Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Coronavirus

Te simți în siguranță când ești vânat cu amendă sau când ai libertatea de a te proteja singur de virus?

Publicat

pe data de

Tocmai a trecut cinșpe’ mai și-am așteptat dramatic momentul. N-am o idee foarte clară cum o să evolueze lucrurile. N-am avut nici până acum, doar am urmărit și-am încercat să-mi explic și să provoc la dezbatere prin diverse postări. Rolul unei analize, cred eu, este să înlăture certitudinile, să provoace polemici (dezbateri, nu scandaluri).

Mai 15, ziua 80. Suntem pe coama valului și o luăm în jos. Dacă e primul sau singurul val, nu știm. În egală măsură putem avea mai multe și mici sau încă unul mai mare prin toamnă. Balanța zilnică e constant negativă, adică se însănătoșesc (și mor) mai mulți oameni decât se infectează.

Noi vedem zilnic, cu mai puțină pasiune decât la început, trei cifre: infectați, recuperați, decedați. Am câteva mantre și una dintre ele este că în spatele cifrelor sunt oameni. Am repetat peste tot asta. Pe Andrei Balint nu-l cunosc, dar am dat peste o postare care arată durerea din spatele unui singur număr. 1 din 16.000. Și ne mai arată magnitudinea informațiilor, a datelor pe care nu le avem. Un singur exemplu din postarea lui, la care sunt mai sensibil: din 10 teste, 2 au fost fals negative[1]. Adică era încă infectat, dar testul nu a arătat asta. RTC făcut la spital, nu test prin poștă. 20%. N-am încredere că administrația colectează despre fiecare caz tot ce Andrei a publicat, n-am încredere nici că folosesc datele astea așa cum trebuie. Nu este o neîncredere conspirațională, ci una bazată pe experiența lucrului cu instituțiile statului ca cetățean normal.

Guvernanții sigur au mai mult decât cele trei cifre pe care le primim noi, altfel nu s-ar explica panica instaurării lockdown-ului la 159 de cazuri active (0 decese) și relaxare totală când avem peste 6.000 de cazuri active și peste 1.000 de decese. Cu cât știu acum, eu nu m-am relaxat.

 

Aplicațiile de contact tracing

Aplicațiile de contact tracing[2] au ca scop înregistrarea interacțiunilor tale fizice cu alte persoane fără ca tu să faci ceva. Practic, telefonul tău ține un jurnal al întâlnirilor cu alte telefoane. O întâlnire înseamnă, de fapt, aproprierea ta fizică la 2 metri de o altă persoană pentru mai mult de câteva minute, chiar dacă nu o cunoști, chiar dacă nu vorbești cu ea. O întâlnire în contact tracing este atunci când te duci să duci gunoiul și te oprești să vorbești cu un vecin, sau atunci când stai la coadă la magazin. Scopul este ca dacă ești testat pozitiv să poți afla cu cine ai fost în contact în ultimele doua săptămâni.

Pentru ca aplicațiile astea să funcționeze este nevoie ca ele să fie folosite de cel puțin 60% din populație.

I. Ai nevoie nevoie de o țară profund digitalizată și mobile-ready

În România nivelul de penetrare a telefoanelor mobile smart este de ~50%[3]. Adică doar jumătate din populația țării, indiferent de vârstă, are telefon mobil smart. Deci și dacă ne-am pune cu toții aplicația pe mobil, n-ar fi suficient.

Singapore, Coreea de Sud sau Islanda, țările care conduc topul adopției unor astfel de tehnologii, nu se aproprie nici ele de prag de 60%[4]. Singapore, care nu e chiar o țară, e un singur oraș (nu are rural, nu are mii de administrații, nu există discrepanțele noastre sociale) abia a ajuns la 20% din populație în condițiile în care 9 din 10 persoane au smartphone. Islanda, cu doar 370.000 de locuitori, e la 38%. Coreea de Sud a folosit aplicația doar ca punct de plecare, din cauza adopției scăzute, și a corelat informațiile cu tranzacțiile de pe card sau camere video instalate public. Pentru noi și pentru Europa ar funcționa și mai puțin[5], adică deloc.

