncă vor să știe cum vor găsi de lucru. Românii, în general, au nevoie de predictibilitate, de a înțelege încotro mergem.

Pentru asta, lumea are nevoie să știe cât mai repede niște lucruri foarte simple, iar Guvernul este dator cu răspunsuri clare și concrete.
Care este Planul României de relansare economică? Există vreunul?
Care sunt resursele puse la dispoziție pentru sprijinirea antreprenorilor și a investițiilor private? În ce condiții se acordă aceste resurse? Când se vor lansa?
Care sunt reformele propuse? Cum simplificăm și eficientizăm administrația publică în relația cu antreprenorii?
Care sunt proiectele de investiții publice? Concret, când ne apucăm de construit odată autostrăzi, spitale, școli, infrastructură logistică și industrială?

Obiectivul principal al tuturor ar trebui să fie relansarea economică și modernizarea României cu ajutorul unor măsuri coerente, bine direcționate și implementate corect.

Așa cum mediul de afaceri este deschis către un dialog real și constructiv cu Guvernul, și PLUS, prin experții săi din diferite domenii, este gata să sprijine Guvernul în articularea planului de reconfigurare economică a României pe termen scurt, mediu și lung. Noi suntem aici, gata oricând să aducem un PLUS de experiență, expertiză, critici constructive și idei concrete.

EDITORIAL DE DRAGOȘ PÎSLARU PENTRU WWW.DIGI24.RO

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Editoriale

Dialog despre femei în politică

Publicat

pe

Pe 10 februarie am organizat primul eveniment despre femei în politică, o temă care atrage cu sine multe sensibilități dar care nu mai poate lipsi de pe agenda publică. Iar noi nu ne mai putem permite să ocolim subiectul.

Invitații noștri – Mihaela Miroiu, Oana Băluță si Ciprian Mihali, cu o experiență vastă și cunoaștere a subiectului femeilor în politică, au îmbinat cunoștințele academice cu experiențele personale și exemplele întâlnite de-a lungul anilor. Ba mai mult,au venit și cu sugestii legate de acțiunile pe care le putem întreprinde ca partid pentru sporirea reprezentativității femeilor în politică. 

Reținem, dintre soluțiile propuse:

  • Modificarea legii electorale astfel încât să asigure paritatea pe listele prezentate de partidele politice, după modelul X-Y-X,
  • Demararea unei reflecții despre efectele sistemului de bonus acordat femeilor în alegerea candidaților pentru alegerile parlamentare 2020 și oportunitatea continuării sale.
  • Promovarea femeilor în funcții executive pentru a evita un cerc vicios prin care acestea nu sunt promovate tocmai pe baza reproșului că nu au ocupat astfel de funcții în trecut și, prin urmare, nu ar avea experiența necesară. 
  • Adoptarea unor norme în codul etic al partidului care să promoveze egalitatea de gen și să sancționeze dur orice tip de hărțuire (sexuală dar nu numai),
  • Crearea unei rețele de solidaritate între femeile din partid și avertizarea constantă și la unison a liderilor partidului atunci când normele egalității de gen nu sunt respectate.
  • Colaborarea cu fundații în sprijinirea inițiativelor de promovare a egalitatii de gen.
  • Nu în ultimul rând, promovarea legilor prin care să se elimine discriminarea femeilor în societate și să fie sprijinit echilibrul între viața privată și viața de familie.

Participarea femeilor în politică nu este doar despre egalitatea de gen, ci despre egalitatea de șanse, despre reprezentarea intereselor și nevoilor a 50% din populație și oferirea de modele care să inspire generațiile viitoare. 

Un studiu din 2019 realizat de CEMR (Consiliul municipalităților și regiunilor europene), arată că în România doar 4.6% dintre primari erau femei, media europeană fiind 29%. De asemenea la nivel regional, în rândul consilierilor județeni, femeile reprezintă 14.3% din total, media europeană fiind de 31%. Iar pentru postul de Președinte al Consiliului Județean, în 2019, o singură femeie deținea aceasta funcție în România.

La nivel național același studiu prezintă datele din 2019, unde proporția de femei deputat era de 20.7%, iar la Senat un procent de 14.8%. După alegerile din 2020, la nivel național, în Camera Deputaților femeile reprezintă 19%, iar la Senat, 18%. 

Drumul este lung și anevoios, însă în 2024 trebuie să ajungem la un nivel de reprezentativitate cât mai apropiat de 50%. Ne uităm cu admirație către tari precum Estonia, unde două dintre funcțiile cele mai înalte ale țării, președinte și premier, sunt ocupate de către femei. 

