Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Simona Spătaru: Fără voință politică de la început nu vom putea propriu-zis să avansăm pe aceste două subiecte – și pe deșeuri, și pe o calitate a aerului adecvată

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

„Dacă vom arăta că o taxă este la rândul ei recompensată printr-un sistem în care cel care poluează, locuitorul, este și el recompensat dacă arată că a colectat mai mult, atunci eu cred că va exista înțelegere pentru acea taxă impusă de primărie”, a punctat Simona Spătaru, președinte PLUS Sector 4, joi, în cadrul unei dezbateri publice cu ocazia lansării raportului anual EFOR dedicat temei „Ce învățăm din proasta gestionare a gunoaielor și calității aerului după aderarea la UE”.

„Spuneau foarte bine colegii experți din această dezbatere că fără voință politică de la început nu vom putea propriu-zis să avansăm pe aceste două subiecte – și pe deșeuri, și pe o calitate a aerului adecvată pentru că ne va fi frică, practic, să impunem măsuri. Ele pot fi impuse, însă, prin colaborare și mă refer aici la un exemplu: dacă vom arăta că o taxă este la rândul ei recompensată printr-un sistem în care cel care poluează, locuitorul, este și el recompensat dacă arată că a colectat mai mult, atunci eu cred că va exista înțelegere pentru acea taxă impusă de primărie.

Până la taxe sau în paralel cu taxele, un primar trebuie neapărat să aibă toate datele, să facă controlul contractului pe care îl are în mână și în acest moment noi știm că de un an și jumătate acest operator propriu-zis nu a făcut nimic pe partea de management de colectare selectivă a deșeurilor.

În egală măsură, pe partea de calitate a aerului am observat că în mod constant sunt înlocuite spațiile verzi cu spații noi de parcare sau cu borduri și acest aspect am putea să-l înlocuim prin măsuri adecvate. Aceste parcări nu trebuie să înlăture spațiile verzi și un transport alternativ este, de asemenea, necesar a fi dezvoltat.

Spre exemplu, în colaborare cu infrastructura școlară văd util un transport al elevilor. Am putea să utilizăm ca un transport alternativ autobuzele școlare și astfel să putem să încurajăm și pe părinți să mai lase mai mult mașinile acasă și să se îndrepte spre transportul public.
Măsuri pentru a putea veni în sprijinul unei mai bune gestionări pe aceste două teme și să ajungem la cu totul alte standarde peste 3-4 ani există, însă e nevoie de voință politică”, a afirmat Simona Spătaru.

Noutăți Generale

Daniela Ancuța Șarpe: O cultură antreprenorială autentică și performantă ar putea însemna chiar oprirea migrației românilor și întoarcerea lor în țară

Publicat

pe

FOTO www.viata-libera.ro

Profesoara Daniela Ancuța Șarpe, membru PLUS și director al Departamentului de Economie al Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Dunărea de Jos“ din Galați, susține, în cadrul unui interviu pentru site-ul Viațaliberă.ro, că „pandemia ne-a găsit într-o situație critică din perspectiva unor indicatori macroeconomici cheie, costurile sale accentuând deficitul bugetar”.

Întrebată care sunt domeniile în care statul ar trebui să intervină pentru a crea un context favorabil și unde se termină rolul autorității publice și începe ceea ce se numește „leadership privat” pentru depășirea crizei economice, Daniela Ancuța Șarpe a răspuns:

„Cred că răspunsul e legat, pe de o parte, de capacitatea statului de a genera o consistentă dinamică economică prin investiții de anvergură: autostrăzi, căi ferate, spitale, școli, locuințe sociale, în domeniul eficienței energetice, al logisticii industriale sau lucrări majore de protecție a mediului și de amenajare a teritoriului, cum ar fi infrastructura de irigații. Instrumentele financiare de suport pot fi accesate, dacă România se racordează la planul de relansare al Comisiei Europene. Pe de altă parte, răspunsul vizează și mediul antreprenorial din România, felul în care acesta înțelege să-și construiască viitorul în actuala conjunctură. Ar trebui ca relansarea să nu fie făcută prin impunere de norme și reguli rigide, ci privilegiind un parteneriat între instituții și antreprenori, bazat pe încredere, solidaritate și colaborare. Dialogul constant între părți ar trebui să dea ocazia investitorilor să-și fructifice experiența acumulată și creativitatea. Calea colaborării active este singura viabilă, după eșecul politicilor populiste bazate pe stimularea administrativă a salariilor și consumului.

