Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Săptămână neagră pentru economia românească. O agresiune fiscală fără precedent la adresa sectorului privat

Publicat

pe data de

La fix 29 de ani de la fuga lui Ceaușescu, Guvernul PSD aruncă în aer economia românească. Într-o singură zi, Guvernul a reușit să distrugă bruma de încredere clădită cu greu în 29 de ani de economie liberă, după o lungă și grea tranziție.

De ce a decis Guvernul noi taxe în regim de urgență?

Sunt două motive principale care au determinat introducerea de noi taxe:

  1. Statul nu mai are bani pentru 2019, dovadă că anul 2019 va începe fără un buget, în ciuda tuturor legilor și normelor de bună guvernanță;
  2. Baronii locali au nevoie de fonduri semnificative din care să se înfrupte și din care să arunce ciosvârte alegătorilor.

Asistăm la o agresiune fără precedent la adresa românilor, mascată prin justificări de tip Robin Hood – luăm de la bogați și le dăm săracilor. Nicidecum! Toate taxele introduse acum sunt amenzi aplicate exact celor mai săraci! Și nu sunt amenzi pentru că ai trecut strada pe roșu sau pentru că ai mers cu tramvaiul fără bilet, ci pentru că oamenii au avut încredere în cine nu trebuia.

Implicațiile acestor noi taxe:

Creșterea inflației și grăbirea instalării recesiunii în România, iar în cazul în care vreo bancă sau companie mare din sfera telecom sau energie își anunță retragerea de pe piața românească, lucrurile s-ar putea precipita.

Posibililtatea reducerii ratingului României, ceea ce va antrena un cost și mai mare al banilor pentru orice firmă sau persoană din România, inclusiv pentru statul român.

Distrugerea încrederii sectorului privat în onestitatea și bunele intenții ale statului și în perspectivele economiei românești. Legea prevede ca orice modificare a codului fiscal să aibă loc cu șase luni înainte de aplicarea noilor taxe și impozite, pentru a permite sectorului concurențial (privat sau de stat) să își adapteze afacerea la noile condiții, să poată lua decizii informate cu privire la investiții, locuri de muncă, salarii.

Plafonarea și chiar reducerea salariilor în energie, telecom, sectorul financiar. Multe companii au amânat majorarea salariului brut ca urmare a „revoluției fiscale” care a trecut contribuțiile de la angajator la angajat, dar au păstrat valoarea salariului net prin prime. Aceste prime vor dispărea în sectoarele bancar, energie și telecom.

– Reducerea investițiilor companiilor afectate. Firmele vor reanaliza oportunitatea și eficiența proiectelor de investiții și vor decide stoparea sau amânarea lor. Acest lucru va avea implicații negative asupra economiei, în general, asupra consumului, a locurilor de muncă, a investițiilor, asupra creșterii economice. O frână adusă creșterii economice înseamnă că statul va avea mai puțini bani la dispoziție, în ciuda taxelor mai mari, iar cheltuielile statului – pensii, salarii, investiții – vor trebui diminuate.

– Concedieri. Toate firmele care cad sub incidența acestei hemoragii legislative își vor reevalua costurile și le vor reduce drastic, inclusiv pe cele cu personalul. Locuri de muncă, prime, cadouri, pregătire profesională, toate vor suferi și, implicit, angajații acestor firme.

– Ștergerea României de pe harta investitorilor. Taxe pe activele bancare au mai fost introduse și în alte țări, Pilonul II a avut de suferit în unele țări, energia și telecomunicațiile suferă în câteva țări. Problema e că la noi au venit toate deodată, ca o declarație de război către toată lumea. Mai mult, față de aceste țări, România are puțin de oferit investitorilor, fie că sunt români sau străini: lipsa infrastructurii rutiere și feroviare, sisteme precare de sănătate și educație, mediu de afaceri neprietenos.

– Reducerea proiectelor sociale în care marile firme sunt implicate. Firmele din energie, telecom, sectorul bancar se implică în bunul mers al societății prin proiecte care vizează în mod direct școli, spitale, grădinițe, cămine de bătrâni etc. Banii alocați acestor proiecte se vor duce în taxele impuse de stat pentru finanțarea baronilor locali.