Despre China, Israel sau India nu are rost să vorbim, căci acolo este mass-surveillance. În Israel, spre exemplu, au folosit tehnologie militară în aplicație[6], tehnologie de spionaj pentru combaterea terorismului.

Apoi vine problema colaborării, din motive tehnice[7], cu Google și Apple[8] pentru ca o astfel de aplicație să devină funcțională. Oricât de fan-boy Apple sunt, nu am niciun motiv să am încredere oarbă în a-mi deschide viața în fața lor în măsura asta incontrolabilă. Și este incontrolabilă atâta timp cât noi, cetățenii, nu avem absolut niciun mecanism prin care să validăm ce se întâmplă cu informațiile strânse de telefon în buzunar. Nu cred că vor profita de datele noastre, dar nici nu pot să fiu sigur.

II. Contact tracing-ul este o soluție reactivă

Și dacă am ajunge să avem adopția necesară, aplicațiile oferă o soluție care răspunde infectărilor, nu le previne. Adică te pot ajuta pe tine și pe ceilalți doar după ce ești testat și identificat pozitiv.

Or, scopul nostru principal este să împiedicăm infectările, nu să le identificăm. Știm că limitarea interacțiunilor neesențiale încetinește foarte mult răspândirea. Știm asta din evoluția de până acum și din faptul că noul coronavirus se răspândește comunitar. Chiar și acolo unde n-a fost lockdown complet, numărul cazurilor noi a scăzut mult. În fond, asta au făcut ordonanțele militare, ne-au blocat pe loc.

III. O soluție alternativă

Câteva lucruri trebuie spuse foarte clar despre cum trebuie făcută o colaborare digitală între stat și cetățeni, indiferent de aplicație sau soluție:

  1. datele colectate prin orice aplicație de către stat trebuie să fie complet anonimizate
  2. datele trebuie colectate participativ, adică noi să alegem să le dăm (anonim!), nu să ne fie luate
  3. datele colectate public trebuie să fie date înapoi publicului (adică să vedem și noi ce vede statul)

Și, desigur, fără discuție, orice aplicație trebuie să fie deschisă (open-source) și auditată public, adică oricine cu skill-urile necesare să poată vedea dacă aplicația face ceea ce spune că face. Slavă Domnului, suntem suficienți în România care putem face asta.

Aplicații de contact tracing se bazează pe numere absolute, pe indivizi. Propunerea mea și a colegilor mei se bazează pe estimări statistice, adică pe sondaj, ca la alegeri. Aplicația nu încearcă să identifice cine ar putea fi bonlav, ci ne permite fiecăruia să decidem singuri cât de mult ne expunem riscului de îmbolnăvire.

Adică o soluție proactivă care pune accent pe reducerea riscului de infectare.

Pentru București, spre exemplu, o aplicație de contact tracing are nevoie de 1 milion de utilizatori ca să fie eficientă. Aplicația pe care o propunem noi începe să dea rezultate bune cu doar 2.000 de utilizatori (cu un interval de încredere de 99% și o marjă de eroare de +/- 3%) și rezultate fantastice cu 20.000 utilizatori (cu un interval de încredere de 99% și o marjă de eroare de +/- 1%).

Cu mai puțin de 1% din populația orașului am putea avea rezultate care se ridică la standarde de teste clinice medicale.

IV. Aplicația urmărește să nu fiu urmărit

Aplicația nu urmărește să determine dacă ai trecut la un moment dat pe lângă cineva cu COVID-19, ci te-ar ajuta să decizi singur dacă într-un anumit interval orar e sigur, după recomandări medicale, dar mai ales după propriile tale standarde, să te duci acolo unde vrei estimând gradul de aglomerare pentru zona respectivă.

50 de oameni într-un Mega Image nu e tot una cu 50 de oameni într-un Auchan și nici cu 50 de oameni în Herăstrău.

Cred că declarația pentru deplasare a fost o idee bună, dar foarte prost implementată și s-a urmărit pedepsirea în loc de informarea noastră. N-am fost parteneri, am fost subiecți[9].