Având în vedere tendințele globale, pe termen mediu și lung este necesară promovarea unor sectoare de specializare inteligentă, cu valoare adăugată mare, care să permită României poziționarea ca actor cheie și valorificarea unor resurse risipite parțial în momentul de față. Metodologia de selecție pleacă de la competitivitatea deja demonstrată a unor domenii, dar și de la potențialul încă nevalorificat al altora. Ar trebui pus accentul pe dezvoltarea și susținerea sectorului digital, a industriei alimentare și de procesare a plantelor tehnice, industriilor creative, turismului și sectorului de ospitalitate, industriei de îngrijire și sănătate („care industry”), sectorului dedicat economiei circulare (restauratoare, cu eliminarea deșeurilor – n.r.), industriei de apărare, auto și a celorlalte industrii prelucrătoare.

O cultură antreprenorială autentică și performantă creează pentru o națiune nu doar resurse și rezultate, ci dezvoltă oameni activi, autonomi, care știu importanța cooperării, stimulează responsabilitatea și curajul. Ar putea însemna chiar oprirea migrației românilor și întoarcerea lor în țară”.

Întrebată, totodată, dacă privește cu optimism traversarea acestei crize, conform declarațiilor făcute de ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, Daniela Ancuța Șarpe a replicat: „E foarte posibil ca ministrul să se bazeze pe date și informații pertinente, dar optimismul ar trebui, cred, temperat, deoarece semnele nu par a fi foarte bune. În anii anteriori s-au luat decizii care au vizat cu precădere încurajarea consumului în defavoarea investițiilor, iar acum măsurile impuse de pandemie adaugă costuri suplimentare, greu de acoperit printr-un echivalent al colectărilor bugetare.

Pe termen scurt, este posibil ca veniturile statului să fie pozitiv afectate de acordarea bonificațiilor pentru firmele ce plătesc la timp impozitul pe profit, aferent primului trimestru din 2020, dar și cheltuielile cresc urmare plății șomajului tehnic pentru contractele de muncă suspendate. Pe termen mediu, prognozele naționale și internaționale arată o scădere economică importantă, ce va face dificil procesul de diminuare a deficitului bugetar (deja la 4,3% în 2019), cu structură nefavorabilă a cheltuielilor statului, în favoarea celor de personal și asistență socială (peste 60% din total).

O posibilă și de dorit soluție ar fi eficientizarea colectării veniturilor, mai ales prin informatizarea ANAF pentru diminuarea evaziunii, în special în zona TVA. Iată un alt context în care accentuarea digitalizării trebuie să fie opțiune cheie. Dacă luăm în calcul previziunile autorităților financiare internaționale pentru România, remarcăm că se așteaptă o contracție importantă a PIB-ului în 2020 (în jur de 5%, conform FMI), cu revenire din 2021 la ritmul de creștere anterior (de aproximativ 4%). Rata șomajului poate avea însă o creștere importantă, spun aceleași surse, ajungând până la 10% în 2020, cu presiune suplimentară pe cheltuielile bugetare. În concluzie, se poate spune că pandemia ne-a găsit într-o situație critică din perspectiva unor indicatori macroeconomici cheie, costurile sale accentuând deficitul bugetar”.

Citiți interviul integral

Citește în continuare

Noutăți Generale

Măsura gradului de „distanțare economică” dintre Guvern și mediul antreprenorial

Publicat

pe

Au trecut deja câteva zile de când a încetat starea de urgență, iar noi încă nu știm ce se va alege de economia României. Deși s-a spus că va fi lansat acum 2-3 săptămâni, faimosul „plan de relansare economică” a economiei anunțat de Guvern încă nu există sau, cel puțin, nu a fost comunicat public. 

