Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Coronavirus

Te simți în siguranță când ești vânat cu amendă sau când ai libertatea de a te proteja singur de virus?

Publicat

pe data de

Tocmai a trecut cinșpe’ mai și-am așteptat dramatic momentul. N-am o idee foarte clară cum o să evolueze lucrurile. N-am avut nici până acum, doar am urmărit și-am încercat să-mi explic și să provoc la dezbatere prin diverse postări. Rolul unei analize, cred eu, este să înlăture certitudinile, să provoace polemici (dezbateri, nu scandaluri).

Mai 15, ziua 80. Suntem pe coama valului și o luăm în jos. Dacă e primul sau singurul val, nu știm. În egală măsură putem avea mai multe și mici sau încă unul mai mare prin toamnă. Balanța zilnică e constant negativă, adică se însănătoșesc (și mor) mai mulți oameni decât se infectează.

Noi vedem zilnic, cu mai puțină pasiune decât la început, trei cifre: infectați, recuperați, decedați. Am câteva mantre și una dintre ele este că în spatele cifrelor sunt oameni. Am repetat peste tot asta. Pe Andrei Balint nu-l cunosc, dar am dat peste o postare care arată durerea din spatele unui singur număr. 1 din 16.000. Și ne mai arată magnitudinea informațiilor, a datelor pe care nu le avem. Un singur exemplu din postarea lui, la care sunt mai sensibil: din 10 teste, 2 au fost fals negative[1]. Adică era încă infectat, dar testul nu a arătat asta. RTC făcut la spital, nu test prin poștă. 20%. N-am încredere că administrația colectează despre fiecare caz tot ce Andrei a publicat, n-am încredere nici că folosesc datele astea așa cum trebuie. Nu este o neîncredere conspirațională, ci una bazată pe experiența lucrului cu instituțiile statului ca cetățean normal.

Guvernanții sigur au mai mult decât cele trei cifre pe care le primim noi, altfel nu s-ar explica panica instaurării lockdown-ului la 159 de cazuri active (0 decese) și relaxare totală când avem peste 6.000 de cazuri active și peste 1.000 de decese. Cu cât știu acum, eu nu m-am relaxat.

 

Aplicațiile de contact tracing

Aplicațiile de contact tracing[2] au ca scop înregistrarea interacțiunilor tale fizice cu alte persoane fără ca tu să faci ceva. Practic, telefonul tău ține un jurnal al întâlnirilor cu alte telefoane. O întâlnire înseamnă, de fapt, aproprierea ta fizică la 2 metri de o altă persoană pentru mai mult de câteva minute, chiar dacă nu o cunoști, chiar dacă nu vorbești cu ea. O întâlnire în contact tracing este atunci când te duci să duci gunoiul și te oprești să vorbești cu un vecin, sau atunci când stai la coadă la magazin. Scopul este ca dacă ești testat pozitiv să poți afla cu cine ai fost în contact în ultimele doua săptămâni.

Pentru ca aplicațiile astea să funcționeze este nevoie ca ele să fie folosite de cel puțin 60% din populație.

I. Ai nevoie nevoie de o țară profund digitalizată și mobile-ready

În România nivelul de penetrare a telefoanelor mobile smart este de ~50%[3]. Adică doar jumătate din populația țării, indiferent de vârstă, are telefon mobil smart. Deci și dacă ne-am pune cu toții aplicația pe mobil, n-ar fi suficient.

Singapore, Coreea de Sud sau Islanda, țările care conduc topul adopției unor astfel de tehnologii, nu se aproprie nici ele de prag de 60%[4]. Singapore, care nu e chiar o țară, e un singur oraș (nu are rural, nu are mii de administrații, nu există discrepanțele noastre sociale) abia a ajuns la 20% din populație în condițiile în care 9 din 10 persoane au smartphone. Islanda, cu doar 370.000 de locuitori, e la 38%. Coreea de Sud a folosit aplicația doar ca punct de plecare, din cauza adopției scăzute, și a corelat informațiile cu tranzacțiile de pe card sau camere video instalate public. Pentru noi și pentru Europa ar funcționa și mai puțin[5], adică deloc.

Despre China, Israel sau India nu are rost să vorbim, căci acolo este mass-surveillance. În Israel, spre exemplu, au folosit tehnologie militară în aplicație[6], tehnologie de spionaj pentru combaterea terorismului.

