Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Ștefan Pălărie, despre obligativitatea învățământului profesional pentru elevii cu medii sub 5 la Evaluarea Națională: O lovitură pentru părinți și economie!

Publicat

pe data de

Ștefan Pălărie, membru al Comisiei Naționale de Politici Publice PLUS, critică măsura adoptată de Ministerul Educației prin care toți elevii care au media sub 5 la Evaluarea Națională vor fi automat înscriși la școlile profesionale și subliniază că prin această prevedere se vede încă o dată că ministerul nu pune elevul în centrul tuturor măsurilor și nu face decât să aplice strategii învechite care au dus la deprecierea calității și eficienței învățământului românesc.

„O lovitură teribilă pentru părinți și economia noastră“, scrie Ștefan Pălărie pe Facebook, într-o postare în care arată că „la prima vedere decizia pare să aibă la bază o intenție aparent nobilă – să motiveze tinerii din ciclul gimnazial să învețe mai bine dacă doresc ca apoi să urmeze cursurile de liceu. Dacă nu vor reuși să ia la examenul de capacitate peste media 5, atunci automat vor merge către învățământul profesional.

Acum un număr de ani – desființarea învățământului profesional părea cea mai bună decizie – aceeași doamnă ministru Andronescu motiva că învățământul profesional nu mai are bazele materiale necesare și nici România nu mai are industria pe care o avea. În spate, însă, decizia contribuia la direcționarea tuturor absolvenților de gimnaziu către liceu și ulterior universități particulare – care abia așteptau frecându-și mâinile taxele de studii ce urmau să intre în visteria universității în timp ce fabricile de diplome duduiau la ritm constant“.

Potrivit expertului în educație al PLUS, măsura publicată joi în Monitorul Oficial arată că nu elevul este în centrul strategiei Ministerului Educației. „În primul rând, într-un sistem construit corect, deciziile ar trebui să se ia în jurul beneficiarului – adică elevul. Asta ar însemna ca traseele educaționale să fie cât se poate de flexibile, cu posibilitatea de a traversa ușor pe bază de merit și efort dintr-un traseu în altul. Dar decizia asta pare mai degrabă menită să asigure locuri de muncă pentru profesorii din învățământul profesional. Este o formă de monopol impusă printr-o decizie publicată în Monitorul Oficial, nu o decizie pentru elev sau calitatea actului educațional“, explică Ștefan Pălărie.

Membru al Comisiei Naționale de Politici Publice, Ștefan Pălărie arată că în cadrul grupului de lucru pe educației din PLUS se discută despre necesitatea ca mecanismul de evaluare pentru calitatea absolvirii ciclului gimnazial ar trebui să fie unul care ține de tot parcursul gimnaziului (rezultatele tezelor aplicate cu subiect național în semestrul 2 al tuturor anilor V-VIII) și nu doar de notele de la examenul de capacitate.

„Știm cu toții teoria copilului care poate avea o zi sau o perioadă extrem de proastă, iar acest lucru ulterior îi dictează întreaga traiectorie de viață. Dacă sunteți părinți e ușor să vă imaginați cum ar fi pentru propriul copil ca acesta să aibă o enterocolită acută la finalul clasei VIII, iar ca miză, după această publicare – copilul să ajungă forțat la învățământ profesional“, arată specialistul PLUS în politici publice.

Mai mult, Ștefan Pălărie arată că una din principalele consecințe negative a separării copiilor în acest fel impus, fără nuanțe și fără alternative, va fi creșterea violenței și scăderea performanței învățământului profesional. „Vom asista la o segregare și mai puternică între învățământul teoretic și cel profesional. Deja învățământul profesional e văzut nu ca o opțiune de studii către o meserie, ci mai degrabă ca pe un batalion disciplinar. După intrarea în vigoare a acestei decizii, ceea ce se va întâmpla la învățământul profesional va dărâma și cele mai sumbre așteptări. Niciodată segregarea nu a ajutat vreo democrație participativă. Consecințele (inclusiv cele sociale) vor fi greu de șters“, avertizează Ștefan Pălărie.