Modul în care ne mișcăm, orele la care o facem și zonele pe care le frecventăm sunt factori pentru răspândirea COVID-19 sau, în egală măsură, pentru combarea pandemiei.

Au băgat la Lidl tricouri de ălea simple din bumbac și vreu neaparat să-mi iau. Scot telefonul, completez ora și magazinul. Informatiile complete rămân la mine, iar spre stat se duce doar o notificare cum că încă o persoană merge în Lidl la ora respectivă. În acealași timp și eu văd că alte persoane vor să vină la Lidl meu, la aceeași oră. Suntem 70 în total cei care ne-am anunțat. Pentru mine, sunt prea mulți. N-or vrea toți tricouri și n-or vrea toți mărimea M. Caut să mă duc mai târziu.

Dacă tu ai fi în situația asta, te-ai mai duce? Sau ți-ai căuta altă oră? Te simți în siguranță când ești vânat cu amendă sau când ai libertatea de a te proteja singur de virus?

Nu spun că statul ar trebuii să știe cum mă mișc eu. Nu, statul ar avea nevoie să știe cum ne mișcăm noi ca un tot, nu ca indivizi. Și nu doar statul, ci și noi trebuie să știm cum ne mișcăm noi ca să putem lua singuri decizii.

Parcurile ar fi putut fi deschise mai devreme, sau să nu fie închise de la bun început. Restaurantele care acum se zbat să nu închidă de tot și-ar putea limita numărul de clienți la mese, iar firmele ar putea chema angajații la ore diferite (deja o fac). Dar pentru a-ți planifica în siguranță ziua nu trebuie să știi doar ce ai tu de gând să faci, ai nevoie ca noi cu toții să impărtășim asta.

Cum ar ajuta informațiile astea statul? La fel ca noi, și statul are nevoie de o imagine clară a ceea ce se întâmplă în jurul lui. Nu are un ochi magic și nici nu suntem urmăriți (încă) fără acordul nostru. As spune chiar că statul este mai rupt de realitate decât noi. Fără informații reale, decidenții transformă păreri personale, de multe ori subiective, în decizii care ne afectează doar pe noi. Fără informații reale, soluțiile pe care le adoptă nu sunt doar ineficiente, dar uneori sunt chiar dispoporționate (cred că ai șanse mai mari să te imbolnăvești într-un supermarket decât la o plimbare printr-un parc mai mult gol).

V. Am ratat prima ocazie, dar mai avem de câștigat

Imaginați-vă dacă am fi captat toate motivele de deplasare și toate intervalele orare, anonim, în prima lună de pandemie, imediat după prima ordonanță militară, pentru doar un sfert dintre cei care au ieșit din casă. Am fi stat pe un munte de informații acum care ar fi ajutat guvernanții să decidă forme de relaxare coerente, pe baza nevoilor din luna a doua. Și le-ar fi putut readapta constant pe măsură ce tot mai mulți oameni ar fi ales, de bună voie, să folosescă aplicatia. Cred că n-am mai fi stat 80 de zile izolați complet.

Încă e timp. Suntem pe o pantă descendentă, însă nimic nu ne poate garanta că un nou val nu e pe vine sau, mai rău, o nouă pandemie. Am putea începe acum să lucrăm și să ne adaptăm pentru ca la toamnă, dacă e cazul, să fim pregătiți.

Poate ajunge până sus la PNL căci eu n-am linie directă cu ei. Știu însă oameni mișto care să o dezvolte. Trebuie doar folosită.

 


Materialele de mai jos nu sunt notate doar ca research făcut pentru articol (și pentru care care trebuie să mulțumesc echipei). Sunt surse surse credibile și sănătoase de informare pe care recomand să le parcurgeți.