Mai ales, ne uităm cu deosebită admirație către femeile care au făcut un pas în față, implicându-se în politică, asumându-și candidaturi și poziții mai mult sau mai puțin eligibile. Lupta lor titanică nu e doar despre o funcție publică, despre un rol în cadrul partidului; e despre noi toate, e pentru noi toate, e pentru o lume în care femeile sunt corect reprezentate.  

Ai pierdut event-ul LIVE pe Facebook? Nu-i nimic, poți reviziona discuția accesând acest link. De asemenea, dacă te interesează subiectul, ai idei și vrei să te implici, dă-ne un semn!  

* Text de Roxana Vîlcu, Oana Duma, Alina Gîrbea

Citește în continuare

Editoriale

Vlad, nu te opri! Ne trebuie o reformă fără anestezie!

Publicat

pe

Dragoș Tudorache, europarlamentar, președinte executiv PLUS

Moțiunea care se votează astăzi este o oportunitate pentru Vlad Voiculescu și pentru noi, alături de el să arătăm că nu ne intimidăm din cauza unor acuzații născocite de partidul vinovat de catastrofa prin care trece România. Vlad va iesi întărit după această moțiune nu pentru că primeste susținerea politică a majoritatii parlamentare, ci pentru că moțiunea îl eliberează de tracul începutului, de orice ezitare sau dubiu legat de prioritățile reformei uriașe la care s-a înhămat.

Sistemul sanitar din România este un dezastru. Știm asta deja. Cel mai des am auzit de la oameni, în ultimul an, că nu se tem de COVID-19 cât de faptul că ar trebui să meargă în spitale, dacă se întâmplă să ajungă într-o situație limită. Aici suntem. Zero încredere. În spitale nu se găsesc medicamente, instrumentar medical sau simple feșe. Câți dintre voi nu ați dat o fugă la farmacia de peste drum ca să cumpărăți pentru cei internați ceea ce v-a recomandat medicul? Aparatura medicală este învechită și nefuncțională în unele locuri, în timp ce cea nouă e închisă sub cheie și nefolosită acolo unde a fost achiziționată. Spitalele care funcționează sunt controlate de o „mafie” a programărilor și te poți programa doar dacă știi pe cineva. Profesorii universitari, doctori docenți, dumnezei ai sistemului, oameni la care intri ploconindu-te zburdă prin sistemul pe care îl țin captiv și îl mulg de resurse terorizând tinerii medici. Firme căpușă sug sume uriașe, mână în mână cu managerii spitalelor. Primari sau președinți de consilii județene care numesc politruci de casă în virtutea unor datorii sau ca să le gestioneze în uz propriu fondurile pe care le alocă din bugetele locale. Personal medical tracasat, batjocorit și stresat care tremură că iar nu merge sistemul de la Casa Națională de Sănătate și încep să țipe pacienții de nervi și iritare. Medici care se prăbușesc de oboseală, legați în birocrație inutilă.

Așa arată spitalul românesc. În el ajunge fiecare dintre noi atunci când se simte rău sau își duce copiii sau părinții agățându-se de o minune în loc să aibă încredere în profesionalism și în funcționarea sistemului.

Și ei, cei care au girat acest dezastru în ultimii 30 de ani, ei îi reproșează acum lui Vlad Voiculescu proasta funcționare a sistemului și proasta gestionare a pandemiei! Ei, cei care au venit la dezbaterea moțiunii și au stat în sala Parlamentului României fără măști de protecție, deși legea și bunul-simț le impun asta. Acești oameni sunt „elita”, exemple de proastă creștere pe care cei care vă înjură în trafic și vă taie fața la magazine, la administrația locală sau în viață le folosesc pentru a se cocoța pe munca și pe existența voastră.

Ei vin să îi reproșeze lui Vlad că într-o lună nu a reparat cât au stricat și furat ei în 30 de ani.

Așa că nu am decât un singur mesaj: nu te opri, Vlad! Dă-i înainte și fă reforma pe care o așteptăm cu toții! Asta e miza din spatele moțiunii. Hoți, escroci și impostori care vor să taie din fașă orice tentativă de reformă a sistemului. Acum e momentul să înțelegem că viața românilor va depinde în anii care vin de soarta acestei reforme. Vlad muncește pentru noi toți! Nu te opri, Vlad!

* Editorial de europarlamentarul Dragoș Tudorache, președinte executiv PLUS, publicat pe www.digi24.ro

Citește în continuare

Editoriale

Ipocrizia nu salvează hoția

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Orice hoț are dreptul să îl dea în judecată pe cel pe care l-a furat. Dar nu uitați că asta nu-l transformă din vinovat în nevinovat. Hoțul rămâne hoț indiferent câte procese deschide el celor pe care i-a păgubit.