O altă consecință este explozia industriei meditațiilor, la care părinții care își permit vor apela. „Bau-bau-ul școlii profesionale (unde în doi trei ani vor exista cazuri atât de grave de violență, încât orice părinte va avea coșmaruri negre la gândul că al lor copil va putea ajunge în învățământul profesional) îi va forța pe părinți să bage bani – și tot ce pot pentru a se asigura că evită scenariul învățământului profesional“, mai arată Ștefan Pălărie.

„Această decizie șterge cu buretele o mare parte din eforturile realizate de echipe de lucru specializate, eforturile mediului de afaceri de a recâștiga încrederea populației către meserii și formarea profesională, eforturile asociațiilor de afaceri – vezi Romanian Business Leaders​ sau Coaliția pentru Dezvoltarea României​. Încrederea (cel mai valoros combustibil al unei democrații și al unei economii) va fi distrusă pe o perioadă lungă. A copiilor în meserii, a părinților în opțiune de învățământ profesional, a profesioniștilor în capacitatea profesorilor și a CNDIPT de a reforma conținutul orelor de tehnologie.

Cred că am asistat prin această publicare oficială la o continuare a modului vechi și habotnic de a face politici publice în educație: fără consultări, fără considerație pentru beneficiar, fără viziune și fără înțelegerea consecințelor“, conchide Ștefan Pălărie.

Învăţământul profesional devine obligatoriu pentru elevii care susţin Evaluarea Naţională în acest an şcolar şi care nu reuşesc să ia minimum media 5, potrivit Articolului 2, aliniatul 10 din Ordinul privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal de stat pentru anul şcolar 2020-2021, publicat joi în Monitorul Oficial. Ca urmare a măsurii publicate joi în Monitorul Oficial sub semnătura ministrului interimar al Educației Daniel Breaz, elevii sub 5 nu vor intra în procesul de repartizare la licee, singura formă de învăţământ pe care o pot urma fiind doar profesionala, care durează 3 ani şi poate fi în sistem clasic sau dual. Media de admitere la liceu se calculează în funcţie de media de la Evaluarea Naţională (contează 80% în calcul mediei de admitere la liceu) şi media generală de absolvire a gimnaziului (contează 20%).

Citește în continuare
1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Luminița Yvona Oancea

    11 Septembrie 2019 at 11:25 pm

    Decizia MEN este, într-adevăr, o lovitură pentru multe familii și pentru economie. PLUS trebuie să amendeze această decizie, și, cât mai curând, să propună un plan alternativ viabil, uman și democratic. Încă din din clasele primare trebuie încurajate toate tipurile de aptitudini și promovate toate meseriile de care societatea are nevoie, să fie cultivat respectul și prețuirea față de un om care își face bine treaba, și care e util comunității, indiferent de diplome și titluri. Se poate crea un sistem de evaluare pe mai multe domenii, care să includă și teorie și aplicație/practică. Astfel, în funcție de înclinații și talent, un copil ar putea avea notă de trecere sau chiar performanță în două sau mai multe domenii, care să contrabalanseze notele mici de la altele și să îl direcționeze spre un anume fel de liceu. Iar liceele tehnologice să își trimită reprezentanți la gimnazii pentru a-și atrage viitorii elevi, să le descrie avantajele meseriilor pe care le pregătesc, condițiile avantajoase de studii și practică pe care le oferă, continuarea pregătirii de cultură generală (fără note), posibilitățile de angajare după absolvire, anii mai puțini de pregătire, etc.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Noutăți Generale

Ștefan Pălărie: O educație de calitate în fiecare clasă din România se poate construi doar dacă parcurgem câțiva pași elementari

Publicat

pe

Reprezentanți ai Alianței USR PLUS au participat, miercuri, la conferința de prezentare a sistemului educațional finlandez, organizată de Ambasada Finlandei la București, în prezența mai multor delegați ai Ministerului Educației și Cercetării, a mai multor partide politice, dar și a unor organizații neguvernamentale și reprezentanți ai mediului privat. Evenimentul, susținut de doi invitați internaționali – Jouni Kangasniemi și Ari Pokka, specialiști internaționali, a avut loc la propunerea și cu susținerea lui Tudor Chirilă (cunoscut actor și cântăreț) a cărui petiție „Vă uniți pentru educație?“ a strâns peste 81.000 de semnături.

