Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Ștefan Pălărie, despre dezastrul din sistemul educațional: Dacă întreg Ministerul Educației dispare câțiva ani, nu cred că lucrurile pot coborî mult mai jos. Prioritățile pentru a redresa învățământul românesc

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

„Am ajuns să fim prea toleranți cu dezordinea, cu haosul, cu distrugerea sistemică din educație, cu cei 17 miniștri schimbați în 12 ani, cu doamna re-re-re-re-ministru de acum, cu lipsa de manuale, cu lipsa de profesori, cu halul de management școlar din multe unități de învățământ. Situația cred că poate fi cu greu mai proastă decât acum. Sau, mai bine zis, dacă întreg Ministerul Educației dispare câțiva ani, nu cred că lucrurile nu pot coborî mult mai jos“, afirmă Ștefan Pălărie, membru al Comisiei Naționale de Politici Publice, despre sistemul educațional din România.

Plecând de la prezentarea ratei de promovare a Bacalaureatului din 2011 (când au fost introduse camerele video de supraveghere) până în prezent, Ștefan Pălărie arată cum problemele învățământului românesc țin de sistem și nu de un singur om sau de o singură instituție.

„La scară sistemică, examenul de BAC de anul ăsta, cu ratele lui de promovare comparative din ultimii ani, arată așa:
– 67,2% în 2019,
– 67,7% în 2018,
– 71.4% înainte de contestații în 2017,
– 66,7% în 2016,
– 66,41% în 2015,
– 56.4% în 2013,
– 44.3% în 2012 și
– 45.72% în 2011 – anul introducerii faimoaselor camere video

Cifrele astea pot arată multe… printre altele, cât de defect este sistemul educațional și cât de mult avem de reparat la el.

O analiză făcută de cei de la edupedu.ro calcula faptul că, din tinerii născuți în intervalul 2000-2001 și care au dat anul acesta Bacalaureatul, 3 din 5 copii care s-au înscris în clasa întâi în anul 2007 nu au mai ajuns să dea sau nu au luat peste media 6 la examenul de Bacalaureat în 2019. Mai precis, din 230.000 de boboci au rămas doar puțin peste 85.000 cu diploma care să le permită accesul către învățământul universitar sau post-liceal. […] Cred că, acum mai mult ca niciodată, avem nevoie să ne mobilizăm pentru redresarea din picajul liber al educației din România. Dacă educația din România ar fi un avion, indiferent prin câte turbulențe ar trece și indiferent câte defecte de fabricație ar avea, noi nu l-am lăsa să se prăbușească. Nu cu copiii noștri în el“, mai spune Ștefan Pălărie.

Membrul PLUS subliniază că vina este una colectivă, iar dincolo de revolta pe care o simt românii, este nevoie de consens și înțelegere între toate forțele politice pentru a elabora și cădea de acord asupra unei strategii privind educația din România, care să fie respectată și dusă până la capăt, indiferent de cine și cât timp va fi la putere.

„Problema este că am ajuns să fim prea toleranți cu dezordinea, cu haosul, cu distrugerea sistemică din educație, cu cei 17 miniștri schimbați în 12 ani, cu doamna re-re-re-re-ministru de acum, cu lipsa de manuale, cu lipsa de profesori, cu halul de management școlar din multe unități de învățământ. Situația cred că poate fi cu greu mai proastă decât acum. Sau mai bine zis, cred că dacă întreg Ministerul Educației dispare câțiva ani, nu cred că lucrurile pot coborî mult mai jos.

Probabil că ar trebui să ne revoltăm. Ar trebui să protestăm în stradă sute de zile la rând până când în Educație se vor lua deciziile corecte. Sau ar trebui să venim împreună cu soluții pentru sistemul nostru de educație. Ar trebui ca celor din conducerea ministerului să le fie frică și groază de apropierea examenelor de capacitate sau Bacalaureat.

