Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

SERIAL Eșecul Firea. Trei ani cu Gabriela Firea la cârma Primăriei Capitalei – Traficul

Publicat

pe data de

După trei ani cu Gabriela Firea în fruntea Primăriei municipiului București, problemele majore ale Capitalei s-au agravat, în loc să fie rezolvate, potrivit bilanțului realizat de HotNews.ro: RADET a intrat în faliment, bucureștenii rămân din ce în ce mai des fără apă caldă și, iarna, fără căldură, traficul este pur și simplu sugrumat, în timp ce gradul de poluare depășește aproape în fiecare zi valorile maxime admise. 

stiri.plus face o trecere în revistă a principalelor eșecuri ale ultimilor trei ani sub mandatul Gabrielei Firea și-i invită pe bucureșteni să semnaleze problemele cu care se confruntă zilnic în Capitală.

 

Traficul, transportul public, pistele de biciclete, parcările publice, poluarea – promisiuni încălcate, probleme acutizate

Ce declara Gabriela Firea, în iunie 2016: „Voi face revoluție în materie de trafic în Capitală. Am foarte multe soluții care vor decongestiona traficul. În primul rând, investiții masive în transportul public, voi propune acordarea de urgență a bugetului necesar pentru ca aceste autobuze stricate să între în trafic. Împreună cu Poliția Capitalei vom face în așa fel încât să avem un sistem de semaforizare inteligent, așa cum se întâmplă în orice capitală europeană. De asemenea, aș dori să se încheie de urgență lucrările la metroul din Drumul Taberei. În jumătate de an se va vedea că se vor schimba lucrurile în București. Într-o jumătate de an se va circula mult mai ușor în București. Sunt soluții identificate. M-am consultat cu mulți specialiști în domeniul traficului, al transportului și toți mi-au spus că deși avem un plan de mobilitate urbană, multe lucruri nu se respectă“.

Așa-zisa „revoluție“ a fost, de fapt, o involuție.

Ce s-a întâmplat în realitate:

  • Primăria Capitalei a reușit să facă benzi unice doar pe linia tramvaielor 21 și 1. În ceea ce privește benzile unice pentru autobuze, nu s-a făcut nimic;
  • Nu a fost inaugurată nicio pistă nouă de biciclete;
  • Pasajul Ciurel și Pasajul Nicolae Grigorescu, începute în urmă cu aproximativ zece ani, nu au fost finalizate;
  • Cele 400 de autobuze OTOKAR, pentru care Primăria Capitalei a plătit 458.100.826 de lei fără TVA, au început să aibă defecțiuni imediat după punerea în circulație;
  • Primăria Capitalei nu are în construcție nicio parcare park&ride.
  • În continuare, stațiile Ministerului Mediului care măsoară poluarea aerului în București arată aproape zilnic depășiri pentru poluarea cu praf (PM10 și PM2,5), unde valorile maxim admise sunt depășite și de două-trei ori.

Citiți aici integral bilanțul realizat de HotNews al celor trei ani cu Gabriela Firea în fruntea PMB

Citește în continuare
Adaugă un comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Noutăți Generale

Câți bani oferă UE pentru redresarea economică a României

Publicat

pe

Comisia Europeană a propus un pachet de redresare economică pe care l-a prezentat în plenul Parlamentului European pe data de 27 mai 2020. Comisia propune o viziune pe termen lung prin care să putem construi o Europă a noii generații, o Europă digitală, verde și rezistentă la șocuri.

„Propunerea Comisiei este una ambițioasă, elementul central fiind  alocarea financiară suplimentară de 750 de miliarde de euro, peste Cadrul Financiar Multianual pentru următorii șapte ani de 1.100 de miliarde de euro, ajungându-se astfel la un pachet de redresare economică pentru următorii șapte ani de 1,85 trilioane de euro“, susține europarlamentarul Dragoș Pîslaru, membru al Celule executive de criză PLUS. 