Apoi vine problema colaborării, din motive tehnice[7], cu Google și Apple[8] pentru ca o astfel de aplicație să devină funcțională. Oricât de fan-boy Apple sunt, nu am niciun motiv să am încredere oarbă în a-mi deschide viața în fața lor în măsura asta incontrolabilă. Și este incontrolabilă atâta timp cât noi, cetățenii, nu avem absolut niciun mecanism prin care să validăm ce se întâmplă cu informațiile strânse de telefon în buzunar. Nu cred că vor profita de datele noastre, dar nici nu pot să fiu sigur.

II. Contact tracing-ul este o soluție reactivă

Și dacă am ajunge să avem adopția necesară, aplicațiile oferă o soluție care răspunde infectărilor, nu le previne. Adică te pot ajuta pe tine și pe ceilalți doar după ce ești testat și identificat pozitiv.

Or, scopul nostru principal este să împiedicăm infectările, nu să le identificăm. Știm că limitarea interacțiunilor neesențiale încetinește foarte mult răspândirea. Știm asta din evoluția de până acum și din faptul că noul coronavirus se răspândește comunitar. Chiar și acolo unde n-a fost lockdown complet, numărul cazurilor noi a scăzut mult. În fond, asta au făcut ordonanțele militare, ne-au blocat pe loc.

III. O soluție alternativă

Câteva lucruri trebuie spuse foarte clar despre cum trebuie făcută o colaborare digitală între stat și cetățeni, indiferent de aplicație sau soluție:

  1. datele colectate prin orice aplicație de către stat trebuie să fie complet anonimizate
  2. datele trebuie colectate participativ, adică noi să alegem să le dăm (anonim!), nu să ne fie luate
  3. datele colectate public trebuie să fie date înapoi publicului (adică să vedem și noi ce vede statul)

Și, desigur, fără discuție, orice aplicație trebuie să fie deschisă (open-source) și auditată public, adică oricine cu skill-urile necesare să poată vedea dacă aplicația face ceea ce spune că face. Slavă Domnului, suntem suficienți în România care putem face asta.

Aplicații de contact tracing se bazează pe numere absolute, pe indivizi. Propunerea mea și a colegilor mei se bazează pe estimări statistice, adică pe sondaj, ca la alegeri. Aplicația nu încearcă să identifice cine ar putea fi bonlav, ci ne permite fiecăruia să decidem singuri cât de mult ne expunem riscului de îmbolnăvire.

Adică o soluție proactivă care pune accent pe reducerea riscului de infectare.

Pentru București, spre exemplu, o aplicație de contact tracing are nevoie de 1 milion de utilizatori ca să fie eficientă. Aplicația pe care o propunem noi începe să dea rezultate bune cu doar 2.000 de utilizatori (cu un interval de încredere de 99% și o marjă de eroare de +/- 3%) și rezultate fantastice cu 20.000 utilizatori (cu un interval de încredere de 99% și o marjă de eroare de +/- 1%).

Cu mai puțin de 1% din populația orașului am putea avea rezultate care se ridică la standarde de teste clinice medicale.

IV. Aplicația urmărește să nu fiu urmărit

Aplicația nu urmărește să determine dacă ai trecut la un moment dat pe lângă cineva cu COVID-19, ci te-ar ajuta să decizi singur dacă într-un anumit interval orar e sigur, după recomandări medicale, dar mai ales după propriile tale standarde, să te duci acolo unde vrei estimând gradul de aglomerare pentru zona respectivă.

50 de oameni într-un Mega Image nu e tot una cu 50 de oameni într-un Auchan și nici cu 50 de oameni în Herăstrău.

Cred că declarația pentru deplasare a fost o idee bună, dar foarte prost implementată și s-a urmărit pedepsirea în loc de informarea noastră. N-am fost parteneri, am fost subiecți[9].

Modul în care ne mișcăm, orele la care o facem și zonele pe care le frecventăm sunt factori pentru răspândirea COVID-19 sau, în egală măsură, pentru combarea pandemiei.