Ar mai trebui însă să construim împreună – indivizi, lideri din educație, ONG-uri educaționale, partide de opoziție, oameni și oameni, părinți și profesori soluții pe termen scurt, mediu și lung“, arată membrul CN PLUS, care precizează și o serie de măsuri generale care ar trebui implementate pentru salvarea sistemului de învățământ.

„Problema cu 19 miniștri se poate rezolva cu ușurință dacă direcția, strategia de bază și principiile fundamentale nu ar fi nici măcar atinse indiferent ce partid sau ce ministru ar fi la guvernare. Se poate cădea de acord pe un set de direcții, principii și instituții care să nu fie atinse și schimbate – spre binele educației românești – indiferent ce se întâmplă politic în țara noastră.

Pentru situația cu subperformanța sistemică, ca în orice sistem, ea se rezolvă atunci când este legată în mod direct de autori morali direct răspunzători. De profesori, de directori, de părinți. Atunci când există transparență și trasabilitate. Atunci când fișa unui profesor – mai ales unul care predă materiile de bază la care se dă bacalaureatul sau evaluările naționale – conține istoricul tuturor claselor la care a predat, împreună cu performanța educațională comparată la media națională și la standardele așteptate. Subperformanța este atacată atunci când orice director de școală are publicat pe web-site-ul școlii planul de obiective, priorități și realitatea din toate evaluările naționale, precum și rapoarte de evaluare lunară a școlii. Sub-performanța dispare atunci când problema lipsei manualelor este direct legată de o persoană cu nume și prenume din Ministerul Educației sau din agențiile coordonate – din nou transparență și meritocrație.

Prioritățile obligatorii pe care trebuie să le avem ca țară sunt:

– Profesionalizarea continuă a corpului didactic
– Atragerea de tineri pasionați de educație la catedră și eliminarea anuală a cadrelor didactice care nu pot sau nu mai vor să facă față standardelor din educație
– Profesionalizarea managementului educațional
– Eliminarea tuturor condițiilor improrii de desfășurare a educației
– Eliminarea decalajelor de calitate între școli.

Toate se pot duce până la capăt prin implicare asiduă, iar evoluția lor se poate face transparentă prin rapoarte publice frecvente“, explică Ștefan Pălărie.

Mesajul său se încheie cu îndemnul la implicare adresat oricui crede că poate ajuta, cu orice idee, la înlocuirea sistemului educațional actual cu unul care să ofere țanse mai bune generațiilor viitoare.

„Nu vorbesc din cărți, nu vorbesc doar teorie. Sunt implicat activ în mai multe procese care să aducă soluții și care să coaguleze oameni cu expertiză în spatele fiecărei dintre aceste soluții. Dacă vrei să dai o mână de ajutor, dacă ai o idee simplă și clară despre cum putem deconstruim sistemul ăsta disfuncțional – fie sistemic, fie guerillist și «disruptiv» – haide să construim împreună. E mult de muncă.
Altfel… nu avem cum să scăpăm niciunul dintre noi.

PS: Să nu ne îmbătăm cu apă rece că dacă plătim educație privată am scăpat de sistemul de stat din România. Să fim liniștiți, copiii noștri vor trăi înconjurați de cei care nu și-au permis sistemul privat. Pe bune, nu există scăpare. Decât dacă «we collectively dig ourselves out of this»“.

Noutăți Generale

Dragos Pîslaru: Sper ca domnul Florea să își dea demisia și să răspundă în fața legii

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

„Un astfel de discurs ca cel al primarului Florea este inadmisibil pentru anul 2020. Rasismul și «domnia rasei superioare» trebuie să dispară cu totul din discursurile publice din România”, a afirmat Dragoș Pîslaru, europarlamentar din partea Alianței USR PLUS și coordonator al Comisiei pentru muncă și afaceri sociale (EMPL) din partea Renew Europe, marți, în cadrul unei postări pe Facebook, cerându-i primarului din Târgu Mureș, Dorin Florea, să își dea demisia după ce acesta a propus „introducerea obligatorie a unei anchete sociale pentru cuplurile care vor să aducă pe lume copii”.