– Scăderea abruptă a bursei de valori. Bursa a căzut și va continua să scadă sau să se târască, producând pierderi, în special micilor investitori de pe bursă.

 

Desființarea de facto a Pilonului II de pensii

O situație specială este aceea a Pilonului II de pensii. De facto, acest sistem este naționalizat prin măsurile aprobate în 21 decembrie. Reducerea comisioanelor la fondurile de pensii private de la 2,5% la 1% va face aproape imposibilă funcționarea administratorilor fondurilor de pensii, care se vor vedea nevoiți să vândă sau să își reducă drastic activitatea. Efectele vor fi simțite peste minimum 15 ani, când cei care aveau maximum 35 de ani în 2007 și intrau explicit în această schemă de pensii vor deveni pensionari, cu o pensie ce va depinde exclusiv de pensia publică și de mofturile politicienilor.

Prin reducerea drastică a comisioanelor pe care administratorii le pot percepe și creșterea exponențială a cerințelor de capital (între 5% și 10%, în funcție de valoarea contribuțiilor), administratorii sunt forțați să iasă de pe piață. Dacă nu vor mai fi administratori, va prelua statul activele. Și, în acest fel, în locul banilor acumulați vor fi primite niște puncte (virtuale) de pensie, a căror valoare viitoare este extrem de incertă în condițiile evoluțiilor demografice.

Intenția autorităților de distrugere a Pilonului II este vizibilă prin faptul că cerințele de capital sunt diferite între Pilonul II și Pilonul III. Ambele piloane reprezintă pensii private, administrate de aproape aceiași administratori, dar cerințele de capital pentru Pilonul II sunt mult mai drastice.

Un alt fapt din care rezultă intenția autorităților de distrugere a Pilonului II rezultă din compararea nivelului de capital între industria de pensii Pilon II și industria bancară. Prin această ordonanță, cerintele noi de capital sunt între 5% și 10% din valoarea contribuțiilor. În industria bancară, indicatorul echivalent (stabilit prin Regulamentul 575/2013) se numește efectul de levier și este de minimum 3% (capital raportat la active). Prin urmare, cerințele de capital pentru fondurile de pensii sunt și de peste 3 ori mai mari decât pentru o instituție bancară.

Taxarea suplimentara a companiilor din domeniul energiei și plafoanarea prețurilor pentru consumatorul final vor avea efecte imediate de concedieri și reducerea investițiilor. Concret, extinderea sau modernizarea rețelelor de distribuție va fi amânată, cu efecte negative asupra noastră, a tuturor consumatorilor.

Justificarea acestor taxe prin impozitele modeste pe profit este una penibilă. Statul trebuie să fie capabil să identifice denaturarea profiturilor, dacă este cazul. În cadrul ANAF funcționează un departament de elită care se ocupă de controlul marilor contribuabili și care are suficiente resurse la dispoziție pentru a se asigura că marile firme respectă legile fiscale.

Taxa pe activele bancare 

Băncile și clienții lor vor plăti taxa pe inflația produsă de stat! Conform OUG recent adoptate (art. 86 – 1), instituțiile bancare sunt obligate la plata taxei pe active financiare, denumită în continuare taxa pe active, în situația în care media trimestrială ROBOR determinată potrivit Art. 87 alin. (2) depășește pragul de 2%, denumit în continuare prag de referință. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rațe) reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile se împrumută între ele pe piața interbancară, în baza cererii și a ofertei de lichiditate (de bani). Atunci când există lichiditate în sistemul bancar (de exemplu, statul nu atrage multă lichiditate pentru a finanța deficitul), ROBOR este la un nivel redus (perioada 2015-2016). Alternativ, când statul are deficit bugetar mare și absoarbe banii sectorul bancar pentru finanțarea acestui deficit, ROBOR crește. Alți factorii naționali care determină o evoluție (în sus sau în jos) a ROBOR sunt inflația și stabilitatea macroeconomică a țării.

