Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Reforma constituțională în viziunea USR PLUS. Andrei Lupu, candidat la Camera Deputaților: „Ne dorim ca Parlamentul din 2024 să fie un Parlament de 300”

Publicat

pe data de

Avocatul Andrei Lupu, candidatul USR PLUS pentru Camera Deputaților în județul Prahova, vorbește despre reforma constituțională profundă pe care o preconizează programul Alianței pe care o reprezintă. Printre ideile promovate se numără limitarea mandatelor primarilor la două, restrângerea numărului de parlamentari la 300, digitalizarea justiției și toate prevederile legislative din pachetul „Oameni noi în politică”. Europarlamentarul Dragoș Tudorache, președinte executiv al USL PLUS, se alătură discuției, pentru a vorbi despre șansele USR PLUS de a-și impune ideile într-o coaliție, cel mai probabil cu PNL, și despre strategiile postelectorale de negociere ale formațiunii.

PRINCIPALELE IDEI

  • Reforma constituțională poate fi inițiată cu cel puțin o treime din totalul parlamentarilor.
  • USR PLUS își dorește un scor care să o pună pe picior de egalitate cu PNL și să îi confere forță în negocieri.
  • Reparația legilor justiției este imperativă, după distrugerile produse în sistemul legislativ de PSD în epoca Dragnea.
  • USR PLUS are însă o strategie care depășește acest palier de discuție, prin demersuri cum ar fi digitalizarea justiției.
  • Digitalizarea justiției pornește de la plata online a taxelor de timbru sau depunerea online a chemărilor în judecată și ajunge la transparentizarea actului de justiție prin transmisia publică a ședințelor de judecată.
  • Restrângerea numărului de mandate pentru primari vizează micii baroni locali, care folosesc resursele dobândite la Primărie pentru perpetuarea eternă în funcție, și nu primarii competenți. Primarii sunt mici „președinți locali”, cărora trebuie să se li se aplice aceeași logică de echilibru constituțional ca președinților.
  • Un parlament cu 300 de membri va fi mai suplu, mai puțin birocratic, iar reprezentanții aleși vor avea o responsabilitate mult mai mare. Candidatura pe locuri eligibile nu va mai putea fi o recompensă politică în aceeași măsură ca până acum.
  • USR PLUS își dorește ca Parlamentul din 2024 să fie unul cu 300 de membri.
  • Și Andrei Lupu, și USR PLUS acordă prioritate tuturor prevederilor din ințiativa „Oameni noi în politică”, conform căreia penalii trebuie excluși din funcții publice, numărul de parlamentari pentru diaspora trebuie crescut, pe lângă unele din ideile deja amintite.
  • PNL este confirmat drept partenerul de coaliție cel mai probabil pentru USR PLUS. Negocierea cu PNL va fi una conplexă, dar USR PLUS speră că votul o va așeza pe o poziție de egalitate cu PNL și îi va conferi forță de negociere și mai remarcă faptul că și PNL a transmis semnale pozitive în chestiunea reformei constituționale, chiar dacă și-a precizat mai puțin ideile.
  • Andrei Lupu și alți candidați ai USR PLUS sunt produsul unor așteptări născute în societate în ultimii ani, care se referă la un nou stil de politică și de oameni implicați în politică. Această așteptare e ceea ce definește și individualizează USR PLUS.

Prima întrebare pentru domnul Andrei Lupu se referă la reforma constituțională profundă pe care o preconizează USR PLUS în programul politic. USR a fost deja patru ani în Parlament, de ce nu ați inițiat această reformă mai devreme?

Andrei Lupu: Colegii noștri din USR au fost foarte activi în ultimii patru ani, dar discuția pentru modificarea Constituției presupune un grup de inițiativă de o treime din parlamentari. În 2016, colegii noștri din USR au obținut aproximativ 10% și, din păcate, nu au reușit să găsească susținere în zona PNL-ului sau a altor grupuri cât de cât deschise pentru o reformă constituțională. Acum, odată cu noul Parlament, sperăm să construim o majoritate suficient de largă, odată pentru a iniția revizuirea constituțională, dar și mai important, pentru a reuși să adoptăm această revizuire, lucru pentru care ne trebuie două treimi din voturile fiecăreia dintre Camere – chiar trei sferturi, în plenul reunit, așa cum prevede Constituția. Cu cât votul de duminică va fi mai curajos în direcția USR PLUS, cu atât el ne va permite să mergem mai ușor în direcția revizuirii Constituției, care este un aspect esențial. Constituția nu a mai fost revizuită din 2003 și, așa cum am văzut de ceva timp încoace, mecanismele constituționale ajung să scârțăie și să avem tot felul de blocaje și de crize constituționale.

