Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Coronavirus

Ultimele măsuri economice și sociale adoptate în Italia – martie 2020

Publicat

pe data de

Prin decretul-lege nr. 18 din 17 martie 2020, Guvernul Italiei a aprobat o serie de măsuri și amortizatoare sociale menite să atenueze impactul negativ provocat de urgența sanitară de COVID-19 asupra familiilor, muncitorilor și activităților economice.

Mai jos, prevederile specifice angajaților din sistemul privat și de stat, colf și badante și liberii profesioniști.

Angajații din sistemul privat: 

  • Pentru cei care lucrează în firme care și-au suspendat sau redus activitatea din motive legate de urgența sanitară de COVID-19 se pot regăsi în situația ca angajatorii să îi trimită în șomaj tehnic pe o perioada determinată de timp, în funcție de sectorul de activitate și numarul de angajați, de la un minim de 9 săptămâni și maxim până în luna august 2020, începând cu data de 23 februarie 2020.  Salariul acestora va fi plătit în parte de către angajator iar partea restantă de către institutul previdențial italian (INPS), în totalitate de către INPS sau de către Regiuni.
  • Totodată, în urma inchiderii pe perioadă indeterminată a școlilor, grădinițelor și creșelor, începând cu data de 5 martie 2020, angajații din sistemul privat și liberii profesioniști care își continuă activitatea în mod normal sau în sistem de smart working și care au copii cu vârsta de până la 12 ani, au posibilittaea să ceară un concediu plătit  cu 50% din indemnizația de salariu, pe o perioadă maxim de 15 zile ce pot fi distribuite între cei doi părinți, condiția fiind aceea ca cel care intenționează să beneficieze de acest concediu să nu se regăsească în nici una dintre situațiile descrise la primul punct. În alternativă, părinții pot renunța la acest concediu și pot face cerere pentru un voucher de 600 de euro pentru a plăti serviciile unei baby sitter (în limita fondurilor financiare aprobate).
  • INPS a prevăzut deasemenea, pentru cei care sunt purtători de handicap grav sau  au rude cu handicap grav ( art.3 comma 3 legge 104/92), 12 zile de concediu în plus față de cele 3 prevăzute în mod normal,  pentru îngrijirea acestora. În momentul de față aceste zile libere plătite trebuiesc cerute și folosite până pe 30 aprilie.
  • Pentru angajații din sistemul public și sistemul sanitar public și privat accreditat sunt prevăzuți aceiași amortizatori sociali (concediu plătit pentru îngrijirea copiilor de până la 12 ani, zile plătite pentru purtătorii de handicap grav). 
  • Personalul angajat în sistemul sanitar public sau privat accreditat pot cere deasemenea un voucher pentru plata serviciilor unei baby sitter, iar valoarea acestui voucher este de 1.000 de euro ( în limita fondurilor financiare aprobate prin decret).

 

Liber-profesioniștii, titularii de contracte de colaborare și muncitorii din sectorul turismului  pot face la INPS o cerere de  indemnizație neimpozabilă pentru luna martie în valoare de 600 de euro.

 

Muncitorii din sectorul agricol care în 2019 au lucrat cel puțin 50 de zile pot cere la rândul lor pentru luna martie  o indemnizație neimpozabilă în valoare de 600 de euro. Cererea trebuie făcuta online pe site-ul INPS.

 

COLF, badante și baby sitter: din păcate, în pezentul decret, nu sunt prevederi care să vină în ajutorul acestei categorii de angajați/te  și nici nu pot beneficia de concediile prevăzute pentru cei descriși la punctele anterioare. În această perioadă se pot verifica situații în care aceștia/tea din urmă nu lucrează ori din cauza faptului că angajatorii decid să nu îi/le cheme la serviciu, ori pentru că aceștia/tea decid din proprie inițiativă să nu se ducă. În lipsa reglementărilor specifice, se recomandă întotdeauna ca cei în cauză să ajungă la un acord comun, de preferat scris, cu cei de către care au fost angajați. Se poate opta pentru folosirea de zile de concediu (în acest fel angajatul continuă să încaseze un venit) sau să opteze pentru zile libere neplătite daca intenționează să își păstreze intact concediul de odihnă (26 de zile pe an pentru contracte full-time, în caz de part-time acesta este proporționat în baza orarului de muncă).