Pachetul de 750 de miliarde constă în 3 piloni principali, fiecare adresând nevoile generale și specifice ale statelor membre, dar oferind și noi priorități pentru UE în următorii ani. În propunere, Comisia Europeană prezintă și un tabel de distribuție a fondurilor, pe baza unei chei de alocare pentru fiecare stat membru. Cu o cheie de 4,4%, România se află pe locul 6 în Uniunea Europeană ca distribuție financiară, după Italia, Spania, Polonia, Franța și Grecia. Astfel, vom putea beneficia de până la 33 de miliarde de euro prin intermediul următoarelor programe:

1. Fondul de redresare – pilonul principal al pachetului

  1. Facilitatea de redresare și reziliență va pune la dispoziție 560 de miliarde de euro pentru a finanța investiții publice și reforme. Fondurile vor fi incluse în cadrul Semestrului European, pentru a susține UE în tranziția sa spre o economie verde, digitală și rezilientă. 
  2. Vom avea un buget suplimentar la politica de coeziune (REACT-EU) de 55 de miliarde care va fi disponibil tuturor statelor membre, dar va trebui să asiste regiunile Europei care au fost cele mai afectate de măsurile luate pentru combaterea pandemiei. 
  3. Vor exista 15 miliarde de fonduri suplimentare pentru programele de dezvoltare rurală
  4. Fondul pentru o Tranziție Justă, 40 de miliarde, ne va ajuta să punem în aplicare Pactul Ecologic European (Green Deal)

2. Stimularea investițiilor private pentru relansarea economiei

  1. Programul InvestEU își va dubla bugetul, ajungând la 30 de miliarde oferite de UE prin adaugarea unei facilități de investiții strategice de 15 miliarde care va investi în lanțuri valorice esențiale pentru reziliență, precum sectorul farmaceutic. 
  2. Va exista și un instrument de solvență de 31 de miliarde care oferă stimulente pentru companii viabile dar care întâmpină dificultăți în urma pandemiei.

3. Consolidarea de instrumente utile pe timp de criză

  • RescUE (Mecanismul de Protecție Civilă și Ajutor Umanitar)
  • Horizon Europe (Cercetare – Dezvoltare)
    1. Cooperare mai strânsă cu state terțe din vecinătatea UE și asistență de pre-aderare pentru țările din Balcani. 
    2. Cea mai importantă lecție învățată este că avem nevoie de mai multă coordonare a sistemelor de sănătate, așa că vom avea un nou Program European de Sănătate, cu un buget de 9,4 miliarde de euro.

Pe lângă instrumentul noii generații, Comisia a oferit și detalii despre Cadrul Financiar Multianual, pornind de la ultima propunere aflată pe masa negocierilor. Observăm în tabelul de mai jos cifrele propunerii Comisiei Europene și oferim în premieră o estimare a potențialului de atragere de granturi și împrumuturi pentru perioada 2021-2027 de către România. 

 

Noua propunere 2021-2027  (CFM + EU Next Gen)
Titlu Program Fond disponibil CFM (mld euro) EU Next Gen (mld euro) Total buget UE (mld euro) Alocare RO 2021-2027* (estimat, mld euro)
CFM 1100  750 1850 84,28, din care:

73,28 granturi 

11 împrumuturi

Piața Unica, Inovare și Digital  Total, din care: 140,7 69,8 210,5 2,3
Horizon Europe (granturi) 80,9 13,5 94,4 0,5
InvestEU (garanții sector privat) 15 15,3 30,3 Garanții
Instrument Solvență 0 26 26 Garanții
Connecting Europe Facility 28,4 28,4 1,5
Digital Europe Programme 6,8 6,8 0,3
Coeziune și Valori  Total, din care: 374,5 610 984,5 57,44
Coeziunea economică, socială și teritorială  (FEDR, FSE+ & CF) 323,2 50 (REACT) 373,2 32,8, din care:

Alocare prevăzută în CFM 30,6

 

și

REACT: 2,2

Facilitatea de redresare și reziliență 0,8 (asistența tehnică) 560 560,8, din care:

310 granturi

250 împrumuturi

24,64, din care:

13,64 granturi

11 împrumuturi

Resurse Naturale și Mediu  Total, din care: 357 45 402 23,29
PAC Pilon I (plăți directe) 256,7  256,7  13,37
PAC Pilon II (dezvoltare rurală) 75 15 90 7,45, din care:

Alocare prevăzută în CFM 6,75

 

și

EU Next Gen: 0,7

Maritim și pescuit 6,8 6,8 0,168
Fondul pentru o Tranziție Justă 10 30 40 2,3
LIFE (incl Natura 2000) 6,4  0,1
Migrație și Managementul Frontierelor Total 31,1 0,05
Reziliență, apărare și securitate Total, din care: 19,4  9,7 29,1 1,2
Securitate internă 1,705  0,15
Apărare 7,104  0,5
Mecanismul civil de protecție și apărare (rescUE) 1,1 2 3,1 0,14
Program de sănătate 1,7 7,7 9,4 0,41
Vecinătate și Global  Total, din care: 102,7 15,5 118,2
Cooperarea în vecinătate, dezvoltare și internațională 75,5 10,5 86
Ajutor umanitar 9,8 5 14,8
Administrație publică europeană  74,6 74,6

 

Pe lângă CFM 2021-2027 prezentat mai sus, Consiliul UE a aprobat finanțarea programului SURE de 100 miliarde euro, prin care România poate beneficia de împrumuturi în condiții favorabile de circa 3-5 miliarde euro pentru a susține financiar măsurile active de ocupare și de combatere a șomajului, necesare pentru a contracara efectele provocate de pandemie. 

În plus, Comisia Europeană pregătește implementarea Facilității Balanței de Plăți, prin care România poate împrumuta, în condiții favorabile, sumele necesare pentru acoperirea deficitului balanței de plăți. Pe primul trimestru 2020, deficitul BP al României a fost de 1,1 mld euro, dar probabil că nevoia de finanțare care să poată fi justificată pe anul 2020 este de cca. 10 mld euro (aproximativ similară cu cea de anul trecut).

Prin urmare, oportunitatea pe care România o are în context european ar putea să îi permită să atragă 73,28 miliarde euro granturi și 26 miliarde euro împrumuturi în condiții favorabile prin intermediul Comisiei Europene.  

Ca ordin de mărime, această sumă reprezintă 36,5% din PIB-ul României sau 5% din PIB în fiecare an, pentru următorii 7 ani de zile (2021-2027). 

În această sumă nu sunt incluse garanțiile oferite prin instrumentele financiare susținute de bugetul Uniunii (eg InvestEU), care vor putea atrage investiții private considerabile. 

Ce ar trebui să facem cu acești bani?

  1. Investiții publice – infrastructură rutieră, feroviară, digitală, de sănătate, educațională, de mediu, energetică, modernizarea administrației publice etc.
  2. Sprijinirea sectorului privat – o nouă politică industrială pentru dezvoltarea de ecosisteme industriale competitive, racordarea la lanțurile valorice europene, sprijinirea IMM-urilor și a antreprenoriatului, investiția în cercetare, dezvoltare, inovare.
  3. Investiția în oameni – acces la educație, sănătate, nutriție, locuire și ocupare pentru grupurile vulnerabile, combaterea sărăciei și a excluziunii, dezvoltarea de competențe digitale/profesionale, reforma sistemului de asistență socială, reforma pensiilor, 

 

Pentru a putea beneficia cu adevărat de oportunitățile oferite de finanțarea europeană, România trebuie să regândească în totalitate procesul de absorbție, prin debirocratizare, simplificare și pregătirea anticipativă de proiecte de calitate. 

Dragoș Pîslaru: Oportunitatea oferită de contextul actual și de răspunsul Uniunii Europene la provocările curente este una istorică. Cine va guverna 2021-2028 va putea fie să anuleze șansa unei generații, fie să răspundă la așteptarea de peste 30 de ani pentru modernizarea reală a României. Responsabilitatea este enormă și numai un guvern competent, determinat și cu viziune poate transforma această șansă în realitate. 

