Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Stiri PLUS

Un plus în PLUS, sub semnul diversității

Publicat

pe data de

În data de 30 iunie a avut loc la Cluj întâlnirea unui grup de lucru al membrilor maghiari ai PLUS din județele Cluj, Satu Mare, Bihor, Mureș, Alba și Harghita. Aceștia au dezbătut modul în care PLUS poate reprezenta inclusiv comunitatea maghiară, cu problemele sale specifice. La dezbatere au participat și Oana-Maria Bogdan, membru al Biroului Național și coordonatoare a Regiunii Centru, Anca-Raluca Majaru, membru al Consiliului Național și coordonatoare a Regiunii Centru, și Dan Clinci, membru al Consiliului Național și coordonator al Regiunii Nord-Vest.

László Fosztó, cercetător al Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, a participat la întâlnire ca expert invitat.

Dezbaterea s-a axat pe două teme principale, comunicarea și reprezentarea, pornind de la o serie de propuneri aprobate de Consiliul Național în iunie. Comunicarea a implicat pe de o parte consultarea cetățenilor de etnie maghiară, inițiată de Dacian Cioloș și echipa sa, în cursul vizitelor din județele Harghita și Covasna, din octombrie 2018 și martie 2019, respectiv în cadrul întâlnirii de la Cluj cu un grup al intelectualilor maghiari și cu reprezentanți ai societății civile. Pe de altă parte, mesajele PLUS și obiectivele Alianței 2020 USR PLUS au fost traduse în limba maghiară de un grup de voluntari.

La întâlnirea de la Cluj a fost subliniată din nou importanța unor mesaje pozitive către maghiari, respectiv a unor luări de poziție de către PLUS în momente critice, ca episodul recent al confruntării din Valea Uzului. A fost propusă crearea unei platforme online interactive, similară platformei maisimplu.gov.ro, inițiată de Guvernul Cioloș în 2016, care ar permite comunicarea directă a problemelor. Oana-Maria Bogdan a considerat că acest demers s-ar încadra în inițiativa Vocea ta. Pentru optimizarea comunicării PLUS cu comunitatea maghiară a fost propusă implicarea unui specialist în comunicare.

În discuții a fost abordat și chestionarul online adresat inițial membrilor și simpatizanților maghiari ai PLUS-USR, completat apoi și de alte persoane (inclusiv câțiva votanți UDMR). Deși din cauza numărului redus de respondenți chestionarul nu este relevant statistic, răspunsurile indică totuși câteva tendințe. Majoritatea respondenților și-au exprimat dezacordul față de politica neprincipială și ineficientă a UDMR, față de susținerea PSD, și au apreciat pragmatismul PLUS. Interesant este însă că, deși doar 24% dintre respondenți au considerat că cele două partide sunt preocupate de problemele specifice ale maghiarilor, 65% cred că o guvernare PLUS-USR ar fi benefică maghiarilor. Această tendință sugerează că opțiunea politică a unei părți a maghiarilor nu este motivată exclusiv de considerente etnice, deși în mod cert acestea joacă un rol important.

În privința reprezentării, mai mulți participanți au subliniat nevoia ca PLUS să garanteze drepturile minorităților etnice în programul politic, posibilitatea păstrării identității prin garantarea dreptului folosirii limbii și asigurarea învățământului în limba minorităților.

László Fosztó, expert în problemele minorităților, a considerat că rolul reprezentării comunității maghiare este asumat de UDMR, dar PLUS poate fi o alternativă pentru maghiarii care apreciază pragmatismul PLUS și interesul său pentru rezolvarea problemelor tuturor cetățenilor, respectiv pentru aceia care nu se regăsesc din punct de vedere politic-ideologic în platforma UDMR. PLUS trebuie să-și asume însă garantarea drepturilor minorităților în conformitate cu cadrul legislativ existent și cu convențiile internaționale ratificate de România (Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare). PLUS trebuie de asemenea să coopteze specialiști din diverse domenii, indiferent de apartenența etnică.