Din partea Alianței USR PLUS au fost prezenți europarlamentarul Dragoș Tudorache, senatoarea Silvia Dinică, deputatul Claudiu Năsui, dar și Corina Atanasiu și Ștefan Pălărie – coordonatorii grupurilor de lucru pe domeniul educației din cele două partide.

„În urma discuțiilor din cadrul acestui eveniment a reieșit încă o dată, extrem de clar, faptul că o educație de calitate în fiecare clasă din România se poate construi doar dacă parcurgem câțiva pași elementari. În primul rând este critică stabilirea unei viziuni comune în educație îmbrățișată de toți actorii sociali. Apoi, avem nevoie să construim o stabilitate pe termen lung dar și dezvoltarea capacității de implementare colaborative. Apoi avem nevoie de execuția strategiei cu răbdare și perseverență pe o perioadă lungă de timp, de 10 – 15 ani. Această transformare are nevoie să aibă în centrul ei calitatea procesului de învățare din toate clasele din România, și trebuie să pornească de la pregătirea profesorilor. Motivul pentru care partidul PLUS propune o abordare tehnocrată vizavi de educație, are legătură tocmai cu nevoia de consecvență pe o durată lungă de timp și nu de dragul tehnocrației“, a declarat Ștefan Pălărie în cadrul evenimentului.

La rândul său, Corina Atanasiu a punctat faptul că dezbaterea „a fost o lecție extrem de utilă despre libertate”. „Libertatea de decizie în clasă a cadrului didactic, libertatea în organizarea școlii de către managerul școlar, libertatea comunităților de a își reflecta propriile interese în obiectivele de învățare, în armonie cu politicile publice centrale. Am văzut comunități unite care acționează coerent și permanent, indiferent de culoarea decidentului politic, pentru o școală modernă, flexibilă, deschisă la schimbare, orientată spre bunăstarea copiilor și a comunităților, care pune în lumina reflectoarelor învățarea și nu predarea. Uniunea Salvați România susține descentralizarea reală ca element cheie în modernizarea și creșterea calității școlii românești“, a afirmat Corina Atanasiu în cadrul evenimentului.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Vlad Voiculescu, mesaj pentru Gabriela Firea: Opriți-vă! Un plan de spital nu înseamnă un .pdf cu tot felul de platitudini și o conferință de presă. Riscul pe care îl transferați asupra bucureștenilor este imens

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Vlad Voiculescu, candidatul desemnat de PLUS la Primăria Capitalei, desființează, în cadrul unei analize ample pe Facebook, anunțul făcut de Gabriela Firea privind finalizarea studiului de fezabilitate pentru Spitalul Metropolitan și demararea construcției sale, arătând incompetența, inconștiența și lipsa de transparență de care primarul general al Capitalei dă dovadă în cazul acestui proiect.

„Stimată doamna viitor fost primar Firea,

Astăzi v-am văzut din nou în conferință de presă. Am înțeles că gata, compania dumneavoastră municipală care face studii de fezabilitate (felicitări!… o inovație mondială… în general birourile de arhitectură și firmele de consultanță, oricât de mari, au maxim câteva specializări… dumneavoastră ați creat o companie care face studii de toate felurile, pentru orice, repede și ieftin… fără să aibă nicio experiență anterioară în nimic) a produs o serie de documente, o machetă și un filmuleț. Tot astazi am primit documentele pregatite pentru ceea ce dumneavoastra numiti Spitalul Metropolitan (nu, nu este vorba despre Spitalul Republican al domnului Dragnea, nici despre Spitalul Municipal al dlui Tudorache de la S1… este altul… pentru ca PSD face multe spitale!).

Revenind la documentele primite astăzi, pe care vă invit să le publicați în întregime dacă spuneți că sunt „gata” și pe care bănuiesc că nu ați binevoit măcar să aruncați o privire: sunt atâtea greșeli acolo, atâtea semne de întrebare, atâtea lucruri puse din burtă fără o minimă fundamentare, încât vă spun sincer că prima reacție a fost cea de ilaritate. Pur si simplu de râs. Și nu vorbesc doar de reacția mea, dar și a specialiștilor în sănătate publică și echipei de arhitecți specializați în construcția de spitale cu care lucrez. Și vorbim de oameni foarte serioși, care știu să evalueze asemenea proiecte pentru că au lucrat în țările vestice, exact pe domeniul acesta.