După adoptarea OUG, profitabilitatea băncilor s-ar putea înjumătăți din cauza unui fenomen dincolo de controlul lor, ceea ce va conduce la credite mai puține și cu costuri mai mari, ceea ce se va răsfrânge asupra tuturor românilor. Sistemul bancar din România avea cea mai scăzută pondere a creditelor neperformante de după criză (5,6% în septembrie 2018), după ani grei în care creditele neperformante au depășit 20% din totalul de credite, producând pierderi băncilor. Odată cu scăderea creditelor neperformante, relația dintre clienți și bănci s-a normalizat, iar profitul sistemului bancar contribuia la creșterea stabilității financiare a băncilor din România și la avansul creditării (6,8% în octombrie 2018), în special în ceea ce privește creditele în lei.

O altă presiune exercitată de plafonarea dobânzilor este menținerea sine die a dobânzilor scăzute la depozite. În condițiile în care rata dobânzii este mai mică decât inflația, românii vor pierde bani dacă îi investesc în depozite bancare. Cu un nivel al depozitelor bancare în scădere, nici creditarea nu are cum să crească, ceea ce va genera o cerc vicios, din care România și toți românii ar avea de pierdut.

Taxa va avea ca efect imediat încetinirea/stoparea creditării, ieșirea băncilor de pe anumite segmente de piață și chiar posibile ieșiri din România. Creditarea populației și a firmelor stimulează întreaga economie și conduce la crearea de locuri de muncă, deoarece prin credite se finanțează investiții și achiziții care altfel nu ar fi accesibile imediat (de exemplu, a cumpăra o casă/mașină, a începe o afacere, a face cumpărături de sărbători etc).

Noua taxă va conduce la reducerea independenței BNR. Va apărea o presiune pe BNR pentru a nu crește rata de dobândă de politică monetară. Ca urmare, politica monetară a BNR va fi mai puțin eficientă în combaterea ratei inflației. Astfel, vom avea inflație mai mare în viitor. Și, implicit, dobânzi mai mari. Dacă dobânzile sunt ținute artificial jos, vor fi create dezechilibre macroeconomice (în special inflație și depreciere a leului). Cel mai bun exemplu în acest sens este Turcia. Președintele Erdogan a pus presiune pe banca centrală pentru menținea la un nivel redus a ratelor de dobândă (pentru încurajarea creșterii economice prin consum). Consumul a generat deficit de cont curent, care atunci când nu a mai putut fi finanțat a condus la criza valutară. Rezultatul: pentru a opri deprecierea accelerată a lirei turcești, banca centrală a Turciei ține dobânda de politică monetară la 24% (în condițiile unei inflații de 22%).

În condițiile unui cont de capital liberalizat, nu pot fi fixate atât ratele de dobândă, cât și cursul valutar. Prin urmare, în cazul în care dobânzile sunt ținute artificial la un nivel redus, va fi presiune pe deprecierea leului (care va genera inflație).

Dacă taxa se aplică și titlurilor de stat, având în vedere că principalii deținători de titluri de stat sunt băncile, yield-ul titlurilor de stat va trebui să crească cu valoarea taxei. Mai mult, nu va mai avea sens deținerea de titluri de stat cu scadențe scurte (având în vedere că acestea au cele mai mici yield-uri).

Taxa va conduce, probabil, la comisioane bancare mai mari pentru clienți, deoarece băncile trebuie să obțină venituri din alte surse decât din creditele acordate.

Plafonarea prețurilor la energie, taxa pe cifra de afaceri în energie și telecom

Plafonarea prețurilor va conduce la decapitalizarea companiilor din această industrie și reducerea profiturilor/intrarea pe pierderi a acestor companii. Acest lucru, combinat cu taxarea pe cifra de afaceri, poate conduce la ieșirea de pe piață a acestor companii. Cu siguranță, investițiile și locurile de muncă a mii de oameni sunt puse în pericol. Cum unele dintre aceste companii sunt cotate pe BVB, valoarea lor de piață se va reduce drastic.

În cazul în care va fi o diferențiere între consumatorii gospodarii vs. companii în ceea ce privește plafonarea prețurilor, se va majora prețul electricității pentru companii, iar cum energia contribuie practic în realizarea oricărui produs/serviciu, va conduce la inflație.