Participanții au subliniat importanța reprezentării membrilor maghiari ai PLUS în structurile interne, inclusiv în structurile de conducere, precum și promovarea candidaților de etnie maghiară pe liste, la alegerile locale și parlamentare. Prin acest demers PLUS ar trimite un semnal clar către maghiari că reprezintă interesele tuturor cetățenilor. Oana-Maria Bogdan a susținut ideea unui mesaj intern în acest sens și a arătat că acest principiu funcționează deja într-o anumită măsură, având în vedere că președinta Comisiei Naționale de Politici Publice este Erika Stanciu.
Participanții la discuții au formulat un număr de propuneri pentru dezvoltarea regiunilor cu o populație preponderent maghiară, în cadrul proiectului mai larg al PLUS de dezvoltare regională. În contextul promovării ținuturilor istorice ale României s-ar încadra și promovarea Ținutului Secuiesc ca brand distinct, având în vedere că regiunea a păstrat numeroase valori, obiceiuri și meșteșuguri tradiționale. Valorizarea habitatului, păstrarea și valorificarea biodiversității, susținerea artizanatului, a construcțiilor din lemn, promovarea agroturismului sub semnul dezvoltării sustenabile s-ar încadra în programul PLUS și ar contribui la dezvoltarea regională. Valorificarea acestor resurse și a competențelor minorităților ar aduce o plusvaloare în PLUS.

Diversitatea a devenit cuvântul-cheie al dezbaterii. Oana-Maria Bogdan a arătat că PLUS dorește să susțină diversitatea sub diferitele sale aspecte, de la biodiversitate la varietatea culturilor. În acest context s-a conturat și ideea fondării unui institut al diversității, care ar elabora proiecte pentru susținerea diversității, inclusiv pentru promovarea diversității culturale a României, cu păstrarea și integrarea identităților culturale, etnice, lingvistice. Ideea a fost susținută de Anca Majaru.

Un alt subiect abordat a fost acela al prevenirii și atenuării conflictelor etnice legate de interpretarea istoriei comune. În acest sens s-a formulat dezideratul unei abordări comune a istoriei de către specialiști, demers care s-ar materializa într-un manual de istorie scris de istorici români și maghiari, atent la sensibilitățile ambelor comunități. Un program mai cuprinzător dedicat vindecării memoriei trecutului comun ar putea contribui la reconcilierea româno-maghiară, după modelul reconcilierii franco-germane. Deși procesul ar fi îndelungat și dificil, din cauza problemelor sensibile implicate, câștigul imediat ar fi participarea în sine într-un astfel de proces (Dan Clinci), care ar contribui la dialog și la diminuarea tensiunilor.

Dezbaterea a abordat și avantajele și posibilele dezavantaje ale descentralizării. László Fosztó a subliniat importanța mobilității antreprenoriale și a practicilor translocale.

A fost discutată și importanța dezvoltării competențelor lingvistice prin promovarea predării limbii române într-un mod mai eficient, ca limbă nematernă, cu atât mai mult cu cât există deja o curriculă și un manual în acest scop.

Participanții la discuții și-au împărtășit și experiențele personale, făcând referire inclusiv la conflictele din familie ce decurg din apartenența dublă, la comunitatea maghiară și la PLUS. Decizia de a adera la PLUS, susținerea unui „partid românesc” sunt privite de o parte semnificativă a maghiarilor drept o trădare a comunității maghiare. Cu toate acestea, cei prezenți au susținut importanța implicării în promovarea binelui țării, a patriei comune. Dincolo de păstrarea identității, etnicii maghiari nu pot trăi doar prin trecut, ci au nevoie de o viziune pozitivă privind viitorul.

Stiri PLUS

Vlad Voiculescu: Orice plan serios de dezvoltare a unui oraș începe și se termină cu oamenii lui

Publicat

pe

Vlad Voiculescu, candidatul desemnat de PLUS la Primăria Capitalei, și-a lansat, vineri, planul pentru București, alături de echipa sa și în prezența liderului PLUS, Dacian Cioloș, și a europarlamentarilor Dragoș Pîslaru, Ramona Strugariu și Dragoș Tudorache. Viziunea, principiile și măsurile programului sunt disponibile pe platforma bucurestiuloamenilorbuni.ro, acolo unde Vlad Voiculescu i-a invitat pe toți cei care doresc să ia parte la acest proiect să se implice și să contribuie.