Prima tentație a fost sa scriu un post în care prima frază sa fie “Primarul Firea vrea spitale de anii ‘70, după ce ne dă căldură și apă caldă ca în anii ‘80”. Dar apoi mi-am dat seama că glumele nu servesc nimănui. Că milioanele de cetățeni ai Bucureștiului nu sunt vinovați cu nimic și că toate ironiile nu îi vor ajuta cu nimic dacă (și aici este cel mai mare “dacă”) planul dumneavoastră ar ajunge realitate”, a afirmat Vlad Voiculescu.

Vlad Voiculescu a enumerat principalele probleme ale proiectului și riscurile pe care ele le implică:

„Așadar o să fiu constructiv.

Punctul 1: Opriți-vă! Un plan de spital nu înseamnă un pdf cu tot felul de platitudini și o conferință de presă. Am lucrat ca vicepreședinte al departamentului de finanțări de infrastructură la o bancă dintre cele care susțineau investiții publice de această magnitudine și pot să vă asigur că, cu ce aveți dumneavoastră acolo, nu ați obține nici finanțarea unei cișmele publice.

Riscul pe care îl transferați asupra bucureștenilor este imens – pentru un proiect care vă aparține în totalitate – sunteți client, proiectant, finanțator, emitent al autorizației de construire, cine mai știe… poate și constructor. Mâine-poimâine ne mai trântiți și vreo Companie Municipală de Investiții (după modelul CNI via Udrea-Dragnea-Olguța).

Punctul 2: Sunt 5-6 chestiuni rapide asupra cărora trebuie să vă luați timp de gândire. Am să vă sugerez și niște idei pe această temă. Repet, în interesul cetățenilor.

  1. Vă lipsește un document esențial pentru începerea oricărui demers de acest fel numit Analiză a Necesităților. Aceasta trebuie să fie bazată pe numărul total al locuitorilor din zona de influență, structura de vârstă, determinarea celor mai frecvente boli pe grup de vârstă, calculul numărului necesar de paturi în funcție de cazuistică și durata medie de spitalizare, durata medie a intervențiilor chirurgicale, etc. Orice demers care nu pornește de la necesitățile pe care dorește să le rezolve e vânare de vânt și rezultatul va fi suboptim pentru contribuabili și pacienți. Apropo, toate astea ar trebui făcute împreună cu Ministerul Sănătății, așa cum v-am propus în vara lui 2016, dacă vă mai amintiți întâlnirea noastră – singura. Au trecut 3 ani și jumătate… vin alegerile… și acum veniți cu asta? Oare vă este puțin rușine?
  2. Cine a pregatit proiectul – apropo, vă invit să faceți publice documentele – pare a fi rămas ancorat în conceptele de organizare a unităților spitalicești din RSR (și tot lagărul sovietic) din anii ‘70-’80. Orice gândire modernă este axată pe concepte precum:

– Secții interdisciplinare de îngrijire redusă, normală, intensivă….;

– Creșterea volumului intervențiilor chirurgicale de zi;

– Organizare care să permită tratamentul pacientului în grupuri multidisciplinare de medici, fără ca pacientul să fie mutat dintr-o secție în alta;

  1. Lipsa oricărei idei de fluxuri și căi de acces diferențiate. Pentru știința dumneavoastră, chiar dacă „Centrele Medicale” sunt organizate descentralizat, din motive economico- constructive ‚ acestea trebuie să dispună de o zonă de „tehnologie avansată”, respectiv un centru de diagnosticare și tratament, care este accesibil atât pacienților spitalizați, cât și celor din ambulatoriu, având căi de acces și fluxuri diferențiate. Nu este cazul în ceea ce propuneți dumneavoastră. Iar riscurile de ambuteiaje, de primire întârziată a pacienților cu afectiuni grave ce vor porni de la această chestiune este enorm. Nu ne binecuvântați și aici cu vreo #revoluțieîntrafic.
  2. Organizarea funcțională propusă este fragmentată ceea ce va duce la creșterea timpului de deplasare a pacienților, la întârzieri în furnizarea serviciilor, imposibilitatea asigurări conectivității interdisciplinare, la utilizarea ineficientă a resurselor și implicit la creșterea costurilor.
  3. Nu respectați nici măcar distanțele de siguranță și alte prevederi pentru siguranța la incendiu. Într-un spital. În ceea ce ar trebui să devină cel mai important spital al Bucureștiului.