* Material de Andrei Mîță, Chief Data Officer PLUS

 

[1] Un test RTC poate avea 4 rezultate: pozitiv (și persoana chiar este infectată), negativ (și persoana chiar nu are virusul), fals pozitiv (testul iese pozitiv, dar persoana este sănătoasă), fals negativ (testul este negativ, dar persoana este, de fapt, infectată). Dintre cele 4, două sunt erori: de tip I și de tip II. Erorile de tip II, în cazul nostru fals negativ, sunt cele mai grave, cele care au repercursiuni severe. Un exemplu care poate e mai clar, sentința de vinovat dată unui om nevinovat.

[2] Wikipedia: COVID-19 apps

[3] Forecast of the smartphone user penetration rate in Romania from 2015 to 2022

[4] Who Wants to Be a Contact Tracer?

[5] Countries Rolling Out Coronavirus Tracking Apps Show Why They Can’t Work

[6] Yuval Noah Harari: the world after coronavirus

[7] NHS in standoff with Apple and Google over coronavirus tracing

[8] Despre coloborare Apple și Google pentru o soluție de contact tracing

[9] O notă personală: am remarcat în discursurile publice la noi că îndemnurile primite au fost de genul „stați în casă”, „vă doresc”, „respectați indicațiile”. Adică voi. În comparație, discursul Regeni Marii Britanii a fost plin de „we will”. Adică noi toți.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Coronavirus

Vlad Voiculescu: Pe toată perioada lunii februarie, orice loc liber va fi scos pe platforma de programare va merge către persoanele cu risc

Publicat

pe

„Avem o Hotărâre de Guvern prin care strategia de vaccinare a fost deja pusă la zi și a fost modificată în sensul că cel puțin trei sferturi din vaccinuri trebuie să meargă către persoanele cu risc: bătrâni, bolnavi, oameni cu handicap, cu probleme de imunitate. Mai mult decât atât, ultima decizie este că, pe toată perioada lunii februarie, orice loc liber va fi scos pe platforma de programare va merge către persoanele cu risc”, a declarat ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, duminică, în cadrul emisiunii „Insider politic” de la Prima TV.

„Vaccinăm de cât vaccin avem și România are vaccin, din fericire, dar nu destul în acest moment și e valabil pentru orice țară din lume. Dacă ne uităm la cât vaccinăm raportat la populație, vedem că procesul de vaccinare merge foarte bine, suntem în top la nivel mondial. Dar cantitatea de vaccin pe care România o are la dispoziție este încă limitată și va fi încă vreo câteva luni”, a declarat ministrul Sănătății.

Întrebat cu cât cantitatea de vaccin este mai mică decât cea promisă de funizori, Vlad Voiculescu a subliniat faptul că „este diferită de la săptămână la săptămână”.

„Anul trecut, prin septembrie – octombrie, nimeni nu spera că de Crăciun vom avea primele doze de vaccin în România. Există încă mai multe vaccinuri care nu au fost aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului, posibil ca lucrul acesta să mai dureze și sunt mai multe incertitudini apropo de numărul de doze pe care le vom primi chiar în săptămânile următoare. Organizarea merge din ce în ce mai bine și cred că principala problemă e numărul de vaccinuri pe care le avem disponibile”, a mai spus Vlad Voiculescu, precizând faptul că atingerea pragului de vaccinare în luna septembrie depinde cel mai mult de furnizori.

În plus, ministrul Sănătății a precizat că strategia de vaccinare a fost modificată astfel încât să avem mai puțini oameni în spitale. „Avem o Hotărâre de Guvern prin care strategia de vaccinare a fost deja pusă la zi, și a fost modificată în sensul că cel puțin trei sferturi din vaccinuri trebuie să meargă către persoanele cu risc: bătrâni, bolnavi, oameni cu handicap, cu probleme de imunitate. Mai mult decât atât, ultima decizie este că, pe toată perioada lunii februarie, orice loc liber va fi scos pe platforma de programare va merge către persoanele cu risc”, a spus ministrul Sănătății.