„Regimul fascist trimitea în lagăre întregi familii etnice. Regimul comunist decreta nașterea copiilor ca obligație patriotică. Primarul din Târgu Mureș, Dorin Florea, ar vrea să condiționeze viitorii părinţi dacă pot să aibă copii sau nu în funcție de etnie sau statut social.

Un astfel de discurs ca cel al primarului Florea este inadmisibil pentru anul 2020. Rasismul și «domnia rasei superioare» trebuie să dispară cu totul din discursurile publice din România.
Într-o intervenție la o televiziune, acest primar spunea că romii nu vor să muncească, nu vor să meargă la școală și că îi interesează doar banii. Iar soluția lui este ca statul să decidă dacă romii au voie să facă copii sau nu. Este șocant, este inuman, că un om cu astfel de idei fixe și puține este primar la Târgu Mureș de 20 de ani!

Trebuie să încetăm să îi mai vedem pe romi ca pe o masă de oameni manipulabili, fără educație, cărora le lipim etichete. Există romi de toate categoriile sociale, care trăiesc în diverse medii, care sunt avocați, medici, polițiști, intelectuali etc. Și nu sunt excepții.

Domnul Florea pare că a uitat care îi este rolul. El este plătit din banii publici, tocmai pentru a ameliora situația cetățenilor din orașul său, indiferent de culoare sau etnie, nu să gândească strategii fasciste. Dacă sărăcia creează, la Târgu Mureș infracționalitate, abandon și lipsă de educație, așa cum spuneți, este din vina dumneavoastră, domnule primar, pentru ca nu sunteți capabil să ameliorați situația.

Îl invit pe domnul Florea să se gândească la ce înseamna persoane «defavorizate». Înseamnă ca nu au aceleași șanse ca toți ceilalți. De ce nu au șanse? Oare pentru că autoritatea publică răspunzătoare nu și-a făcut treaba?

Sper ca domnul Florea să își dea demisia și să răspundă în fața legii, căci «incitarea la ură sau discriminare» se pedepsește, conform Codului Penal, cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, a afirmat Dragos Pîslaru.

Afirmațiile lui Dragoș Pîslaru vin în contextul în care primarul din Târgu Mureș, Dorin Florea, a propus introducerea unui set de patru criterii care ar trebui îndeplinite de către orice cuplu care vrea să aibă copii, potrivit Digi24.

„Propun introducerea obligatorie a unei anchete sociale pentru cuplurile care vor să aducă pe lume copii, anchetă care să țină cont de următoarele lucruri: dovada unui loc de muncă și a unei locuințe stabile; situație financiară acceptabilă; un nivel de educație minim stabilit prin lege; vârsta minimă la care un adult să devină părinte (…) În România există multe familii defavorizate, nu mă refer la persoane cu dizabilități, ci la cei apți de lucru care nu vor să muncească, la cei care aduc pe lume copii cu un singur scop: să aibă o sursă de venit. Aceste medii generează infracționalitate crescută, abandon, lipsă de educație. Sunt absolut convins că, după o dezbatere serioasă privind această temă și conștientizarea celor ce primesc alocația ca sursă de venit, s-ar relansa și programul de contracepție”, a scris Dorin Florea pe Facebook.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Comisia pentru Egalitate de Șanse a PLUS: Propunerea primarului de Târgu Mureș constituie discriminare

Publicat

pe

Comisia pentru Egalitate de Șanse a PLUS condamnă afirmațiile grave și propunerile primarului municipiului Târgu Mureș, Dorin Florea, formulate în postarea de pe pagina sa de Facebook, privind „introducerea obligatorie a unei anchete sociale pentru cuplurile care vor să aducă pe lume copii”, care ar condiționa exercitarea acestui drept fundamental de situația economico-financiară, de nivelul de educație și de vârsta viitorilor părinți.