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Coronavirus

Ghiduri post-criză COVID-19, puse la dispoziția antreprenorilor și a autorităților

Publicat

pe

Relansarea economică trebuie să fie prioritate esențială pentru România. Antreprenorii și firmele mici cu mai puține resurse la dispoziție au nevoie de o mână de ajutor să se adapteze la noua realitate pe timp de criză.

Așadar, Celula executivă de criză PLUS în domeniul Economie și Antreprenoriat pune la dispoziția autorităților și a antreprenorilor al doilea set de ghiduri post-criză.

Acestea sunt traduse și adaptate din materiale oficiale ale organizațiilor internaționale de profil și/sau ale autorităților din alte țări europene. Acestea sunt menite să îndrume firmele și organizațiile românești în protecția angajaților și a clienților. La primul set de ghiduri pentru domeniile cele mai grav afectate de criză: turism, livrări de mâncare la domiciliu sau ridicare din restaurante, construcții, saloane și frizerii, precum și un ghid de evaluare a riscului folositor mai multor domenii adaugăm un al doilea set în domenii care se pregătesc pentru reluarea activității: transport de mărfuri și servicii de logistică, școlile de conducători auto, protecția șoferilor de taxi și a pasagerilor și un ghid pentru sălile de sport și clienții acestora.

Ghidurile pot fi lansate ca recomandări oficiale ori transpuse în ghiduri oficiale sau chiar legislație secundară în urma consultărilor cu mediul de afaceri. restaurante si terase,
_

Ghidurile pot fi descărcate de aici:

Transport de mărfuri și servicii de logistică: https://bit.ly/2Afy32T
Restaurante si terase: https://bit.ly/2XulBVe
Scoli de conducători auto: https://bit.ly/3epdyjo
Protecția șoferilor de taxi și a pasagerilor: https://bit.ly/36B2ZH1
Reluarea activităților sportive: https://bit.ly/3gqwfVy

Din primul set de ghiduri:
Sectorul turistic: https://bit.ly/2AvAsH3
Sectorul construcțiilor: https://bit.ly/3fSm0Je
Livrări de mâncare la domiciliu sau ridicare din restaurante: https://bit.ly/2WWhmRP
Saloane de frizerie și coafură: https://bit.ly/2Z6SGbV
Evaluarea riscurilor: https://bit.ly/3cAGPqL

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

Dacian Cioloș: E un moment istoric pentru Uniune, iar liderii ei trebuie să se pună de acord rapid asupra ajutorului financiar fără precedent propus de Comisie

Publicat

pe

„Am cerut să legăm aprobarea cheltuirii acestor bani de respectarea statului de drept și de o justiție independentă în statele membre”, a precizat, în cadrul unei postări pe Facebook, președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe în Parlamentul European, cu privire la ajutorul financiar „fără precedent propus de Comisie pentru cetățenii și firmele afectate de criză”.

„În cadrul Conferinței Președinților din Parlamentul European am avut astăzi o discuție cu cancelarul Angela Merkel în care am enunțat câteva dintre așteptările pe care le avem de la Președinția germană a Consiliului UE.

E un moment istoric pentru Uniune, iar liderii ei trebuie să se pună de acord rapid asupra ajutorului financiar fără precedent propus de Comisie pentru cetățenii și firmele afectate de criză.

Am vorbit și despre viitorul buget european și de planul de relansare a economiilor europene, care pentru România înseamnă o extraordinară șansă la dezvoltare cât timp un guvern responsabil se va pregăti pentru absorbția acestor bani.

Nu în ultimul rând, pentru că vorbim de solidaritate europeană și de sume foarte mari, trebuie să ne asigurăm și de faptul că acești bani sunt folosiți în deplin acord cu valorile europene și că nu sunt cheltuiți prost sau furați. Din acest motiv, am cerut să legăm aprobarea cheltuirii acestor bani de respectarea statului de drept și de o justiție independentă în statele membre”, a declarat liderul PLUS.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Cele mai citite