Pe de altă parte, Vlad Voiculescu a precizat că așteaptă săptămâna viitoare un prim draft al raportului privind ancheta în cazul incendiului de la spitalul din Piatra Neamț: „Tocmai am discutat cu Raed Arafat despre urgența aflării rezultatului anchetei de la Piatra Neamț. Este evident că avem nevoie de raportul anchetei. Ancheta nu este la Ministerul Sănătății, ci la IGSU. Înțeleg că există un prim draft al raportului, eu îl voi vedea cel mai probabil marți, săptămâna viitoare. Avem nevoie să știm care a fost cauza tocmai pentru a merge cât mai țintit pentru a lua măsuri pentru a evita astfel de cauze în alte spitale din România.

Situația în spitalele din România este peste tot determinată de condițiile de infrastructură, de cele de personal, dar există un factor de risc valabil de asemenea pentru toate spitalele din România și anume prezența oxigenului. Oxigenul este principalul medicament pentru boala COVID-19 și atunci ăsta este un factor de risc, în special pentru siguranța la incendiu”.

În ceea ce privește controalele la spitalele COVID, demarate în urma incendiului de la Piatra Neamț, Vlad Voiculescu a detaliat: „La momentul respectiv a fost un întreg set de controale demarat în majoritatea secțiilor ATI din țară, în special în spitalele COVID. Există măsuri care au fost stabilite. Vorbim despre o lună în urmă, nu mai mult, toate aceste măsuri au fost comunicate tuturor spitalelor care au fost verificate.

Săptămâna viitoare, marți, voi avea un prim raport pe care le-am solicitat prin direcțiile de sănătate publică tuturor spitalelor din România, ca să vedem măsurile care au fost identificate și comunicate apoi de IGSU, în ce măsură au fost deja implementate la nivelul spitalelor”.

Citește în continuare

Coronavirus

Ajutorul în contextul pandemiei de COVID-19, greu de obținut de micii fermieri

Publicat

pe

Proaspăta măsură 21- SPRIJIN TEMPORAR CU CARACTER EXCEPȚIONAL ACORDAT IMM-URILOR ȘI FERMIERILOR CARE AU FOST AFECTAȚI ÎN MOD DEOSEBIT DE CRIZA DE COVID-19 nu este un sprijin pentru toți fermierii. Proasta alcătuire a Ghidului solicitanților produce numeroase lacune de interpretare la nivel local și face astfel să se micșoreze cu mult numărul beneficiarilor, mai ales dintre cei proveniți din rândul micilor crescători de bovine și ovine.

Lipsa unei interpretări unitare la nivel național încurajează înțelegerea diferită a unor termeni precum fermier activ și beneficiar de plăți directe. Practic, un fermier care a solicitat, în 2019 și 2020, plăți directe doar pentru schema de ajutor național tranzitoriu (ANT) pentru bovine sau ovine, și fără să fi solicitat subvenție pentru suprafață agricolă sau pășuni, nu poate beneficia de sprijinul în contextul pandemiei de COVID-19 acordat pentru efectivele de animale care respectă condițiile din ghid la 1 iulie 2020. Toate acestea în condițiile în care, în urmă cu câteva luni, la depunerea cererii unice de plată către aceeași instituție și prezentând aceleași date, solicitantul în cauză era de această dată considerat fermier activ.

Pragul minim de 5 capete de bovine adulte din măsura de sprijin COVID-19 aduce o scădere a numărului de beneficiari, în ciuda faptului că s-ar fi putut menține numărul minim de 3 capete de bovine adulte, ca în cazul plăților directe pentru ANT bovine. Mai mult, dacă în cazul ovinelor s-a păstrat pragul din plățile directe de minim 50 de capete ovine, și în cazul crescătorilor de vaci s-ar fi putut păstra pragul minim de 3 animale. Pentru asta, era nevoie de o decizie care își propunea să nu discrimineze și care astfel creștea și mai mult numărul micilor fermieri care au nevoie la fel de urgent de tot sprijinul din partea autorităților.

Din păcate, în condițiile actuale, situația este jalnică pentru micii fermieri. Pe cei care nu au solicitat și alte subvenții în afara de cele pentru bovine sau ovine, autoritățile îi văd fără pierderi și greutăți în această perioadă. Drept urmare, statul a decis să nu le acorde acestora nicio șansă în accesarea sprijinului financiar propus recent. Pe lângă asta, în aceeași situație se află și cei care ar fi putut fi considerați eligibili cu minim 3 capete bovine, dar care acum sunt lăsați de-o parte, ignorați prin prevederile ghidului măsurii de sprijin COVID-19.