Am ajuns la domnul președinte executiv Dragoș Tudorache imediat, fiindcă presupunem că suntem deja în Parlament, la un scor bun pentru USR PLUS și negocieri între partide. Domnule Tudorache, veți forma o majoritate cu PNL, veți reuși să negociați reforme constituționale cu acest partid?

Dragoș Tudorache: Eu cred că da. În mod evident, noi contăm pe un rezultat foarte bun, care să ne pună în situația unei negocieri serioase, de conținut, pe care să o avem cu PNL, cel mai probabil partener de coaliție și de majoritate parlamentară, de luni încolo. Și asta ne va pune și în acea situație pe care ne-a descris-o colegul meu Andrei Lupu, și anume de a iniția în primul rând, cu o treime din membrii Parlamentului, reforma constituțională. Și în al doilea rând, de a o pregăti așa cu se cuvine. Pentru că este esențial ca de această dată să lucrăm foarte mult în Parlament, acolo unde este firesc, logic să lucrăm. Pentru că trebuie să și schimbăm cumva fața aceasta a Parlamentului care de 20, 30 de ani încoace nu a prea demonstrat că este acel for reprezentativ pentru societate care să facă lucruri bune pentru societate. De data asta, eu cred că, cu o majoritate solidă, putem arăta că Parlamentul poate face și lucruri bune, printre ele și această reformă constituțională, atât de importantă din punctul nostru de vedere pentru sănătatea statului român.

Din nou la domnul Andrei Lupu, pentru că el e juristul în această ecuație. În programul USR PLUS există multe idei și propuneri politice care sunt un soi de reparație față de ceea ce s-a întâmplat cu cadrul normativ al justiției în epoca Dragnea. Pe de altă parte, după performanțele de la ultimele trei scrutinuri, PSD pare a fi un partid în pierdere de viteză, condamnat la opoziție. Nu cumva e prea târziu și ne concentrăm pe conflicte care nu mai contează?

Andrei Lupu: Este adevărat că este târziu. Și, din păcate, partidul aflat acum la guvernare a avut destul timp pentru a începe să curețe un pic justiția. Însă nu am văzut nimic în zona asta, de când PNL a preluat guvernarea, cu excepția unui proiect de lege lansat destul de târziu, acum aproape o lună – și este pus în dezbatere publică până după alegeri. După aproape trei ani, era imperativ să avem o reparație în acest domeniu cât mai rapid. Din punctul nostru de vedere, imediat ce se va ajunge la o majoritate și un guvern, va trebui să ne ducem rapid în Parlament și să corectăm legislația din justiție, cea penală. Dacă există blocaje în Parlament, acest lucru se poate face inclusiv prin angajarea răspunderii Guvernului. Acest proces e unul prin care noi, USR PLUS, ne-am definit. Din păcate, PNL s-a angajat la aceste corectări, ca să le spunem așa, dar nu a făcut prea mult – doar lansarea unei dezbateri.

În același timp, sunt multe alte lucruri care țin de reforma în justiție. Noi ne-am luat un angajament care se poate rezuma foarte plastic: să nu mori cu dreptatea în mână. În momentul de față, în justiția românească – fie penală sau civilă – procesele ajung să dureze extraordinar de mult, oamenii stau cu anii prin instanțe, așteaptă soluții care se lungesc la nesfârșit, iar asta se întâmplă de multe ori pentru că justiția nu este suficient de pregătită. Există probleme în legislație și există probleme în ceea ce am putea numi sistemul administrativ. Iar ceea ce noi propunem, în primul rând, aici este digitalizarea justiției. Ceea ce s-a făcut până acum, cât de cât, s-a făcut de sus în jos, cu reglementări care nu sunt încă foarte clare. Nu avem nevoie de termene infinite în care, de pildă, ne certăm despre felul cum ne plătim taxa de timbru. Ci de o platformă online în care îți poți plăti taxa de timbru. Sau prin care statul asistă cetățenii care vor să meargă în instanță. Acum acest lucru îl fac avocații, dar nu e nevoie de avocați care să îți ghideze primii pași într-o instanță, statul poate face asta gratuit pentru tine. Aceasta e o construcție care merge dincolo de la a corecta dezastrul produs de PSD în cei trei ani de guvernare.