 

 INFORMAȚII UTILE:

  • Termenul pentru trimiterea cererii de șomaj pentru sectorul agricol, pentru zilele lucrate în anul 2019, a fost prorogat până la data de 01/06/2020 (termenul inițial era 31/03/2020);
  • Cererile de șomaj pentru contractele de muncă ce s-au încheiat în perioada 01/01/2020 – 31/12/2020 au ca limită maximă de prezentare 128 de zile de la încheierea acestora (față de 68 de zile, cât era inițial). Depășit acest termen, dreptul de a beneficia de indemnizația de șomaj decade. Recomandăm însă ca cererile să fie făcute în primele 8 zile de la încheierea contractului pentru a nu suferi decurtări asupra perioadei recunoscute și a indemnizației.

Plata contribuțiilor sociale din perioada 23/02/2020 – 31/05/2020 pentru categoria COLF/Badanti/ Baby sitter a fost prorogată până la data de 10/06/2020.

* Material realizat de Loredana Botanescu, PLUS Italia

Coronavirus

Ghiduri post-criză COVID-19, puse la dispoziția antreprenorilor și a autorităților

Publicat

pe

Relansarea economică trebuie să fie prioritate esențială pentru România. Antreprenorii și firmele mici cu mai puține resurse la dispoziție au nevoie de o mână de ajutor să se adapteze la noua realitate pe timp de criză.

Așadar, Celula executivă de criză PLUS în domeniul Economie și Antreprenoriat pune la dispoziția autorităților și a antreprenorilor al doilea set de ghiduri post-criză.

Acestea sunt traduse și adaptate din materiale oficiale ale organizațiilor internaționale de profil și/sau ale autorităților din alte țări europene. Acestea sunt menite să îndrume firmele și organizațiile românești în protecția angajaților și a clienților. La primul set de ghiduri pentru domeniile cele mai grav afectate de criză: turism, livrări de mâncare la domiciliu sau ridicare din restaurante, construcții, saloane și frizerii, precum și un ghid de evaluare a riscului folositor mai multor domenii adaugăm un al doilea set în domenii care se pregătesc pentru reluarea activității: transport de mărfuri și servicii de logistică, școlile de conducători auto, protecția șoferilor de taxi și a pasagerilor și un ghid pentru sălile de sport și clienții acestora.

Ghidurile pot fi lansate ca recomandări oficiale ori transpuse în ghiduri oficiale sau chiar legislație secundară în urma consultărilor cu mediul de afaceri. restaurante si terase,
_

Ghidurile pot fi descărcate de aici:

Transport de mărfuri și servicii de logistică: https://bit.ly/2Afy32T
Restaurante si terase: https://bit.ly/2XulBVe
Scoli de conducători auto: https://bit.ly/3epdyjo
Protecția șoferilor de taxi și a pasagerilor: https://bit.ly/36B2ZH1
Reluarea activităților sportive: https://bit.ly/3gqwfVy

Din primul set de ghiduri:
Sectorul turistic: https://bit.ly/2AvAsH3
Sectorul construcțiilor: https://bit.ly/3fSm0Je
Livrări de mâncare la domiciliu sau ridicare din restaurante: https://bit.ly/2WWhmRP
Saloane de frizerie și coafură: https://bit.ly/2Z6SGbV
Evaluarea riscurilor: https://bit.ly/3cAGPqL

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Coronavirus

Dacian Cioloș, scrisoare către Guvern: „Vă propun o serie de măsuri necesare pentru ca Guvernul să se angajeze ferm în susținerea artelor spectacolului și a cinematografiei românești”

Publicat

pe

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al Grupului Renew Europe, i-a trimis o scrisoare premierului Ludovic Orban în care îi solicită adoptarea de urgență a măsurilor necesare pentru susținerea artelor spectacolului și cinematografiei în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19, în condițiile în care ”sectorul cultural din România este unul dintre domeniile cele mai afectate de criză”.

În cadrul scrisorii, liderul PLUS i-a enumerat șefului Guvernului instrumentele pe care le-ar putea pune în practică, în acest sens, inclusiv utilizând surse europene de finanțare.

Scrisoarea lui Dacian Cioloș vine în urma discuțiilor avute recent cu reprezentanți ai sectorului

Textul scrisorii:

„Către: Guvernul României

În atenția: Domnului prim-ministru al României, Ludovic Orban
Cc: Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu
Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru
Ministrul Finanțelor Publice, Vasile-Florin Cîțu
Ministrul Muncii și Justiției Sociale, Victoria Violeta Alexandru
Ministrul Afacerilor Interne, Ion Marcel Vela
Consilier prezidențial Sergiu Nistor

Subiect: Susținerea artelor spectacolului și cinematografiei în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19

21 mai 2020

Stimate domnule prim-ministru,

În aceste momente fără precedent în istoria recentă, e nevoie să dăm dovadă de creativitate și capacitate de adaptare pentru a depăși criza cauzată de pandemia de COVID-19.