Prin această cale, tragem un mare semnal de alarmă. O mare parte din fermieri nu pot solicita acest sprijin și este nevoie ca autoritățile să corecteze această situație cât mai urgent. Această confuzie trebuie să fie cât mai repede clarificată, mai ales în contextul în care termenul limită până la care fermierii pot să depună cererile este unul strâns, respectiv 23 octombrie 2020.

Și în cazul sprijinului în context COVID-19 alocat sectorului vegetal în cadrul aceleași măsuri, au apărut situații în care unii cultivatorii de cartofi, tomate sau fructe nu reușeau să beneficieze într-o primă fază de sprijin, dar, în urma unor luări de poziție ferme, au fost făcute modificările necesare astfel încât aceștia să se poată bucura de suport financiar. Este foarte trist însă să tot vedem astfel de situații mai ales acum, când, știm cu toții, fermierii trec printr-o perioadă foarte grea atât din cauza pandemiei actuale, cât și a secetei prelungite în anumite regiuni ale României.

La începutul pandemiei, Uniunea Europeană a pus la dispoziția statelor membre un buget generos pentru a le ajuta în combaterea epidemiei de COVID-19, în cadrul căruia 150.000.000 de euro au fost alocate sectorului agricol prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Uniunea Europeană a lăsat la decizia României și autorităților române modul prin care acești bani sunt puși la dispoziția cetățenii ei aflați în mare nevoie de sprijin în condițiile crizei actuale.

Fermierii, alături de asociațiile de reprezentare și organizațiile profesionale, trebuie să solicite autorităților române modificări la ghid, așa cum au făcut și alți potențiali beneficiari nedreptățiți, precum cultivatorii de cartofi, tomate și fructe în cadrul aceleași măsuri.

* Material de George Cățean, membru al Biroului Național PLUS

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Coronavirus

Sănătatea elevilor și profesorilor, mai presus de interesele politicienilor

Publicat

pe

Politizarea pandemiei și absența solidarității au agravat criza în care ne aflăm și au anulat eforturile depuse pentru limitarea răspândirii COVID-19 în timpul stării de urgență.

Guvernul a ezitat să acționeze ferm și consecvent pentru aplatizarea curbei infectării, iar partidele din opoziție au bagatelizat pericolul, contestând la CCR măsurile adoptate de guvern și îndemnând publicul să nu poarte mască. S-a ajuns până „eliberarea” din spital a persoanelor infectate, în numele dreptului la liberă circulație, situație relatată – cu sarcasm – de presa internațională.

Prin răspunsul inept și iresponsabil la criza fără precedent cu care ne confruntăm, politicienii n-au făcut decât să-și arate disprețul pentru sacrificiile noastre: izolare, dificultăți financiare, imposibilitatea de a fi alături de o persoană iubită, în ultimele clipe ale vieții acesteia. Toate aceste sacrificii s-au dovedit zadarnice, din cauza unor jocuri politicianiste execrabile.

Din păcate, jocul continuă, iar următoarea mutare decisivă se va face în domeniul educației. Miza electorală este enormă, dacă ne gândim la milioanele de părinți care se vor prezenta la urne în această toamnă.

În ultima perioadă, s-au făcut presiuni tot mai mari pentru revenirea elevilor în clase, în ciuda faptului că România înregistrează zilnic peste 1000 de cazuri noi de COVID-19. Președintele și Guvernul Orban n-au rămas insensibili la aceste presiuni. Descentralizarea deciziei, anunțată de Klaus Iohannis, nu face altceva decât să transfere responsabilitatea gestionării acestei crize autorităților locale și școlilor. În acest fel, PNL speră să reducă din costul electoral al unui eventual eșec.