Au băgat la Lidl tricouri de ălea simple din bumbac și vreu neaparat să-mi iau. Scot telefonul, completez ora și magazinul. Informatiile complete rămân la mine, iar spre stat se duce doar o notificare cum că încă o persoană merge în Lidl la ora respectivă. În acealași timp și eu văd că alte persoane vor să vină la Lidl meu, la aceeași oră. Suntem 70 în total cei care ne-am anunțat. Pentru mine, sunt prea mulți. N-or vrea toți tricouri și n-or vrea toți mărimea M. Caut să mă duc mai târziu.

Dacă tu ai fi în situația asta, te-ai mai duce? Sau ți-ai căuta altă oră? Te simți în siguranță când ești vânat cu amendă sau când ai libertatea de a te proteja singur de virus?

Nu spun că statul ar trebuii să știe cum mă mișc eu. Nu, statul ar avea nevoie să știe cum ne mișcăm noi ca un tot, nu ca indivizi. Și nu doar statul, ci și noi trebuie să știm cum ne mișcăm noi ca să putem lua singuri decizii.

Parcurile ar fi putut fi deschise mai devreme, sau să nu fie închise de la bun început. Restaurantele care acum se zbat să nu închidă de tot și-ar putea limita numărul de clienți la mese, iar firmele ar putea chema angajații la ore diferite (deja o fac). Dar pentru a-ți planifica în siguranță ziua nu trebuie să știi doar ce ai tu de gând să faci, ai nevoie ca noi cu toții să impărtășim asta.

Cum ar ajuta informațiile astea statul? La fel ca noi, și statul are nevoie de o imagine clară a ceea ce se întâmplă în jurul lui. Nu are un ochi magic și nici nu suntem urmăriți (încă) fără acordul nostru. As spune chiar că statul este mai rupt de realitate decât noi. Fără informații reale, decidenții transformă păreri personale, de multe ori subiective, în decizii care ne afectează doar pe noi. Fără informații reale, soluțiile pe care le adoptă nu sunt doar ineficiente, dar uneori sunt chiar dispoporționate (cred că ai șanse mai mari să te imbolnăvești într-un supermarket decât la o plimbare printr-un parc mai mult gol).

V. Am ratat prima ocazie, dar mai avem de câștigat

Imaginați-vă dacă am fi captat toate motivele de deplasare și toate intervalele orare, anonim, în prima lună de pandemie, imediat după prima ordonanță militară, pentru doar un sfert dintre cei care au ieșit din casă. Am fi stat pe un munte de informații acum care ar fi ajutat guvernanții să decidă forme de relaxare coerente, pe baza nevoilor din luna a doua. Și le-ar fi putut readapta constant pe măsură ce tot mai mulți oameni ar fi ales, de bună voie, să folosescă aplicatia. Cred că n-am mai fi stat 80 de zile izolați complet.

Încă e timp. Suntem pe o pantă descendentă, însă nimic nu ne poate garanta că un nou val nu e pe vine sau, mai rău, o nouă pandemie. Am putea începe acum să lucrăm și să ne adaptăm pentru ca la toamnă, dacă e cazul, să fim pregătiți.

Poate ajunge până sus la PNL căci eu n-am linie directă cu ei. Știu însă oameni mișto care să o dezvolte. Trebuie doar folosită.

 


Materialele de mai jos nu sunt notate doar ca research făcut pentru articol (și pentru care care trebuie să mulțumesc echipei). Sunt surse surse credibile și sănătoase de informare pe care recomand să le parcurgeți.

* Material de Andrei Mîță, Chief Data Officer PLUS

 

[1] Un test RTC poate avea 4 rezultate: pozitiv (și persoana chiar este infectată), negativ (și persoana chiar nu are virusul), fals pozitiv (testul iese pozitiv, dar persoana este sănătoasă), fals negativ (testul este negativ, dar persoana este, de fapt, infectată). Dintre cele 4, două sunt erori: de tip I și de tip II. Erorile de tip II, în cazul nostru fals negativ, sunt cele mai grave, cele care au repercursiuni severe. Un exemplu care poate e mai clar, sentința de vinovat dată unui om nevinovat.

[2] Wikipedia: COVID-19 apps

[3] Forecast of the smartphone user penetration rate in Romania from 2015 to 2022

[4] Who Wants to Be a Contact Tracer?