„Orice plan serios de dezvoltare a unui oraș începe și se termină cu oamenii lui. Întotdeauna este vorba de oameni și un oraș, dacă vrea să aibă succes, cel mai important lucru pe care trebuie să îl facă este să facă acel oraș în așa fel încât oamenii să vrea să investească material, dar, mai ales, să își investească speranțele acolo. Dacă un oraș reușește să facă oamenii să își investească speranțele acolo, să își facă planuri, acela este un oraș de succes. Acel oraș va atrage investiții, acel oraș va atrage oameni buni, acel oraș va deveni din ce în ce mai bun cu oamenii. Orașul ăsta are o mulțime de oameni buni, mă întâlnesc cu zeci sau sute în fiecare zi”, a declarat Vlad Voiculescu în debutul discursului său.

Vlad Voiculescu a vorbit despre principalele probleme ale Capitalei și despre modul în care ele au fost adâncite sau ignorate de actuala administrație, condusă de Gabriela Firea. „Vedem calitatea aerului în București, problema aceasta care ne-a fost ascunsă atâta vreme și vedem în general că orașul acesta este condus pe contrasens. Acolo unde e nevoie de investiții serioase ni se oferă vouchere, acolo unde e nevoie de servicii sanitare de calitate ni se oferă excursii în Grecia sau târguri sau luminițe. Niciodată lucrurile esențiale nu au fost mai departe de o administrație a Bucureștiului decât acum.

Dacă ești investitor în București și vrei să faci aici o afacere, să creezi locuri de muncă niciodată parcă nu au fost mai multe bariere. Dacă ești un om vulnerabil în București, parcă niciodată administrației nu i-a păsat mai puțin de tine. Mai presus de toate, dacă vorbiți cu orice investitor de aici o să auzim cu toții același lucru: că sunt oameni buni, că ai cu cine să faci treabă în România. Ce o să auzim întotdeauna, de asemenea, e că nu ai cu cine în administrația publică, că în instituțiile publice și aici vorbim mai ales de instituția Primăriei Capitalei și de cele din subordine, cumva, lucrurile nu merg”.

Potrivit lui Vlad Voiculescu, principiile care stau la baza planului său pentru București sunt: curățenia morală, în administrație și în buget, calitatea, controlul și colaborarea. „Ca să recâștigi încrederea oamenilor, primul lucru pe care trebuie să îl faci e să încetezi să minți”, a punctat Vlad Voiculescu, subliniind faptul că “primarul nu trebuie să fie doar un administrator, ci trebuie să poată să fie un avocat al oamenilor, să ceară lucruri în numele bucureștenilor”, iar „controlul trebuie să rămănă într-o măsură cât mai mare la cetățeni”.

„Tot ce putem să facem cu adevărat important este să venim împreună”, a mai evidențiat Vlad Voiculescu.

Vlad Voiculescu a explicat că nu a plecat de la zero în acest demers: „S-au făcut foarte multe lucruri bune în București, mai ales la nivel de concept. Există planuri care, de multe ori, au rămas pe hârtie. Există «Concept Strategic București 2035» – probabil că nu mai țineți minte. Este documentul care stă la baza Planului Urbanistic General. A fost un efort masiv, coordonat de domnul profesor Liviu Ianoși, de la Ion Mincu. E un efort care a fost pus în sertar. Domnul Ianoși este în echipa de experți neafiliați politic, care și-au asumat să lucreze alături de noi pentru planul pentru București.

Poate ați auzit de planul PMUD – este un document pentru care am plătit aproape un milion de euro, de 827 de pagini care ne spune ce ar trebui să facem, un document finalizat în 2015. Credeți că a ținut cineva cont de asta? Credeți că Primăria Capitalei a ținut cont de asta? Nu, a făcut exact pe dos! Este un alt document care este pus la sertar.

Aici aveți un document care vorbește despre dezvoltarea planurilor de mobilitate urbană durabilă și despre implementarea lor. Acest volum este coordonat de Ana Drăguțescu – este unul dintre românii care lucrează în străinătate. Ana Drăguțescu este unul dintre membrii echipei, este coordonatorul sectorului de mobilitate”.