Mă uit cu stupoare cum construiește PSD ideea că noi, USR PLUS, ar trebui să decontam tot răul produs de ei. Să vii cu o moțiune în Parlament este un gest firesc, democratic și cât se poate de normal dacă interpretezi formal situația. Dar nu și moral. Când tu ai toți miniștrii Sănătății din ultimii ani anchetați penal pentru fapte de corupție, miniștri pe care tu i-ai numit si care îți sunt membri în partid, și să spui că de vină e cel care a preluat dezastrul e deja mai mult decât tupeu politic. Să o spunem pe aia dreaptă. E nerușinare.

Nu vreau să discut de greaua moștenire, pentru că s-a vorbit atât de mult despre ea încât multă lume face alergie. Chiar și așa, nu uitați că ea există, este cât se poate de prezentă și din cauza ei suferim cu toții. Din cauza ei nu avem spitale, medicamente, condiții civilizate, din cauza ei pleacă din țară medicii și asistentele, din cauza ei ne simțim sufocați și neajutorați. Accept să nu vorbim despre greaua moștenire ca despre o scuză, dar nu se poate să nu vorbim despre greaua moștenire ca o situație existentă pe care trebuie să o schimbăm cât mai repede.

Ați putea să ne reproșați că am promis prea mult. Dar chiar și așa, ar fi vorba despre speranța uriașă a societății în noi mai degrabă decât de lipsa de acțiune și buna intenție. Venim după atât de mult consum social în care corupția și proasta guvernare au fost regulă încât e, practic, imposibil să schimbi totul peste noapte. Și asta aduce cu sine nemulțumire și erodare. Mai ales atunci când ipocrizia politică este arma preferată a celor care au distrus această țară.

Dacă vreți să îi reproșați cuiva ceva despre sistemul de sănătate, atunci luați pe oricine doriți dintre cei care au ocupat poziția de ministru, dar mai puțin pe Vlad Voiculescu. Sunt subiectiv, pentru că sunt colegul lui Vlad în PLUS încă de la început. Dar nu sunt orb și ignorant. E ultimul om căruia să îi puteți reproșa situația existentă. Dacă măsura lucrurilor este reproșul, atunci lui Vlad i se pot reproșa lucrurile pe care urmează sa le facă, nu cele făcute de alții. Dincolo de reproșuri și de susținere, știu că un sistem nu stă într-un singur om, iar reforma sănătății e abia la început. Și deja vor să-l dea jos pe Vlad Voiculescu. Cei care au distrus sănătatea din România. Să nu fim naivi permițându-le să fie ipocriți.

* Editorial publicat pe www.digi24.ro

Citește în continuare
Editorialeacum 2 zile

Dialog despre femei în politică

Noutăți Generaleacum 7 zile

Proiectul de desființare a Secției Speciale a fost adoptat astăzi de Guvern și merge în Parlament

Editorialeacum O săptămână

Vlad, nu te opri! Ne trebuie o reformă fără anestezie!

Noutăți Generaleacum O săptămână

Vlad Voiculescu, despre pacientul ars transferat în Belgia care a murit: Nu a existat o singură secundă în care să fi existat un loc în străinătate și cineva să fi refuzat transferul. M-am ocupat personal de asta

Noutăți Generaleacum O săptămână

Dragoș Pîslaru, despre PNRR: România are o șansă enormă acum să iasă întărită din această criză

Editorialeacum O săptămână

Ipocrizia nu salvează hoția

Revista Preseiacum 2 săptămâni

Dacian Cioloș: Începem cu pensiile parlamentarilor și primarilor, care sunt cel mai ușor de eliminat. Nu există niciun argument juridic sau nimic atacabil pe o astfel de decizie

Revista Preseiacum 2 săptămâni

Ciprian Teleman, despre reforma digitală a statului: Transformarea digitală înseamnă schimbarea unui mod de a gândi

Revista Preseiacum 2 săptămâni

Anca Dragu, despre prioritățile sale și ale USR PLUS în Parlament: accesul la finanțare, educația, problema pensiilor speciale și un cod electoral suplu și modern

Revista Preseiacum 2 săptămâni

Dacian Cioloș, despre Mecanismul de Redresare și Reziliență: Avem trei ani să angajăm toate aceste fonduri, adică să avem proiectele elaborate și aprobate, și apoi încă trei ani să implementăm aceste proiecte

Cele mai citite