În cadrul conferinței de presă susținute la Palatul Cotroceni, miercuri, 5 august 2020, Președintele României a prezentat trei scenarii cu privire la desfășurarea învățământului preuniversitar, însă a făcut o eroare (asupra căreia a revenit, printr-un comunicat al Administrației Prezidențiale): criteriul epidemiologic în funcție de care școlile se vor încadra în scenariile „verde”, „galben” sau „roșu” va fi numărul total de cazuri noi înregistrate în ultimele 14 zile, în localitatea în care se află școala, raportat la 1.000 de locuitori, și nu media zilnică de îmbolnăviri pe ultimele 14 zile.

Aici apare însă o primă problemă: pentru pregătirea scenariului adecvat, unitățile de învățământ trebuie să cunoască situația epidemiologică a comunității în care funcționează, dar și a celor din care provin elevii. În acest moment, Grupul de Comunicare Strategică anunță zilnic doar numărul de cazuri noi la nivel național și județean.

În plus, funcționarea școlilor trebuie reglementată printr-un protocol care să includă măsurarea temperaturii la intrarea în școală, distanțarea fizică, măști atât pentru elevi, cât și pentru personalul didactic și nedidactic, dezinfectarea și aerisirea frecventă a spațiilor, igiena riguroasă a mâinilor. Poate că și testarea elevilor și profesorilor ar trebui luată în considerare de autorități.

În al treilea rând, trebuie asigurate resursele financiare necesare aplicării acestor măsuri, inclusiv asigurarea finanțării asistenței medicale suplimentare în școli și a salariilor personalului didactic suplimentar, pentru a face posibilă reducerea numărului de elevi din sălile de clasă, acolo unde este cazul.

Nu în ultimul rând, autoritățile trebuie să se asigure că toți elevii au acces la dispozitive electronice cu conexiune la internet, astfel încât scenariul trei să poată fi aplicat, în cazul apariției unor focare de COVID-19 în școli. Guvernul a făcut deja primul pas în această direcție, la sfârșitul lunii iulie, prin lansarea programului „Școala de acasă”.  Să sperăm că nu vor apărea piedici în derularea programului.

Redeschiderea celor 6293 de unități școlare nu trebuie să se facă sub presiune politică, ci trebuie respectate aceste condiții esențiale pentru siguranța elevilor și a personalului din învățământ. Dacă acestea nu pot fi îndeplinite, școlile trebuie să rămână închise.

 

* Material de Gabriela Tache, membru CNPP Educație

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 7 luni

Parlamentul European a aprobat astăzi Certificatul UE COVID-19, cu voturile europarlamentarilor USR PLUS și ținând cont de amendamentele depuse de aceștia

Noutăți Generaleacum 8 luni

USR și PLUS au fuzionat. Decizia Curții de Apel București, definitivă

Noutăți Generaleacum 8 luni

Dragoș Tudorache: Miezul problemei este modul în care Florin Cîțu a ales să se manifeste în cadrul acestei coaliții. Dacă avea o problemă de performanță cu Vlad Voiculescu trebuia să se discute acest lucru

Editorialeacum 8 luni

S-a terminat „luna” femeilor, dar continuăm lupta pentru drepturile femeilor

Noutăți Generaleacum 8 luni

Alexandra Chirilă: Copiii au nevoie de spațiu unde să se poată juca sau practica sport în siguranță, iar deschiderea curților școlilor este o soluție

Noutăți Generaleacum 8 luni

Dragoș Pîslaru, despre „Garanția pentru Copii”: „Comisia Europeană cere statelor să garanteze acces gratuit la îngrijire și educație timpurie, la cel puțin o masă gratuită zilnic, la îngrijire medicală adecvată”

Știri Localeacum 8 luni

Silviu Matei, consilier local Sector 2: Vreau ca la final de mandat să mergem pe străzi pline de verdeață, iar copiii să nu se mai joace doar printre betoane și mașini

Editorialeacum 8 luni

Vreau să știm cine ne sunt securiștii

Editorialeacum 8 luni

Digitalizare pentru vaccinare, digitalizare pentru ca nimeni să nu fie lăsat în urmă

Noutăți Generaleacum 8 luni

A fost finalizat mandatul Guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, începe procesul de recrutare

Cele mai citite