Este important să repornim activitatea economică -am făcut sugestii și propuneri în acest sens și sunt gata să ajut în continuare -, însă e important să nu lăsăm deoparte nici celelalte domenii care ajută la funcționarea societății și mă refer aici la sectorul cultural din România. Activitățile culturale și artistice sunt utile echilibrului societal mai mult decât oricând și nu trebuie privite doar din perspectiva economică, ci și din perspectiva sănatății sufletești a oamenilor, mai ales în acest moment, după luni de distanțare socială.

Sectorul cultural din România este unul dintre domeniile cele mai afectate de criză. Artele spectacolului și cinematografia sunt într-o situație critică. Mai mult decât atât, scena independentă, care a evoluat și s-a dezvoltat cu eforturi considerabile în ultimii ani, este cea mai expusă în acest moment și riscă disoluția, fără venituri și în imposibilitatea de a-și achita cheltuielile de mentenanță.

În acest context, în urma discuțiilor avute recent cu reprezentanți ai sectorului și analizând posibilitățile oferite de diferite surse europene, vă propun o serie de măsuri necesare pentru ca Guvernul să se angajeze ferm în susținerea artelor spectacolului și a cinematografiei românești în contextul crizei de COVID-19 și în procesul de recuperare post-criză:

● Fond special de protecție și prevenție pentru acoperirea costurilor privind măsurile de siguranță impuse de reglementările în vigoare (măști faciale, substanțe dezinfectante etc) ce vizează asigurarea sănătății și securității participanților la realizarea filmelor care urmează să fie turnate, cât și pentru repetițiile artiștilor și pregătirea producțiilor teatrale;
● Fond de asigurare de rezervă pentru preîntâmpinarea eventualelor blocaje în producția cinematografică și teatrală, care să preia costurile de asigurare a producției în cazul în care aceasta trebuie oprită din cauza infectării cu COVID-19 a membrilor echipei;
● Fond de sprijin pentru rentabilizarea producțiilor cu public limitat, pentru compensarea pierderilor cauzate de organizarea unor forme de spectacol cu restricții de participare a publicului datorate regulilor de distanțare fizică;
● Susținerea sectorului independent prin identificarea unor instrumente financiare care să asigure:
○ Compensarea cheltuielilor fixe pentru spațiile de funcționare
○ Măsuri de protecție socială pentru artiștii și colaboratorii acestor instituții.

Dincolo de acordarea unor forme de ajutor de stat, a căror aprobare de către Comisia Europeană se acordă în această perioadă cu mare flexibilitate, cele mai multe dintre aceste măsuri pot fi sprijinite financiar prin programele Uniunii Europene mobilizate pentru a face față impactului economic al pandemiei în curs. Cateva instrumente care pot fi folosite sunt Schema SURE privind împrumuturi din partea UE pentru finanțarea măsurilor de păstrare a locurilor de muncă, Instrumentele CRII și CRII+ (Inițiativa pentru investiții și măsuri specifice ca reacție la coronavirus) sau Fondul European pentru Investiții Strategice care finanțează IMM-urile.

De asemenea, pentru domeniul cultural există câteva măsuri specifice, ca de exemplu adaptarea Programului Europa Creativă. Pot fi foarte utile idei existente pe platforma Creatives Unite înființată de Comisia Europeană ca o rețea europeană de schimb de experiență în cultură. Este important ca, printr-un dialog între reprezentanții sectorului cultural și Guvern, să se analizeze oportunitățile oferite prin aceste instrumente europene și să evalueze modalitățile cele mai rapide și mai adaptate pentru adresarea problemelor identificate.

În paralel cu aceste măsuri sugerate mai sus, pentru supraviețuirea sectorului cultural românesc, vă solicit să adoptați urgent setul de norme și proceduri pentru ca activitățile culturale să poată să își reia gradual activitatea în condiții de siguranță. Cel puțin 12 state membre ale Uniunii Europene au întreprins deja astfel de demersuri și au identificat soluții pentru susținerea culturii și reluarea activităților cu public. Măsurile au privit respectarea normelor de protecție sanitară și distanțare fizică ce se impun în această perioadă, comunicând și pregătind planuri predictibile, pe termen lung, de revenire în activitate pentru sectorul cultural. Există deja modele de bune practici pe care România le poate urma.