Citește în continuare

Stiri PLUS

Dragoș Tudorache: Mi-aș fi dorit ca rezoluția adoptată ieri să fi dat recunoașterea cuvenită rolului pe care energia nucleară și gazul natural îl au ca soluții viabile

Publicat

pe

„Energia nucleară, cu toate riscurile, este o soluție curată, care poate să ajute o țară ca România și toate celelalte state membre care includ în mixul lor energetic soluția nucleară”, a subliniat președintele executiv al PLUS, Dragoș Tudorache, în cadrul unei postări pe Facebook, precizând faptul că și-ar fi dorit ca rezoluția privind Pactul Ecologic European, adoptată de Parlamentul European, „să fi dat recunoașterea cuvenită rolului pe care energia nucleară și gazul natural îl au ca soluții viabile în perioada de tranziție către un mix energetic bazat doar pe energia verde”.

„Înțeleg motivațiile colegilor mei din Parlamentul European în ceea ce privește întarirea și nuanțarea celor mai potrivite direcții atunci când discutăm despre Pactul Verde European. Este un subiect important care merită toată atenția, mai ales că ne aflăm în fața unor provocări uriașe pentru viitorul nostru. Mi-aș fi dorit, totuși, ca rezoluția adoptată ieri să fi dat recunoașterea cuvenită rolului pe care energia nucleară și gazul natural îl au ca soluții viabile în perioada de tranziție către un mix energetic bazat doar pe energia verde.

România trebuie să își ajusteze politicile publice și viziunea de dezvoltare economică viitoare la aceste realități. Avem, ca țară, interese particulare care țin de energia nucleară și de gaz, așa cum avem și zone monoindustriale carbonifere care trebuie să beneficieze de programe de reconversie pentru a ajuta tranziția. Energia nucleară, cu toate riscurile, este o soluție curată, care poate să ajute o țară ca România și toate celelalte state membre care includ în mixul lor energetic soluția nucleară.

România are mare nevoie de politici solide, pe termen lung, de delegații europene profesoniste, bine informate și acordate la situațiile specifice din țară, la care să se adauge un guvern capabil să facă abstracție de jocuri politice mărunte, să înțeleagă și să promoveze interesele strategice ale țării. România nu își permite să facă abstracție de evoluțiile internaționale și cred că este nevoie să anticipăm și să găsim soluțiile cele mai bune.

Primul obstacol în această direcție este lipsa de responsabilitate pe care încă o regăsim la unii oameni politici și de aceea e nevoie să schimbăm complet și rapid clasa politică veche”, a scris Dragoș Tudorache pe Facebook.

Citește în continuare

Stiri PLUS

Dragoș Tudorache: Am decis să susțin un amendament pentru sprijinirea producției de energie nucleară în cadrul rezoluției privind Pactul Verde European

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Președintele executiv al PLUS, Dragoș Tudorache, este în favoarea sprijinirii producției de energie nucleară în cadrul rezoluției privind Pactul Verde European, afirmând, într-o postare pe Facebook, că va susține un amendament în acest sens. Dragoș Tudorache a declarat că este conștient de faptul că Europa are nevoie „de o monitorizare extrem de atentă a riscurilor care vin dinspre folosirea energiei nucleare”, însă a subliniat faptul că, „spre deosebire de energia produsă din combustibilii fosili, cea nucleară contribuie substanțial la protejarea mediului”.

„Am decis să susțin un amendament pentru sprijinirea producției de energie nucleară în cadrul rezoluției privind Pactul Verde European pe care Parlamentul European o va adopta săptămâna aceasta. Am luat această decizie pentru a mă asigura că statele membre ale Uniunii Europene vor decide care va fi mixul energetic pe care îl vor folosi.

Sunt conștient că avem nevoie de o monitorizare extrem de atentă a riscurilor care vin dinspre folosirea energiei nucleare, dar la fel de clar este faptul că, spre deosebire de energia produsă din combustibilii fosili, cea nucleară contribuie substanțial la protejarea mediului.

În ceea ce privește România, știm că suntem într-o situație delicată atât timp cât mixul nostru energetic este susținut în proporție de aproximativ 50% de cărbune și nuclear. O eventuală micșorare rapidă a folosirii celor două surse ne-ar aduce într-o situație dramatică din perspectivă economică și socială.

Avem resurse importante de gaze naturale pe care încă nu reușim să le extragem din cauza politicilor defectuoase ale guvernării PSD. Aștept de la actualul Executiv semnale clare și acțiuni care să nu lase loc speculațiilor în ceea ce privește sectorul energetic românesc”, a scris Dragoș Tudorache pe Facebook.

Citește în continuare

Cele mai citite