Organizarea între secțiile de Spitalizare Continuă, la fiecare nivel, a unui bloc operator (dedicat fiecărei secții), este nepotrivită din punct de vedere funcțional. Acest model restrânge/elimină flexibilitatea și conectivitatea interdisciplinare, ducând la dublări de circulații, funcțiuni, servicii…. Iar din punct de vedere constructiv induce costuri suplimentare nejustificate. (Înălțimea minimă de nivel în Centrul de Diagnostic și Tratament recomandată este de aproximativ 4.5m, iar pentru Spitalizare Continuă, înălțimea este de 3.6m). În plus, această relaționare transformă clădirea, din punctul de vedere al securității la incendiu, dintr-o clădire cu înălțime „normală” într-o „clădire înaltă” și nu respectă legislația în vigoare privind securitatea la incendiu – nu sunt respectate distanțele de evacuare.

  1. Subdimensionarea unității de primiri urgențe și a ambulatoriului nu va fi rezolvată de heliport. Sunt interferențe majore între fluxurile utilizatorilor (pacienți, vizitatori, personal medical) generate de zonarea și dimensionarea deficitară a funcțiunilor (unitatea de primiri urgențe, ambulatorul…sunt subdimensionate).

Chiar dacă se justifică într-un fel necesitatea heliportului, relația dintre această funcțiune și Unitatea de Primiri Urgențe, respectiv Blocul Operator este inexistentă (exemplu: pacientul este transportat cu elicopterul – aterizează pe clădirea de birouri adiacentă spitalului – coboară la parterul clădirii de birouri – este transferat în UPU (foarte prost organizat – nefuncțional) – trece prin holul principal al spitalului (unde se întâlnește cu pacienții celorlalte secții , aparținători, studenți..) – așteaptă liftul să vadă la ce etaj a fost repartizat pentru intervenție (nu există un grup de lifturi dedicate blocului operator).

  1. Și aș mai putea continua cu marile carențe pe care echipa mea de specialiști (care repet, au făcut spitale reale în țările vestice, nu PDF-uri pe care să le prezinte primarul) le-a identificat:

– Disfuncții minore în organizarea secțiilor de Spitalizare Continuă.

– Disfuncții majore în organizarea Secției de Obstetrică și Neonatologie, ATI Neonatologie, Oncologie.

– Organizarea, la nivelului subsolului 1, a fluxurilor de mărfuri este inexistentă.

Punctul 3: Faceți public „Studiul de Fezabilitate” despre care spuneți că este „gata”. Faceți publică situația avizelor și autorizațiilor deja existente și explicați-ne și nouă, celor care am mai lucrat vreodată la un proiect de construcție, cum faceți dumneavoastră să începeți în martie anul viitor construcția. Ați făcut cumva revoluție și în avize, și autorizații și ne-a scăpat nouă? Apoi, dacă doriți, pot să vă ofer alături de echipa mea de specialiști consultanță gratuită. Repet, în interesul cetățenilor. Asta și pentru că nu doresc ca viitorul primar să fie încurcat de producția dumneavoastră submediocră de PR (ca să fiu elegant) de astăzi.

Ați avut 4 ani. 4 ani și resursele celui mai bogat oraș din țară. Faceți spitale cum a făcut PSD-ul dintotdeauna: din gură, în conferințe de presă, în campania electorală. Ați fi putut face mult mai mult de atât.

Cu oarece nervi, dar mai ales cu îngrijorare pentru toți oamenii care chiar au nevoie de un spital nou în orașul nostru,

Vlad Voiculescu”.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Andrei Lupu: Am o singură dilemă – de ce nu își angajează răspunderea Guvernul și cu privire la desființarea Secției Speciale?