Această propunere constituie discriminare în accepțiunea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și a Legii nr. 324/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000, care se referă la „orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, […] categorie socială, […] vârstă, […] apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege […]” (art. 2). Referirea în acest context la relansarea programului de contracepție sugerează limitarea gravă a dreptului la reproducere și viața de familie și amintește de măsurile practicate de regimurile totalitare. Este, de asemenea, extrem de problematică ideea privării părinților aflați într-o situație economică precară de copiii lor.

Dincolo de formularea generală, în contextul afirmațiilor publice ale primarului Florea, propunerea vizează în mod evident comunitatea romă, care este expusă aici în ansamblul ei oprobiului public, ca iresponsabilă și predispusă spre infracționalitate. Astfel, postarea, precum și afirmațiile făcute ulterior în presă lezează o categorie defavorizată, „care fie se află pe o poziție de inegalitate în raport cu majoritatea cetățenilor datorită diferențelor identitare față de majoritate, fie se confruntă cu un comportament de respingere şi marginalizare (OG nr. 137/2000, art. 4).

Considerăm că problemele sociale ale unor comunități nu pot fi rezolvate prin măsuri care limitează drepturile fundamentale ale omului; nu aceasta este calea prevenirii abuzului unor persoane de unele drepturi sociale. Problemele multiple din domeniul asistenței sociale nu pot fi rezolvate prin măsuri discriminatorii și prin promovarea disprețului și urii față de o etnie sau un grup marginalizat. Un primar, mai ales unul care este medic ca formare profesională, respectiv un politician responsabil nu își poate permite să emită astfel de opinii în spațiul public.
Dezaprobăm, de asemenea, limbajul suburban folosit în comunicarea publică.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Oana Țoiu, despre cazul ANES: România stă prost, foarte prost, la a combate violența domestică

Publicat

pe

„E nevoie de soluții mai bune, nu mai puține, și primul pas cred că e să recunoaștem că bătaia și discriminarea sunt încă prezente”, a subliniat Oana Țoiu, membru al Consiliului Național PLUS și fost secretar de stat în Ministerul Muncii în Guvernul Cioloș, marți, în cadrul unei analize privind activitatea Autorității Naționale de Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES).

„Despre cazul ANES – Autoritatea Națională de Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați:

România stă prost, foarte prost, la a combate violența domestică și la acces egal la oportunități, resurse și putere între femei și bărbați are rezultate diferite în domenii profesionale diferite.
E nevoie de soluții mai bune, nu mai puține, și primul pas cred că e să recunoaștem că bătaia și discriminarea sunt încă prezente și nu pot victimele singure să le rezolve. Anul ăsta am reușit inclusiv să mă cert cu domni să nu intre în cabine cu soțiile lor și mi s-a răspuns «Ce, știe proasta asta ce să voteze fără mine?»

Astea fiind spuse, însă, când o instituție publică nu își justifică existența în fața cetățenilor care o susțin prin banii lor, rostul în societate, nu doar sprijinit pe problema invocată, ci și pe soluțiile aplicate, apare inevital pericolul punerii sub semnul întrebării a legitimității existenței ei.

Asta poate deveni o amenințare însăși a misiunii sale, de aceea transparența și rapoartele de rezultate, precum și comunicarea onestă a limitărilor și insucceselor devine o datorie nu de PR, ci de a servi misiunea pentru care a fost înființată.

Cât de des ați auzit că ANES, cu 41 de angajați și 2,7 milioane de lei anual fonduri publice pentru salarii, atrage atenția asupra sentințelor ușoare date de judecători pentru violuri ale fetelor de 10-13 ani invocând faptul că victima a provocat agresorul? Și cât de des ați auzit asta de la ONG-uri cu resurse puține, poate 3-4-10 angajați, poate bazate pe juriști voluntari, dar mult mai active? Cred că mult mai multe se pot face decât a făcut ANES până acum.

În tema ei principală, violența domestică, vocea cea mai puternică și aș îndrăzni să spun că și succesul acolo unde a existat, s-a bazat mai mult pe societatea civilă decât pe ANES, și în funcție de cine a stat la cârma ei a deschis sau nu ușa soluțiilor venite dinspre experții din afară, a avut sau nu putere să împingă reformele necesare.