În cazul companiilor telecom, cum va fi aplicată o taxa pe cifră de afaceri, aceasta va conduce la creșterea prețului serviciilor furnizate de aceste companii, deci la inflație și la scăderea puterii de cumpărare a oamenilor. Mai mult, pentru companiile telecom,  cele 2 miliarde de euro solicitate doar pentru prelungirea licențelor 3G vor crește costurile companiilor din industria de resort și, implicit, prețurile serviciilor de telefonie și internet.

Despre căderea bursei de valori

Motivul pentru care un investitor cumpără acțiuni este obținerea de venituri, venituri care pot veni doar din profitul companiilor. Dispare venitul adus de companie, deținerea acțiunii nu se mai justifică economic. Valoarea acțiunii unei companii este dată de valoarea profiturilor viitoare ale acelei companii. Dacă, de exemplu, profitul se înjumătățește, se va înjumătăți și prețul acțiunii pe bursă.

Mai mult, în cazul în care, cel mai probabil, fondurile de pensii, care sunt investitorul instituțional nr.1 pe BVB, având aproape 20% din free float și între 10%-15% din volumul tranzacțiilor) nu vor mai achiziționa acțiuni, prin măsurile impuse de ordonanță, cererea de acțiuni va scădea, cu impact pe scăderea prețului acțiunilor.

Cei doi factori combinați, la care se adaugă și aversiunea externă la risc, reprezintă rețeta dezastrului.

Noutăți Generale

Alexandra Chirilă: Copiii au nevoie de spațiu unde să se poată juca sau practica sport în siguranță, iar deschiderea curților școlilor este o soluție

Publicat

pe

Viceprimarul Sectorului 2 al Capitalei, Alexandra Chirilă

Viceprimarul Sectorului 2 al Capitalei, Alexandra Chirilă, vorbește, în acest interviu, despre proiectul său care prevede deschiderea curților școlilor la sfârșit de săptămână pentru copii.

 

De ce vreți să deschideți curțile școlilor în weekenduri?

Alexandra Chirilă: Avem nevoie de mai mult spațiu. Copiii și tinerii noștri au nevoie de spațiu unde să se poată juca sau practica sport în siguranță, iar deschiderea curților școlilor este varianta prin care administrația Sectorului 2 poate să adreseze rapid și cu costuri minime această nevoie. 

Care sunt avantajele unei astfel de măsuri?

Alexandra Chirilă: Avem cartiere în Sectorul 2 unde nu avem parcuri suficiente, cum este cartierul Andronache, sau dacă aceste parcuri există – sunt mici și insuficiente. Iată de ce curțile școlilor vin în ajutor.

Părinții pot sta liniștiți că cei mici au unde să alerge sau să bată mingea fără să se teamă de pericolele din trafic, iar elevii de liceu pot practica diverse sporturi pe terenurile marcate.

Dacă ne gândim, la fel făceam și noi când eram elevi – mergeam sâmbăta la școală să jucăm handbal, baschet, fotbal – practic, totul depindea doar de ce minge aveam la dispoziție. Bine, și de vârstă un pic.

Cred că mai ales acum, când suntem după un an de pandemie și restricții, o astfel de măsură va ajuta la îmbunătățirea calității vieții în sector.
Și-l va face și un sector mai prietenos cu copiii. 

Există și alte țări sau orașe care au adoptat un astfel de proiect?

Alexandra Chirilă: Acest proiect nu este o noutate, ceea ce cred că este un avantaj. Nu facem experimente. Îmi amintesc cu drag când eram în școala generală și apoi si-n liceu, curtea școlii ne era deschisă în afara orelor de școală tocmai ca să avem acces la un teren de sport. Nu știu când s-a hotărât să fie închise, dar ce știu este că deschiderea curților școlilor revine în discuție mereu de când sunt în Primărie. 

Am urmărit subiectul și în Cluj, Târgu – Mureș, București dar, cumva, tot nu s-a ajuns vreodată la ceva concret. De aceea sper ca în câteva săptămâni să avem o decizie fermă pe acest subiect și să trecem la treabă. 

Va exista personal de pază care să asigure siguranța acestor spații în weekend?

Alexandra Chirilă: Da, va exista pază. Noi, aici, în Sectorul 2, avem deja un mare avantaj, și anume că avem pază umană în școli șapte zile pe săptămână, 12 ore/zi.