Apelul PLUS este unul către transparență și dialog adevărat între Guvern, pe de o parte, și mediul de afaceri și publicul general, pe de altă parte. O criză de amploarea celei ce lovește masiv economiile lumii în această perioadă nu poate fi atenuată și apoi neutralizată printr-o relansare, fiindcă nu este de dorit să „relansăm” economia în condițiile în care circumstanțele s-au schimbat puternic, și vor continuă să se schimbe. Economia României trebuie reconfigurată nu doar pe termen mediu și lung, ci și pe termen scurt, fiindcă trebuie să fim pregătiți să facem față unor alte eventuale valuri de infectări cu coronavirus: nu ne putem permite să fim luați prin surprindere dacă actuala criză
sanitară va reveni peste câteva luni, așa cum estimează experții epidemiologi.

O reconfigurare a economiei trebuie să pornească, în primul rând, de la măsuri concrete care să scoată la suprafață economia subterană, să scadă evaziunea fiscală și să crească nivelul de colectare la bugetul de stat (care, în România, este puțin peste 30% din PIB, cu mult sub media europeană, de circa 45%).

La acest capitol, nu este nevoie de a „reinventa roata”, ci va fi suficient, eficient și rapid să analizăm exemplele de bună practică din Uniunea Europeană și să le adaptăm la cazul nostru. Totul în paralel cu digitalizarea reală și completă a ANAF, esențială într-un astfel de demers.

În acest context extrem de dificil și de nesigur, vedem cum crește constant numărul contractelor de muncă desfăcute/ încetate, ceea ce reprezintă cel mai mare pericol pentru economia țării noastre. Iar obiectivul principal al tuturor ar trebui să fie securizarea locurilor de muncă, urmată de crearea altora noi, cu ajutorul unor măsuri coerente, bine direcționate și implementate corect.

Pe de altă parte, mediul de afaceri dă semne majore de nervozitate și de nerăbdare. Din discuțiile periodice pe care PLUS le-a avut în ultimele două luni cu numeroși antreprenori ce activează în diferite domenii, reiese clar că nevoia de finanțare a proiectelor de investiții este foarte mare. Iar acest lucru trebuie să ne bucure și să ne dea încredere: faptul că antreprenorii vor să facă investiții cu impact multiplicator în economie este un semn excelent. Însă ei au nevoie de sprijin pentru a realiza aceste investiții. Și tocmai aici Guvernul încă nu reacționează în mod clar și coerent, în ciuda repetatelor declarații făcute de diferiți miniștri în ultima lună, cu referire la posibile programe de finanțare ce vor însuma, se pare, 2 miliarde de euro (1 miliard de euro în curs de validare oficială, provenit din negocieri cu Comisia Europeană, și 1 miliard de euro provenit din realocări între programe, economii obținute pe proiectele în curs de implementare și din fazări între actualul cadru financiar și cel pentru perioada 2021-2027).

Astăzi, 20 mai, încă nu este clar care vor fi, în mod concret, sursele de finanțare ce vor fi lansate de către guvern. Iar această incertitudine are darul de a scădea încrederea românilor în viitorul apropiat, ceea ce poate fi extrem de nociv pentru economia României.

Iată care sunt solicitările și întrebările cel mai des întâlnire din partea mediului privat către Guvern, având în vedere elementele de mai sus:

– Finalizarea de urgență, sub coordonarea Ministerului Fondurilor Europene, a analizelor pe fiecare program alimentat cu fonduri europene, scopul fiind identificarea tuturor sumelor rămase necheltuite/ neangajate pe actualul cadru financiar.
– Dezbatere publică rapidă și transparență cu toți stakeholderii (asociații patronale, asociații sindicale, mediul ONG, mediul cameral, firmele de consultanță din domeniu, UAT-urile, șamd) pentru a se centraliza și prioritiza nevoile de investiții.
– Publicarea unui document centralizator cu apelurile de proiecte ce prezintă cel mai mare interes, în vederea relansării (sau a lansării, dacă este vorba despre apeluri noi cu obiective și acțiuni neavute în vedere până acum), care să stea la baza unui calendar de lansări pornind de la care antreprenorii să își poată pregăti din timp cererile de finanțare.
– Clarificarea situației pe Programul Operațional Regional POR și pe Programul Operațional Competitivitate POC: stadiul de contractare pentru cererile de finanțare deja depuse și considerate eligibile după evaluare; măsurile de accelerare a evaluării și contractării pentru apelurile unde aceste activități sunt foarte mult întârziate; măsură în care se are în vedere supracontractarea pe cele două programe, în așa fel încât, cu ajutorul fazării, să existe fonduri europene atrase și în anul 2021, iar acesta să nu fie unul pierdut, în care doar se acreditează autoritățile de management.
– Clarificarea și detalierea (re)lansărilor de apeluri pe POR și POC, pentru că antreprenorii să aibă o viziune clară și corectă:
● Se va relansa apelul POR 2.1A pentru microîntreprinderi (200 mii euro)? Dacă da, cu ce buget total?
●  De ce este atât de restrictiv/ prohibitiv ghidul pe viitorul apel național POR 2.2., lansat îndezbatere publică pe 14 mai și atât de așteptat de  antreprenori de peste un an de zile? Finanțarea nerambursabilă avută în vedere este de minimum 2 milioane de euro (cu cofinanțare
de 857.000 de euro), în condițiile în care, pe anterioarele apeluri POR 2.2., finanțarea maximă a fost de 1 milion de euro, iar pe POR 2.1A de 200.000 de euro. În plus, se cere vechime de cel puțin 7 ani pentru că o firma să poată avea șanse la punctaj maxim.
● Care vor fi, în mod concret, cele două noi apeluri pe POC despre care se tot vorbește de o luna încoace, dedicate proiectelor de natură medicală și e-sănătății? Când se vor lansa ghidurile în dezbatere publică?
– Eliminarea blocajelor apărute în implementarea proiectelor pe Programul Operațional Infrastructură Mare POIM, în condițiile în care investițiile în infrastructură sunt întotdeauna generatoare de valoare adăugată în economie.
– Care va fi soarta programelor gestionate de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri? Se vor relansa programele „Microindustrializare” (100 mii euro), „Comerț-Servicii” (250.000 de lei) și Start-Up Nation (200.000 de lei, cu grilă de punctaj și criteriile de departajare modificate)? Dacă da, când? Care sunt bugetele avute în vedere?
– Ce are în vedere Ministerul de Finanțe în ceea ce privește continuarea schemei de ajutor de stat pentru finanțarea investițiilor de cel puțin 4,5 milioane lei (HG 807)?
– Ce finanțări concrete vor fi lansate de către MEEMA în cadrul bugetului total de 1 miliard de euro menționat în repetate rânduri în ultima perioada ?Care sunt scenariile pe care ministerul le analizează, în condițiile în care se vorbește despre: sume fixe sau variabile care să acopere costurile angajatorilor cu echipamentele medicale pentru protecția angajaților; microgranturi pentru capital de lucru de câteva zeci sau sute de mii de euro; granturi pentru investiții de 200 sau 800.000 de euro, șamd? Când vor fi publicate pentru a există o dezbatere publică reală și transparență pe marginea lor? În ce fel implică MEEMA mediul privat, beneficiarul acestor viitoare finanțări, în aceste
analize? Care sunt pragurile avute în vedere pentru aceste finanțări? Există domenii de activitate ce vor fi privilegiate în accesul la respectivele finanțări? Dacă da, în urmă căror analize concrete și pe baza căror criterii au fost selectate?
– Există consultări concrete cu mediul bancar în așa fel încât să fie atinse cele două obiective
majore de mai jos? Care este gradul de deschidere din partea băncilor pe aceste două aspecte?
● Acordarea de credite din partea băncilor care să acopere cota de cofinanțare cu care trebuie să vină beneficiarii de proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă(se observă, în ultima perioada, o reticență a instituțiilor bancare în a acordă astfel de credite, în ciuda faptului că beneficiarul le poate garanta cu echipamentele achiziționate sau cu construcțiile realizate în cadrul investiției, de exemplu).
● Crearea și implementarea unui mecanism semi-automatizat de evaluare rapidă a bancabiliății proiectelor depuse în cadrul apelurilor lansate (cu finanțare din fonduri europene nerambursabile sau naționale), pentru simplificarea și accelerarea procesului de evaluare tehnico-financiară a aplicațiilor.
– Cum funcționează în mod real comunicarea dintre Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) și băncile înscrise în Programul IMM Invest? Când va există un set unitar de norme de aplicare și de criterii de evaluare a cererilor depuse pe acest program în așa fel încât toți potențialii beneficiari să beneficieze de aceleași condiții, indiferent de banca selectată? De ce unele bănci le solicită solicitanților elemente despre care FNGCIMM spune că nu sunt absolut deloc necesare, iar băncile nu ar trebui să le ceară (cum ar fi demonstrarea faptului că firma în cauza a fost afectată de criză, sau existența certificatului de situație de urgență)? Până la urmă, cui anume se adresează IMM Invest? Firmelor care se află în reală dificultate și au nevoie de sprijin, sau celor care erau bancabile și înainte de criză, și vor să realizeze investiții? Pentru că mesajele în acest sens venite din partea guvernului și a FNGCIMM, pe de o parte, și din partea băncilor, pe de altă parte sunt cât se poate de diferite.
– Care este stadiul programului asemănător IMM Invest ce va fi destinat întreprinderilor mari, derulat prin Eximbank, despre care a vorbit Ministerul de Finanțe acum peste o lună? Există un text pentru acest program care să fie lansat în dezbatere publică? Ce buget va fi alocat Care vor fi pragurile finanțărilor pe care le vor putea accesa întreprinderile mari? Vor fi doar pentru investiții, sau și pentru capitalul de lucru?