[5] Countries Rolling Out Coronavirus Tracking Apps Show Why They Can’t Work

[6] Yuval Noah Harari: the world after coronavirus

[7] NHS in standoff with Apple and Google over coronavirus tracing

[8] Despre coloborare Apple și Google pentru o soluție de contact tracing

[9] O notă personală: am remarcat în discursurile publice la noi că îndemnurile primite au fost de genul „stați în casă”, „vă doresc”, „respectați indicațiile”. Adică voi. În comparație, discursul Regeni Marii Britanii a fost plin de „we will”. Adică noi toți.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Coronavirus

Dacian Cioloș, scrisoare către Guvern: „Vă propun o serie de măsuri necesare pentru ca Guvernul să se angajeze ferm în susținerea artelor spectacolului și a cinematografiei românești”

Publicat

pe

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al Grupului Renew Europe, i-a trimis o scrisoare premierului Ludovic Orban în care îi solicită adoptarea de urgență a măsurilor necesare pentru susținerea artelor spectacolului și cinematografiei în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19, în condițiile în care ”sectorul cultural din România este unul dintre domeniile cele mai afectate de criză”.

În cadrul scrisorii, liderul PLUS i-a enumerat șefului Guvernului instrumentele pe care le-ar putea pune în practică, în acest sens, inclusiv utilizând surse europene de finanțare.

Scrisoarea lui Dacian Cioloș vine în urma discuțiilor avute recent cu reprezentanți ai sectorului

Textul scrisorii:

„Către: Guvernul României

În atenția: Domnului prim-ministru al României, Ludovic Orban
Cc: Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu
Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru
Ministrul Finanțelor Publice, Vasile-Florin Cîțu
Ministrul Muncii și Justiției Sociale, Victoria Violeta Alexandru
Ministrul Afacerilor Interne, Ion Marcel Vela
Consilier prezidențial Sergiu Nistor

Subiect: Susținerea artelor spectacolului și cinematografiei în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19

21 mai 2020

Stimate domnule prim-ministru,

În aceste momente fără precedent în istoria recentă, e nevoie să dăm dovadă de creativitate și capacitate de adaptare pentru a depăși criza cauzată de pandemia de COVID-19.

Este important să repornim activitatea economică -am făcut sugestii și propuneri în acest sens și sunt gata să ajut în continuare -, însă e important să nu lăsăm deoparte nici celelalte domenii care ajută la funcționarea societății și mă refer aici la sectorul cultural din România. Activitățile culturale și artistice sunt utile echilibrului societal mai mult decât oricând și nu trebuie privite doar din perspectiva economică, ci și din perspectiva sănatății sufletești a oamenilor, mai ales în acest moment, după luni de distanțare socială.

Sectorul cultural din România este unul dintre domeniile cele mai afectate de criză. Artele spectacolului și cinematografia sunt într-o situație critică. Mai mult decât atât, scena independentă, care a evoluat și s-a dezvoltat cu eforturi considerabile în ultimii ani, este cea mai expusă în acest moment și riscă disoluția, fără venituri și în imposibilitatea de a-și achita cheltuielile de mentenanță.

În acest context, în urma discuțiilor avute recent cu reprezentanți ai sectorului și analizând posibilitățile oferite de diferite surse europene, vă propun o serie de măsuri necesare pentru ca Guvernul să se angajeze ferm în susținerea artelor spectacolului și a cinematografiei românești în contextul crizei de COVID-19 și în procesul de recuperare post-criză:

● Fond special de protecție și prevenție pentru acoperirea costurilor privind măsurile de siguranță impuse de reglementările în vigoare (măști faciale, substanțe dezinfectante etc) ce vizează asigurarea sănătății și securității participanților la realizarea filmelor care urmează să fie turnate, cât și pentru repetițiile artiștilor și pregătirea producțiilor teatrale;
● Fond de asigurare de rezervă pentru preîntâmpinarea eventualelor blocaje în producția cinematografică și teatrală, care să preia costurile de asigurare a producției în cazul în care aceasta trebuie oprită din cauza infectării cu COVID-19 a membrilor echipei;
● Fond de sprijin pentru rentabilizarea producțiilor cu public limitat, pentru compensarea pierderilor cauzate de organizarea unor forme de spectacol cu restricții de participare a publicului datorate regulilor de distanțare fizică;
● Susținerea sectorului independent prin identificarea unor instrumente financiare care să asigure:
○ Compensarea cheltuielilor fixe pentru spațiile de funcționare
○ Măsuri de protecție socială pentru artiștii și colaboratorii acestor instituții.