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Andrei Lupu, jurist și membru al Biroului Național PLUS, critică Guvernul Orban pentru întârzierea de care dă dovadă în asumarea răspunderii pentru desființarea Secției Speciale pentru investigarea magistraților și îi reamintește că promisiunea cu care a ajuns la Palatul Victoria „a fost cea de a desființa rapid greșelile PSD”.

„Guvernul a anunțat angajarea răspunderii pe modificări importante la legile justiției – amânarea ieșirilor la pensie a magistraților și revenirea perioadei de pregătire a magistraților de la 4 ani, cât impusese PSD, la 2 ani, cât era inainte. Sunt perfect de acord cu ambele, intrarea lor in vigoare ar fi creat un deficit major de magistrați în sistemul judiciar și, implicit, termene lungi, procese amânate la nesfârșit etc.

Am o singură dilemă: de ce nu își angajează răspunderea Guvernul și cu privire la desființarea Secției Speciale?

Am văzut argumentul că ar aștepta un aviz de la CSM. Dar un aviz de la CSM ar fi putut fi solicitat simultan cu cel pentru modificările menționate mai sus.

Opinia mea, poate greșesc: PSD, ALDE (nou intrat prin ministere cu secretari de stat), Pro România nu se supără în cazul modificărilor privitoare la magistrați, nu prezintă o reală miză pentru ei. Prin urmare, nu ar fi interesați sa inițieze și voteze o moțiune de cenzură. În schimb, Sectia Specială e o miză mult mai mare, iar PSD și sateliții ar fi gata de moțiune și chiar să riște să ajungă la anticipate pentru a bloca acest demers.

Problema e că Guvernul nu e gata să își asume acest conflict. Și asta e o problemă cât se poate de serioasă având în vedere că promisiunea cu care a ajuns acolo a fost cea de a desființa rapid greșelile PSD”, a afirmat Andrei Lupu pe Facebook.

Reacția lui Andrei Lupu vine în contextul în care Guvernul a anunțat că urmează să trimită, în cursul zilei, Parlamentului cele trei proiecte, aprobate în ședința de marți-seara, pentru care vrea să își angajeze răspunderea:

– modificarea legilor justiției prin amânarea intrării în vigoare a trei prevederi (pensionarea anticipată a magistraților, creșterea vechimii pentru intrarea în magistratură, creșterea numărului de judecători care formează completurile);

– legea privind plafoanele bugetare;

– legea de modificare a ordonanței 51 privind transportul intrajudețean.

Citește în continuare
Știri Localeacum 9 ore

Portret de primar. Dezbatere între Alexandru Dimitriu și Horia Tomescu, candidați PLUS la Primăria Sectorului 5

Știri Localeacum O zi

PLUS Sector 5: Ultima „realizare“ a lui Daniel Florea este de a-și asocia imaginea cu Moș Crăciun

Noutăți Generaleacum O zi

Ștefan Pălărie: O educație de calitate în fiecare clasă din România se poate construi doar dacă parcurgem câțiva pași elementari

Editorialeacum O zi

Transformările care ne conturează viitorul

Știri Localeacum O zi

Dacian Cioloș: Am promis că vom propune programe dedicate cu fonduri europene pentru zone cu grave probleme, precum Valea Jiului sau Gorj. E esențial ca România să nu adopte tehnica struțului

Noutăți Generaleacum 2 zile

Vlad Voiculescu, mesaj pentru Gabriela Firea: Opriți-vă! Un plan de spital nu înseamnă un .pdf cu tot felul de platitudini și o conferință de presă. Riscul pe care îl transferați asupra bucureștenilor este imens

Stiri PLUSacum 2 zile

Poziția PLUS față de pensiile speciale

Noutăți Generaleacum 2 zile

Andrei Lupu: Am o singură dilemă – de ce nu își angajează răspunderea Guvernul și cu privire la desființarea Secției Speciale?

Noutăți Generaleacum 2 zile

Filialele PLUS Arad, PLUS Timiș și PLUS Hunedoara solicită deschiderea de urgență a lotului 3 al Autostrăzii A1

Stiri PLUSacum 4 zile

Vlad Voiculescu: Alianța va avea candidați comuni peste tot în țară. Discutăm acum despre acest proces și despre calendar

Cele mai citite