După cum se vede mai sus, există enorm de multe întrebări din partea mediului de afaceri către Guvern, întrebări concrete și la obiect, izvorâte din dorința antreprenorilor de a face investiții, de a securiza locurile de muncă și de a crea altele noi. Din păcate, acest fapt arată că există o ruptură majoră de comunicare și o lipsa de transparență între guvern și mediul de afaceri, ce durează de mult timp și ce riscă să își pună o amprentă nocivă pe evoluția economiei țării noastre în următoarea perioadă.

Antreprenorii vor să știe cât mai repede niște lucruri foarte simple, iar guvernul le este dator cu aceste răspunsuri care să fie clare și concrete:
– Ce finanțări rambursabile și nerambursabile se vor lansa?
– Când se vor lansa?
– Ce bugete vor există?
– Care sunt condițiile de accesare a respectivelor finanțări?

Așa cum mediul de afaceri este deschis către un dialog real și constructiv cu guvernul, și PLUS, prin experții săi din diferite domenii, este gata să sprijine guvernul în articularea planului de reconfigurare economică a României pe termen scurt, mediu și lung. Noi suntem aici, gata oricând să aducem un PLUS de experiență, expertiză, critici constructive și idei concrete.

* Celula executivă de criză PLUS – Grupul de Lucru Economie

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

Generația PLUS Argeș ajută tinerii din județul Argeș – și nu numai – să obțină teren gratuit din partea primăriilor

Publicat

pe

Odată cu ieșirea din starea de urgență, tinerii din Generația PLUS Argeș s-au întors la treabă și au pornit o campanie de informare numită „teren pentru TINEri”.

Campania de informare începută în Argeș se bazează pe legea 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuințe proprietate personală din care reiese că toate persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani pot cere de la primărie un teren care va fi atribuit la cerere pentru construirea unei locuințe.