România nu își poate permite ca elemente care ne definesc ca țară, precum scena culturală și creativă locală, să nu aibă mijloace de exprimare și de supraviețuire în această perioadă critică. Pentru binele societății și al democrației, avem nevoie de un sector cultural vibrant.

Cu considerație,

Dacian Cioloș,
Membru al Parlamentului European,
Președinte PLUS și al Grupului politic european Renew Europe”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Coronavirus

Dacian Cioloș, la RFI: Din partea Guvernului a existat în mod clar o comunicare deficitară și, în multe cazuri, lipsită de empatie față de problemele oamenilor

Publicat

pe

„Suntem într-o perioadă în care ne ajung din urmă reforme pe care nu le-am făcut la timp, pe care partidele care au fost la guvernare și au avut majoritate în Parlament nu le-au făcut la timp. Vedem că avem aceleași probleme de care discutăm de ani”, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al Grupului Renew Europe, joi dimineață, în cadrul unei intervenții telefonice la RFI, în care a criticat Parlamentul și Guvernul pentru modul în care gestionează criza COVID-19.

„Cu tristețe trebuie să spun că nu mă surprinde faptul că tot mai multă lume își pierde încrederea în autoritatea statului și aici mă gândesc în primul rând la deciziile la nivel politic și la lipsa calității în unele domenii a serviciului public oferit de cetățean. Parte din ceea ce s-a decis acum intră în aceeași categorie (…) Suntem în același punct: numiri politice, protecție politică pentru anumite numiri politice în posturi de management care au fost făcute pentru că bătălia este între cele două mari partide care și-au numit oameni politic în Sănătate, Educație, Administrație Publică pe măsură ce au ajuns la guvernare. Acum, politicienii din Parlament, majoritatea, în loc să se preocupe de soluții – eu aș fi vrut să văd acum o dezbatere despre soluții economice pentru relansarea economiei, nu de protecție aproape de clan a unor numiri politice în fruntea unor instituții ale statului, stat care, iată, e slăbit și stat în care tot mai multă lume își pierde încrederea”, a declarat liderul PLUS.

Întrebat dacă este mulțumit de modul în care Guvernul a gestionat starea de urgență și gestionează acum starea de alertă, liderul PLUS a răpuns: „Parțial, aș spune, pentru că – și aici nu e vorba de cât sunt eu, personal, de mulțumit sau de nemulțumit – vedem chiar și din analize și sondaje modul cum percepe lumea, cum percep oamenii pe stradă acest mod de gestionare. Eu cred că am avut noroc că am avut un președinte care a fost ferm și clar și care a comunicat și pentru Guvern, pentru că din partea Guvernului mie mi se pare că a existat în mod clar o comunicare deficitară și, în multe cazuri, lipsită de empatie față de oameni și față de problemele oamenilor, vorbesc la nivel politic. Au existat anumite bâlbe, a existat acea perioadă de vid legislativ în modul de a gestiona lucrurile (….) Apoi transparența: noi am cerut transparență încă de la început în modul în care se fac achizițiile publice, în modul în care se iau deciziile, explicate proceduri foarte clare pentru spitale, pentru toate instituțiile din domeniul sanitar, protocoale foarte clare.

Știu că s-a organizat o rețea a medicilor români care lucrează în alte țari din UE tocmai în ideea de a ajuta colegii din România cu modele de proceduri și reguli pe care ei le respect în această perioadă de gestionare a crizei de COVID-19. Lucrurile acestea ar fi trebuit să le facă foarte clar statul, autoritățile publice. Deci suntem într-o perioadă în care ne ajung din urmă reforme pe care nu le-am făcut la timp, pe care partidele care au fost la guvernare și au avut majoritate în Parlament nu le-au făcut la timp. Vedem că avem aceleași probleme de care discutăm de ani: sistemul de sănătate precar, sistemul de educație – la fel, care a fost în lumina reflectoarelor, în această perioadă, pentru că a trebuit să trecem de la un sistem de predare la altul, folosind noile tehnologii unde iar vedem că am rămas un pic în urmă față de alte țări tocmai pentru că nu am făcut reforme la timp. Ca să nu mai vorbesc de administrația publică, de calitatea serviciului public (….) dacă am fi continuat măcar ceea ce s-a început în 2016 cu transparentizarea unor proceduri sau a modului de lucru, și cu digitalizarea relației între stat și cetățean (…) vă dați seama că ar fi mers lucrurile mult mai ușor pentru cetățeni și pentru companii în această perioadă”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Cele mai citite