Dar există un motiv pentru care vocile din societatea civilă care au criticat și ANES acum sar să apere existența ei, pentru că atunci când responsabilitatea nu e a cuiva anume, nu e a nimănui, și ce avem de rezolvat se poate cu putere instituțională. Ce cred că sperie mai tare ca rezultate parțiale e ca nimeni să nu aibă puterea în sistemul public să le facă și să fie partener cu relevanță pentru societatea civilă. Cinstit trebuie să spun că ce bănui e că societatea civilă a fost și factorul de continuitate, da, s-au păstrat angajații, dar câteodată noii secretari de stat au fost mai atenți la ce au de spus ONG-urile decât oamenii lor preluați de sub conducerea partidului opus”, a argumentat Oana Țoiu.

Oana Țoiu a subliniat faptul că „resursele publice trebuie investite acolo unde dau rezultate”. „O să vorbesc doar de 2016 și ce a rămas după el bine și prost, pentru că e perioada pe care o știu mai bine. ANES era parte din agențiile naționale ale căror conduceri au rămas să raporteze la mine, după preluarea mandatului lui Valeriu Nicolae:

Bine (dar nu perfect):
– Propunerea de lege pentru introducerea ordinului de protecție de urgență dat la fața locului (bazat pe propunerile și presiunea societății civile), votat apoi de Parlament în 2017. Practic până atunci, deși era posibil, polițiștii spuneau că nu au cadrul suficient să nu lase agresorul în casă cu victima sau să asigure protecția ei prin ordin.
(Modificarea legii nr. 217/2003 )
– Decizia ca victimele violului să poată avea probele prelevate la urgență și nu a INML, în urma întâlnirilor echipei ANES cu ei (da, era atât de absurd încât o victimă a violului, după ce ajungea la medic, trebuia să meargă apoi la INML pentru prelevare, că nu la femei și la victime se gândește INML, ci la anchetă).

Prost:
A existat o propunere care, așa cum era, duce în derizoriu politicile de gen, de de angajare la fiecare companie și instituție cu peste 50 de angajați. Nu a devenit nimic serios în 2016 și dacă cineva mi-ar da direct pe mână banii din care instituțiile statului ar plăti câte un angajat expert pe egalitate de gen aș construi din ei adăposturi pentru victimele violenței domestice, care nici acum nu sunt în toate județele.

Îmi și imaginez reacția antreprenorilor obligați să angajeze un om care să se ocupe doar de politici interne de gen, obligați pe banii lor de un stat care nu a rezolvat nimic intern înauntru, cu 5% din primari femei și 20% din parlamentari.

Doamna Dancilă a declarat pe 8.02.2018 că se va introduce obligatia ca firmele de stat, dar si cele private care au cel putin 50 de salariati să aibă «în structura de personal un expert în egalitatea de sanse», obligația a devenit posibilitate și legea a trecut așa de parlament. O lege care îți dă voie să faci ceva ce nu era nici înainte interzis.

Experții menționați prima dată de dna Dăncilă aveau diploma necesară de la un curs făcut în trecut cu ANES și Academia Națională de Informații.

Ce treabă are ANI cu subiectul? O investigație aici: https://www.riseproject.ro/articol/afaceri-pe-spinarea-femeilor-batute/

Trebuie pornită o dezbatere consistentă despre cum poate fi îndeplinit mai bine mandatul acestei instituții. Pot asculta și păreri diferite de a mea. Dar ce sunt convinsă e că problema României de violență nu se va rezolva de una singură și că organizațiile nonguvernamentale fac tot ce pot cu puținele resurse pe care le au (inclusiv în mandatul meu să vină fiecare să susțină fie pozitiv fie critic propriile propuneri), că e nevoie de un partener instituțional puternic și că resursele publice trebuie investite acolo unde dau rezultate”, a explicat Oana Țoiu.

Citește în continuare

Cele mai citite