„Am aflat despre această lege din întâmplare de la colegul nostru Nicu Năstase iar inițial am vrut să o transpunem într-un proiect local pentru localitatea Stâlpeni însă după mai multe discuții cu echipa de comunicare a Generației PLUS Argeș, ne-am hotărât să ducem ideea la nivel județean și să informăm cât mai multe persoane despre beneficiile pe care le pot obține ca urmare a acestei legi. Am rămas plăcut surprinși când am văzut că acest proiect pornit dintr-o idee locală a ajuns un proiect la nivel national urmând să fie aplicat în mai multe județe din România.

Ulterior, am observat că este vorba de foarte multă birocrație în tot acest proces așa că am discutat cu Eduard Bușescu, Alexandru Bărăgău și cu restul echipei de comunicare și am luat decizia să oferim suport juridic celor care doresc să obțină un teren prin intermediul acestei legi.
Am rămas uimiți când am văzut cât de puțin populară este legea 15/2003. Ne-au contactat oameni care spuneau că nu le vine să creadă că există această lege. Până în prezent am fost contactați de mai multe persoane atât pe adresa de email cât și pe pagina de Facebook pentru a oferi ajutorul nostru și am primit mesaje chiar și pe profilul meu personal de Facebook.

Aș dori să mai precizez câteva aspecte foarte importante pe care trebuie să le aibă în vedere toți cei care vor să aplice pentru un teren din partea primăriei în baza legii 15/2003. Terenul va fi atribuit celor care solicită acest lucru însă odată ce locuința se va fi terminat de construit, va trebuie să cereți primăriei, vânzarea către dumneavoastră a terenului pe care v-ați construit locuința. Fac această precizare pentru că foarte multe persoane nu au citit integral legea și cred că terenul le aparține și după ce termină de construit locuința.

Totodată, mai trebuie știut faptul că primăria poate refuza cererea din partea dumneavoastră doar dacă într-adevăr nu dețin în proprietatea primăriei terenuri care să fie destinate atribuirii tinerilor, există în țară și probabil că și în foarte multe localități din județul Argeș, primării care nu dețin astfel de terenuri”, a declarat președintele Generației PLUS Argeș, Daniel Dobrișan.

În cazul în care vă doriți să profitați de legea 15/2003 și aveți nevoie de ajutor în ceea ce privește birocrația cu care se confruntă primăriile și toate autoritățile din România, tinerii din Argeș vă stau la dispoziție și de-abia așteaptă să le trimiteți un mesaj la adresa de e-mail daniel.dobrisan@generatia.plus

Citește în continuare
Editorialeacum 2 zile

Administrația PSD = #Nimic pentru bicicliști, #Nimic pentru Capitală!

Revista Preseiacum 2 zile

Dacian Cioloș, la Digi24: Pentru agricultură, e important să putem susține financiar agricultorii, să își continue activitatea de înființare și de întreținere a culturilor

Știri Localeacum 3 zile

Redeschiderea Pieței Rahova din Sectorul 5 al Capitalei, o tragedie gata să se întâmple

Coronavirusacum 3 zile

Dacian Cioloș, scrisoare către Guvern: „Vă propun o serie de măsuri necesare pentru ca Guvernul să se angajeze ferm în susținerea artelor spectacolului și a cinematografiei românești”

Coronavirusacum 4 zile

Dacian Cioloș, la RFI: Din partea Guvernului a existat în mod clar o comunicare deficitară și, în multe cazuri, lipsită de empatie față de problemele oamenilor

Noutăți Generaleacum 4 zile

Daniela Ancuța Șarpe: O cultură antreprenorială autentică și performantă ar putea însemna chiar oprirea migrației românilor și întoarcerea lor în țară

Stiri PLUSacum 4 zile

Dragoș Pîslaru: Recomandările PLUS pentru relansarea economică, confirmate de Comisia Europeană

Noutăți Generaleacum 4 zile

Măsura gradului de „distanțare economică” dintre Guvern și mediul antreprenorial

Noutăți Generaleacum 4 zile

Generația PLUS Argeș ajută tinerii din județul Argeș – și nu numai – să obțină teren gratuit din partea primăriilor

Coronavirusacum 5 zile

Dacian Cioloș: Criza aceasta va fi o oportunitate cum rar am văzut în ultimii 70 de ani ca UE să crească

Cele mai citite