Dincolo de acordarea unor forme de ajutor de stat, a căror aprobare de către Comisia Europeană se acordă în această perioadă cu mare flexibilitate, cele mai multe dintre aceste măsuri pot fi sprijinite financiar prin programele Uniunii Europene mobilizate pentru a face față impactului economic al pandemiei în curs. Cateva instrumente care pot fi folosite sunt Schema SURE privind împrumuturi din partea UE pentru finanțarea măsurilor de păstrare a locurilor de muncă, Instrumentele CRII și CRII+ (Inițiativa pentru investiții și măsuri specifice ca reacție la coronavirus) sau Fondul European pentru Investiții Strategice care finanțează IMM-urile.

De asemenea, pentru domeniul cultural există câteva măsuri specifice, ca de exemplu adaptarea Programului Europa Creativă. Pot fi foarte utile idei existente pe platforma Creatives Unite înființată de Comisia Europeană ca o rețea europeană de schimb de experiență în cultură. Este important ca, printr-un dialog între reprezentanții sectorului cultural și Guvern, să se analizeze oportunitățile oferite prin aceste instrumente europene și să evalueze modalitățile cele mai rapide și mai adaptate pentru adresarea problemelor identificate.

În paralel cu aceste măsuri sugerate mai sus, pentru supraviețuirea sectorului cultural românesc, vă solicit să adoptați urgent setul de norme și proceduri pentru ca activitățile culturale să poată să își reia gradual activitatea în condiții de siguranță. Cel puțin 12 state membre ale Uniunii Europene au întreprins deja astfel de demersuri și au identificat soluții pentru susținerea culturii și reluarea activităților cu public. Măsurile au privit respectarea normelor de protecție sanitară și distanțare fizică ce se impun în această perioadă, comunicând și pregătind planuri predictibile, pe termen lung, de revenire în activitate pentru sectorul cultural. Există deja modele de bune practici pe care România le poate urma.

România nu își poate permite ca elemente care ne definesc ca țară, precum scena culturală și creativă locală, să nu aibă mijloace de exprimare și de supraviețuire în această perioadă critică. Pentru binele societății și al democrației, avem nevoie de un sector cultural vibrant.

Cu considerație,

Dacian Cioloș,
Membru al Parlamentului European,
Președinte PLUS și al Grupului politic european Renew Europe”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Coronavirus

Dacian Cioloș, la RFI: Din partea Guvernului a existat în mod clar o comunicare deficitară și, în multe cazuri, lipsită de empatie față de problemele oamenilor

Publicat

pe

„Suntem într-o perioadă în care ne ajung din urmă reforme pe care nu le-am făcut la timp, pe care partidele care au fost la guvernare și au avut majoritate în Parlament nu le-au făcut la timp. Vedem că avem aceleași probleme de care discutăm de ani”, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al Grupului Renew Europe, joi dimineață, în cadrul unei intervenții telefonice la RFI, în care a criticat Parlamentul și Guvernul pentru modul în care gestionează criza COVID-19.

„Cu tristețe trebuie să spun că nu mă surprinde faptul că tot mai multă lume își pierde încrederea în autoritatea statului și aici mă gândesc în primul rând la deciziile la nivel politic și la lipsa calității în unele domenii a serviciului public oferit de cetățean. Parte din ceea ce s-a decis acum intră în aceeași categorie (…) Suntem în același punct: numiri politice, protecție politică pentru anumite numiri politice în posturi de management care au fost făcute pentru că bătălia este între cele două mari partide care și-au numit oameni politic în Sănătate, Educație, Administrație Publică pe măsură ce au ajuns la guvernare. Acum, politicienii din Parlament, majoritatea, în loc să se preocupe de soluții – eu aș fi vrut să văd acum o dezbatere despre soluții economice pentru relansarea economiei, nu de protecție aproape de clan a unor numiri politice în fruntea unor instituții ale statului, stat care, iată, e slăbit și stat în care tot mai multă lume își pierde încrederea”, a declarat liderul PLUS.