În regulament este stipulat: curțile școlilor vor fi deschise în afara orelor de curs și pe perioada pazei. Perioadele principale vizate sunt, așadar, weekendurile și vacanțele. 

Ce feedback ai primit până acum de la directorii de școală din sector?

Alexandra Chirilă: Am primit un mix de păreri. Am avut și directori mai rezervați, dar și directori încântați de această inițiativă. Aici cred că este partea bună la un regulament pus în dezbatere: oricine își poate spune punctul de vedere. Ce vi se pare bun la idee, ce poate fi îmbunătățit în implementare, la ce să fim atenți ca administrație? Fiind un proiect pentru comunitatea Sectorului 2, feedback-ul oamenilor din comunitate ne va ajuta enorm să aducem regulamentul la o formă finală pentru votul din Consiliul Local.

Iar părinții ce spun?

Alexandra Chirilă: De la mesajele părinților care ne rugau să deschidem curțile pentru copii am și pornit acest proiect. Ei sunt inițiatorii, de fapt, noi doar am pus într-o formă administrativă o nevoie a comunității pentru mai mult spațiu de joacă și sport. Nevoie acutizată de ultimul an, dar și de spațiul din ce în ce mai limitat din fața blocurilor.

Sper să primim în continuare mesajele lor, de data asta pe adresa oficială pentru consultarea publică către colega noastră corina.duinea@ps2.ro, până pe 14 aprilie 2021. Ne ajută pentru a integra sugestiile în forma finală a regulamentului.

Ce alte proiecte privind școlile și grădinițele din sector mai ai în plan?

Alexandra Chirilă: În primul rând, avem proiectele de consolidare, reabilitare și modernizare a școlilor și grădinițelor. Avem 83 de unități de învățământ în Sectorul 2, deci prevăd că vom avem de lucru constant pe acest obiectiv.

De asemenea, mai lucrăm la un program de afterschool pe care să-l putem oferi începând din toamnă în școlile unde se învață într-un singur schimb. Este o nevoie foarte mare de after-school cu masa caldă pentru elevii din clasele primare și gimnaziu și încercăm să venim în ajutorul părinților.

Un alt proiect la care țin mult este înființarea unui centru de asistență integrat la Școala 145 pentru copiii care provin din medii vulnerabile.
Ne propunem să înființăm aici un afterschool cu masă caldă, ore remediale și consiliere pentru elevii din anii terminali. 

Citește în continuare

Noutăți Generale

Dragoș Pîslaru, despre „Garanția pentru Copii”: „Comisia Europeană cere statelor să garanteze acces gratuit la îngrijire și educație timpurie, la cel puțin o masă gratuită zilnic, la îngrijire medicală adecvată”

Publicat

pe

Comisia Europeană a lansat miercuri Garanția pentru Copii, inițiativă prin care trage un semnal de alarmă asupra procentului îngrijorător al copiilor din Uniunea Europeană care trăiesc în sărăcie și excluziune socială: un copil din cinci.

Cu competențe limitate la coordonarea inițiativei, Comisia le reamintește statelor membre că finanțarea europeană există – prin Fondul Social European + (FSE+), dar și prin pilonul pentru generațiile viitoare al Mecanismului de Redresare și Reziliență – și că e rândul guvernelor naționale să le folosească pentru a adopta măsuri concrete care să rupă ciclul vicios al sărăciei și să asigure șanse egale pentru toți copiii.

Europa trebuie să facă mai mult pentru a combate sărăcia în rândul copiilor, iar primul demers major în acest sens este Garanția pentru copii, care urmează să fie adoptată de președinția portugheză a Consiliului UE la Summitul Social de la Porto din luna mai.

În pregătirea acestei inițiative, dar și a primei Strategii europene pentru Drepturile Copilului, lansată tot astăzi, Comisia Europeană a concentrat opiniile a peste 10.000 de copii.