Întrebat dacă este mulțumit de modul în care Guvernul a gestionat starea de urgență și gestionează acum starea de alertă, liderul PLUS a răpuns: „Parțial, aș spune, pentru că – și aici nu e vorba de cât sunt eu, personal, de mulțumit sau de nemulțumit – vedem chiar și din analize și sondaje modul cum percepe lumea, cum percep oamenii pe stradă acest mod de gestionare. Eu cred că am avut noroc că am avut un președinte care a fost ferm și clar și care a comunicat și pentru Guvern, pentru că din partea Guvernului mie mi se pare că a existat în mod clar o comunicare deficitară și, în multe cazuri, lipsită de empatie față de oameni și față de problemele oamenilor, vorbesc la nivel politic. Au existat anumite bâlbe, a existat acea perioadă de vid legislativ în modul de a gestiona lucrurile (….) Apoi transparența: noi am cerut transparență încă de la început în modul în care se fac achizițiile publice, în modul în care se iau deciziile, explicate proceduri foarte clare pentru spitale, pentru toate instituțiile din domeniul sanitar, protocoale foarte clare.

Știu că s-a organizat o rețea a medicilor români care lucrează în alte țari din UE tocmai în ideea de a ajuta colegii din România cu modele de proceduri și reguli pe care ei le respect în această perioadă de gestionare a crizei de COVID-19. Lucrurile acestea ar fi trebuit să le facă foarte clar statul, autoritățile publice. Deci suntem într-o perioadă în care ne ajung din urmă reforme pe care nu le-am făcut la timp, pe care partidele care au fost la guvernare și au avut majoritate în Parlament nu le-au făcut la timp. Vedem că avem aceleași probleme de care discutăm de ani: sistemul de sănătate precar, sistemul de educație – la fel, care a fost în lumina reflectoarelor, în această perioadă, pentru că a trebuit să trecem de la un sistem de predare la altul, folosind noile tehnologii unde iar vedem că am rămas un pic în urmă față de alte țări tocmai pentru că nu am făcut reforme la timp. Ca să nu mai vorbesc de administrația publică, de calitatea serviciului public (….) dacă am fi continuat măcar ceea ce s-a început în 2016 cu transparentizarea unor proceduri sau a modului de lucru, și cu digitalizarea relației între stat și cetățean (…) vă dați seama că ar fi mers lucrurile mult mai ușor pentru cetățeni și pentru companii în această perioadă”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Coronavirus

Dacian Cioloș: Criza aceasta va fi o oportunitate cum rar am văzut în ultimii 70 de ani ca UE să crească

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

„Cred că mai mult ca oricând această Conferință pentru Viitorul Europei își are locul ca să tragem învățămintele din această criză și să vedem ce-i de făcut ca să nu mai spunem că UE nu a intervenit suficient într-o situație sau alta“, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe, marți, în cadrul unui webinar organizat de Biroul Parlamentului European în România despre sprijinul UE acordat cetățenilor europeni în contextul pandemiei de COVID-19.

„Unii prezic acest lucru aproape sistematic, o dată la câțiva ani, de 70 de ani încoace de când există comunitatea europeană. Amintesc că tocmai am sărbătorit 70 de ani de la Declarația lui Schuman care a pus bazele construirii comunităților europene și mai apoi a Uniunii Europene. Putem trage, totuși, o concluzie din toate aceste previziuni neîmplinite și anume că UE, într-adevăr, a trecut prin mai multe crize de la Al Doilea Război Mondial încoace și sistematic nu doar că nu a dispărut, dar a ieșit întărită din acele crize. UE s-a consolidat, s-au luat decizii care au crescut gradul de integrare și pe piața comună, și din punct de vedere economic și social după astfel de crize.

Într-adevăr, acum trăim o criză fără precedent de la Al Doilea Război Mondial încoace pentru că toate statele membre sunt afectate în mod simetric și cred eu că aceasta va fi o oportunitate cum rar am văzut în ultimii 70 de ani ca UE să crească. Lucrul ăsta se poate întâmpla și dacă vom folosite judicios un instrument pe care grupul pe care îl conduc l-a propus și anume constituirea unei conferințe pentru viitorul UE în care să dezbatem modul în care proiectul de construcție europeană poate să fie ameliorat, implicând direct și cetățenii, nu doar decidenții politici.