Sub Garanția pentru copii, statele membre trebuie să acorde acces gratuit la:

– îngrijire și educație timpurie a copiilor mici – de exemplu, evitându-se clasele segregate;

– activități de învățare – de exemplu, echipamente adecvate pentru învățarea la distanță și excursii școlare;

– cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi la școală;

– asistență medicală – de exemplu, facilitarea accesului la examinări medicale și programe de screening pentru sănătate.

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, coraportor al Mecanismului de Redresare și Reziliență și vicepreședinte al Intergrupului pentru Copii, amintește că la începutul tratativelor pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență nu exista un pilon care să se refere la viitorul copiilor în pachetul de negociere și subliniază cât de important este ca Statele Membre să își concentreze atenția pe generațiile viitoare:

„În anul de grație 2021, milioane de copii din UE nu au acces la hrană, la un acoperiș deasupra capului sau la o locuință încălzită. Ce să mai vorbim de educație, servicii de îngrijire sau servicii medicale.

Săptămâna aceasta am primit un cadou pe care îl aștept de multă, multă vreme: Comisia Europeană a lansat Garanția pentru Copii!

Venită după câțiva ani de pregătiri și consultări, Garanția pentru Copii este o veste bună pentru toți cetățenii europeni, dar în mod special pentru generațiile viitoare, în condițiile în care statisticile arată că, în Uniunea Europeană, unul din cinci copii trăiește în excluziune socială. Iar în România situația este mult mai dramatică decât media europeană.

Comisia cere astăzi statelor membre UE să își asume, ca o responsabilitate prioritară, remedierea urgentă a acestei situații, sub forma unei Recomandări pentru Consiliul UE. Vine la pachet cu o Strategie pentru Drepturile Copiilor și este un semn important că Europa își îndreaptă atenția în direcția potrivită!

Personal, am mai zis-o de multe ori: un copil care nu are acces la utilități vitale, care nu are acces la educație timpurie, la creșă, grădiniță, va avea dificultăți mult mai mari în a face față educației primare, în a se integra, în a deveni un adult prosper. Este un cerc vicios care trebuie întrerupt.

Garanția are două mari puncte. În primul rând, trasează o definiție amplă a ce înseamnă un copil în situație vulnerabilă, și apoi, cine trebuie ajutat mai întâi: copii fără adăpost, cu dizabilități, din rândul minorităților etnice sau migranți, care se află în sistemul instituțional de îngrijire sau care provin din familii aflate în sărăcie.

Cel puțin pentru acești copii, Comisia cere statelor să garanteze acces gratuit la îngrijire și educație timpurie, la activități de învățare, la cel puțin o masă gratuită zilnic, la îngrijire medicală adecvată. În general, locuirea și nutriția sunt două linii primare de acțiune.

Statele vor trebui să numească câte un Coordonator Național, echipat cu resursele necesare pentru a monitoriza și facilita transformarea Garanției în acțiuni concrete. La fel de important, Garanția va fi o parte importantă a exercițiului de guvernanță economică care se numește Semestrul European și va fi un punct cheie în recomandările naționale pe care Comisia le face anual statelor membre.

Avem acum numeroase instrumente, de la Fondul Social European+ la Mecanismul de Redresare și Reziliență, care pot finanța investițiile care să implementeze această Garanție. Personal, cred că trebuie să fim și mai ambițioși de atât și, de azi, încep munca la o Rezoluție a Parlamentului European pe Garanția pentru Copii.

Când investim în copii, investim pentru viitor!”

Citește în continuare

Noutăți Generale

A fost finalizat mandatul Guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, începe procesul de recrutare

Publicat

pe

Candidații la funcția de Guvernator ARBDD își pot depune candidaturile începând de mâine, 19 martie, până pe 1 aprilie 2021.

Candidaturile pentru rolul de Guvernator ARBDD vor fi trimise la adresa de email deltavie@steinandpartner.com, în intervalul 19 martie –1 aprilie 2021. Toți candidații care vor aplica vor primi, pe adresa de email de pe care au transmis candidatura, un mesaj de confirmare.

Pașii următori în procesul de recrutare și selecție a Guvernatorului ARBDD derulat de către echipele Stein & Partner și Hart Consulting sunt:
19 martie – 6 aprilie 2021: toți candidații eligibili conform grilei de evaluare standard vor fi contactați direct și programați pentru interviu.
1 – 12 aprilie 2021: desfășurarea interviurilor cu candidații care au aplicat.

Interviurile vor fi de două tipuri:
– Interviuri structurale – susținute de echipa Stein&Partner
– Interviuri bazate pe competențele prezentate în fișa postului, susținute de echipa Hart Consulting
13 – 19 aprilie 2021: aplicarea testului Hogan de către Hart Consulting pentru candidații care au trecut deja de etapa de interviu
20 – 26 aprilie 2021: pregătirea listei scurte cu candidații cărora le-au fost identificate competențele necesare pentru rol și care s-au calificat pentru etapa următoare în urma evaluării Hogan.
26 aprilie 2021: Prezentarea listei scurte către reprezentații Alianței USR PLUS
Re-contactarea tuturor candidaților care au fost implicați în etapa de interviuri și transmiterea feedback-ului în urma procesului de selecție (selectat/ neselectat).
Fișa postului – cuprinde descrierea proiectului, a mandatului Guvernatorului ARBDD, raportarea și subordonarea rolului, precum și descrierea profilului ideal al candidatului, aici fiind incluse aspecte precum competențele cheie pentru a asigura o bună guvernare a Deltei Dunării, împreună cu setul de aptitudini și experiență necesare pentru a fi considerat eligibil în procesul de selecție.

Firmele de recrutare implicate în acest proces – Signium – Stein & Partner / Executive Search & Organizational Development și Hart Consulting, companie de consultanță în executive assessment & leadership development – au trasat profilul ideal al candidatului la funcția de Guvernator și au stabilit calendarul de selecție și recrutare.
Atribuții și responsabilități
● Coordonează întreaga echipă care constituie Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (“ARBDD”) pentru trasformarea instituției într-o organizație agilă și eficientă;
● Reprezintă ARBDD în relația cu autoritatea centrală de protecție a mediului și cu alte autorități și instituții publice, cu persoanele juridice și fizice române și străine, precum și în justiție;
● Se consultă cu comunitățile locale și cu organizațiile și asociațiile din Delta Dunării pentru a dezvolta programe supuse spre aprobare Consiliului Științific și Colegiului Executiv;
● Se constituie un leader de opinie și facilitator care coalizează parțile interesate pentru îndeplinirea unor obiective care depașesc autoritatea și responsabilitatea ARBDD;
● Monitorizează gradul de realizare a obiectivelor propuse la nivel de ARBDD;
● Stabilește obiective profesionale personalizate pentru echipele din subordine, în concordanță cu și derivate din obiectivele stabilite la nivel de Administrația Rezervației;
● Propune modificarea sau îmbunătățirea activității, a statutului de funcții și a structurii de personal, numește persoane în funcții de conducere din cadrul Administrației Rezervației;
● Propune îmbunătățirea dotării ARBDD pentru facilitarea desfășurării activității acesteia în condiții optime;
● Analizează și urmărește activitatea de contractare, finanțare și realizare a lucrărilor, iar Guvernatorul ARBDD are rol de ordonator terțiar de credite;
● Analizează și propune organelor competente modificarea nivelurilor taxelor și tarifelor percepute, potrivit legii, de ARBDD;
● Stabilește modul de utilizare a mijloacelor de transport;
● Aprobă reprezentarea Administrației Rezervației în colaborarea în țară și străinătate;
● Depune toate eforturile și își folosește capacitățile manageriale pentru urmărirea direcțiilor fundamentale – așa cum au fost ele identificate de către Platforma “Delta Vie” pentru un Viitor Sustenabil și Responsabilitate Colectivă în Delta Dunării – în elaborarea strategiilor și a planurilor de management precum și în modificarea legislației în ceea ce privește Delta Dunării*.
Competențe cheie ale candidaților
● Leader inspirațional capabil să motiveze și să consilieze oamenii din subordine
● Capabilitatea de a discuta și negocia cu multiple părți interesate (e.g. autoritățile publice și locale, comunitatea locală și organizațiile și asociațiile din Delta Dunării), dovedind un management inclusiv și păstrând o atitudine diplomatică și echidistantă în situații sensibile
● Demonstrează integritate morală și profesională ridicate precum și standarde etice
● Sensibilitate și respect pentru drepturile omului, egalitate de gen, senzitivitate culturală, religioasă, de rasă, naționalitate și vârstă
● Capacitate excelentă de organizare și de comunicare a obiectivelor ARBDD
● Promovează o atitudine pozitivă și proactivă
● Încurajează comunicarea onestă și transparentă în cadrul echipei și în relațiile cu terții
● Familiaritatea cu legislația națională și internațională, care guvernează asupra Rezervației Biosferei Delta Dunării, cu structurile guvernamentale, mediile academice și societatea civilă, sunt considerate un avantaj
● Capabilitatea să își asume decizii care să răspundă realității locului și timpului