Cred că mai mult ca oricând această Conferință pentru Viitorul Europei își are locul ca să tragem învățămintele din această criză și să vedem ce-i de făcut ca să nu mai spunem că UE nu a intervenit suficient într-o situație sau alta”, a declarat liderul PLUS, întrebat ce le răspunde celor care afirmă că UE va dispărea.

La întrebarea unei eleve despre „cum se poate educa un popor care la prima greutate uită tot binele adus de Europa”, Dacian Cioloș a răspuns: „Protejând libertatea cetățenilor, protejându-le libertatea de a gândi, libertatea de a studia oriunde vor în UE, de a munci oriunde vor în UE, de a călători. Cred că ăsta este modul cel mai practic și mai direct de a vorbi despre UE pentru că în momentul în care ești în contact direct cu aceste libertăți, nu mai vrei să ți se ia înapoi.

Uitați reacția pe care au avut-o mulți cetățeni europeni în momentul în care s-au închis frontierele pentru câteva zile, pentru câteva săptămâni, pentru că avem o generație care s-a născut și a trăit cu frontierele în interiorul UE deschise, oameni care nu au trăit perioada pe care am trăit-o și eu când stăteam la coadă la vize, la o ambasadă sau alta, și apoi treceam prin puncte de frontieră cu controale.
Un alt argument: oameni care au avut contact într-un fel sau altul cu această libertate nu mai vor să li se ia înapoi și din România, din păcate sau din fericire, pentru că depinde unghiul din care îl vedem, cred că aproape nu este familie din care să nu fi fost cel puțin o persoană care să fi studiat sau să fi muncit undeva în UE.

Acestea sunt niște drepturi care au fost obținute pentru că România este în UE.

Un alt argument: haideți să ne uităm peste Prut și să ne comparăm cu Republica Moldova și să vedem unde am vrea să trăim pentru că, dacă nu am fi în UE, probabil că unele dificultăți pe care le trăiesc frații noștri de peste Prut și pe care încercăm și noi să îi ajutăm, din păcate nu am putut discuta astăzi despre ceea ce facem noi, Delegația României, ca să sprijinim Republica Moldova, iată, trebuie să o facem pentru că Republica Moldova e dincolo de această limită.

Un ultim argument: cei care se împotrivesc UE, populiștii eurosceptici, până acum nu au propus nimic, nicio alternativă decât reîntoarcerea în trecut și autoizolarea și autoizolarea am văzut ce înseamnă acum pentru că am făcut-o de nevoie și cred că a fost o lecție suficient de practică și de consistentă”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare
Editorialeacum 2 zile

Administrația PSD = #Nimic pentru bicicliști, #Nimic pentru Capitală!

Revista Preseiacum 2 zile

Dacian Cioloș, la Digi24: Pentru agricultură, e important să putem susține financiar agricultorii, să își continue activitatea de înființare și de întreținere a culturilor

Știri Localeacum 3 zile

Redeschiderea Pieței Rahova din Sectorul 5 al Capitalei, o tragedie gata să se întâmple

Coronavirusacum 3 zile

Dacian Cioloș, scrisoare către Guvern: „Vă propun o serie de măsuri necesare pentru ca Guvernul să se angajeze ferm în susținerea artelor spectacolului și a cinematografiei românești”

Coronavirusacum 4 zile

Dacian Cioloș, la RFI: Din partea Guvernului a existat în mod clar o comunicare deficitară și, în multe cazuri, lipsită de empatie față de problemele oamenilor

Noutăți Generaleacum 4 zile

Daniela Ancuța Șarpe: O cultură antreprenorială autentică și performantă ar putea însemna chiar oprirea migrației românilor și întoarcerea lor în țară

Stiri PLUSacum 4 zile

Dragoș Pîslaru: Recomandările PLUS pentru relansarea economică, confirmate de Comisia Europeană

Noutăți Generaleacum 4 zile

Măsura gradului de „distanțare economică” dintre Guvern și mediul antreprenorial

Noutăți Generaleacum 4 zile

Generația PLUS Argeș ajută tinerii din județul Argeș – și nu numai – să obțină teren gratuit din partea primăriilor

Coronavirusacum 5 zile

Dacian Cioloș: Criza aceasta va fi o oportunitate cum rar am văzut în ultimii 70 de ani ca UE să crească

Cele mai citite