Aptitudini și experiență
● Studii superioare
● Experiență dovedită într-o poziție de conducere de minim 10 ani, care să necesite implicarea tuturor părților interesate pentru implementarea programelor sau acțiunilor. Experiența anterioară în a activa sau a administra arii protejate și rezervații naturale constituie un avantaj, dar nu este obligatoriu
● Experiență de lucru în managementul de proiect și cunoștințe de utilizare a instrumentelor specifice
● Activist de mediu cu preocupări reale în prezervarea și protejarea acestuia
● Spirit de pionierat și inițiativă
● Viziune de ansamblu și aptitudini de prioritizare
● Capacitate de planificare strategică și implementare tactică
● Capacitate extinsă de comunicare
● Cunoașterea limbii engleze (orice altă limbă străină cunoscută ar reprezenta un avantaj)

Mandatul cuprinde și prezentarea pe scurt a direcțiilor fundamentale, așa cum au fost ele identificate de către platforma “Delta Vie”, prin consultarea a peste 50 de reprezentanți ai organizațiilor guvernamentale și neguvernamentale, administrației locale, comunității locale, comunității științifice și mediului de afaceri:
1. Păstrarea unui echilibru între conservare, utilizarea resurselor naturale și dezvoltare
2. Întărirea capacității ARBDD de a inova și de a găsi soluții bine fundamentate
3. Menținerea și refacerea ecosistemelor naturale și a funcțiilor lor
4. Decizii de management (inclusiv cele care privesc dezvoltarea economică) fundamentate științific și susținute cu date și analize de impact
5. Introducerea de regulamente pentru adoptarea soluțiilor de infrastructură “verde” cu impact cât mai mic de mediu și cu punerea în valoare a peisajului cultural
6. Plan prioritar pentru resursa pește și politica piscicolă
7. Extinderea sezonului turistic la minim 9 luni, tranziția către turismul lent și creșterea timpului de ședere a turiștilor
8. Introducerea unei politici “zero deșeuri” și „zero plastic” în Delta Dunării și Marea Neagră în perimetrul RBDD
9. Digitalizarea serviciilor oferite de către ARBDD pentru comunități și turiști precum și integrarea digitală cu serviciile administrației locale și centrale
10. Introducerea unor instrumente moderne de monitorizare și culegere de date pe baza cărora să se poată lua decizii și să se facă prognoze
11. Asumarea de către ARBDD a unui rol proactiv de a susține, prin politici și mecanisme financiare, echilibrarea inegalităților care apar în desfășurarea activităților economice adaptate condițiilor din deltă și care să sprijine protecția și refacerea ecosistemelor
12. Crearea unui sistem de consultare publică permanentă cu comunitatea locală, mediul de afaceri, administrația locală, societatea civilă
13. Reformarea ARBDD în sensul asigurării unei bune guvernanțe: participativă și diversă, orientată spre consens, transparentă, eficace și eficientă, echitabilă și inclusivă, constituită legal, strategică și coerentă
14. Reformarea ARBDD pentru a asigura un management agil, orientat pe rezultate, având un plan strategic cu obiective măsurabile, un buget multianual, autonomie și responsabilitate decizională
15. Implementarea unui plan de mobilitate bazat pe analiza capacității de suport și stimularea tranziției la transport ecologic pentru dezvoltare sustenabilă

Click aici pentru a citi documentul cu pașii în procesul de selecție

Click aici pentru a citi documentul despre Mandatul Guvernatorului 

Citește în continuare

Cele mai citite