DIGITALIZAREA JUSTIȚIEI. AVANTAJE PENTRU CETĂȚEAN

Hai să detaliem puțin ce înseamnă această digitalizare din punctul de vedere al simplului cetățean care are o treabă la tribunal. Ați vorbit de plata taxei de timbru online, ce alte facilități mai poate oferi un sistem digital?

Andrei Lupu: În Ministerul Justiției au existat proiecte de digitalizare încă de prin 2004-2005, dar ele nu se văd astăzi așa cum ar trebui să se vadă la cetățean. Există un site în care poți consulta soluțiile finale într-un dosar, dar în rest… în momentul de față nu se poate depune o cerere de chemare în judecată online, nu se poate depune o întâmpinare online, nu se pot depune probe online, nu poți fi audiat online… Aceste lucruri sunt obișnuite în alte țări. În ultimele luni, a devenit uzual ca noi să ne vedem prin camerele calculatoarelor, inclusiv acum, ar trebui să ne putem vedea la fel și în instanțe, ar trebui să putem depune documente online, să nu mai fie nevoie să mergi la registratura instanței și să stai zile întregi până e persoana de acolo suficient de deschisă încât să preia documentele. Avocații ar trebui să poată administra aceste documente online, între ei, la fel cum judecătorii ar trebui să organizeze aceste ședințe online. Cu ocazia crizei din domeniul sanitar, s-a dovedit că toate acestea funcționează și vor funcționa și atunci când pandemia nu va mai fi de actualitate. Iar dincolo de asta, avem nevoie și de transparență în justiție, iar online-ul contribuie și el la această transparență. În momentul ăsta, teoretic ședințele de judecată sunt publice, dacă nu există vreo problemă legată de exemplu de proiecția minorilor. Teoretic, în rest, orice cetățean poate intra într-o sală de judecată. Dar, în realitate, nu pot intra mai mult de 15 persoane. E foarte simplu să transmiți ceea ce se întâmplă într-o ședință cu o cameră de Web, iar atunci când asta se va întâmpla, cetățenii vor avea încredere în sistemul de justiție, care, așa cum știm din diferite sondaje de opinie, este foarte scăzută astăzi.

Să ne întoarcem la probleme constituționale, fiindcă din fericire nu toți avem treburi la tribunal, iar reforma constituțională privește toți potențialii Dvs. alegători. Haideți să vorbim puțin despre primari, Programul USR PLUS vrea să le limiteze mandatele la două. Ce ne facem cu primarii cu rezultate – ca să vă contrariez, o să vă dau un exemplu din alt partid, Emil Boc, care pare că a făcut o treabă mult mai bună la Cluj decât la Guvern. Nu e o pierdere faptul că primari de acest tip își vor vedea cariera stopată după două mandate?

Andrei Lupu: Da, există cu siguranță primari cărora electoratul le-a oferit mai multe mandate. E cazul să precizez că propunerea noastră se referă nu numai la primari, ci și la președinții de Consilii Județene, iar ei se pot întoarce în funcție după o pauză de un mandat. Dar, mai ales, propunerea noastră nu se referă la Emil Boc sau la alți primari populari. Se referă la toate cazurile de acest tip, or în majoritatea cazurilor nu vorbim de primari apreciați, ci la mici baroni locali, care ajung să pună stăpânire pe resursele din zonă și apoi să le folosească pentru a obține noi mandate. Prin urmare, propunerea noastră invită la un pas în spate după opt ani. Dacă e vorba de un primar cu adevărat extraordinar, acesta va putea reveni după alți patru ani.

Dragoș Tudorache: Aș adăuga și eu aici un argument, care ține de eliminarea unui risc de monopol de putere. Să ne gândim la ceea ce se întâmplă în alegerea președintelui țării, aș merge până acolo fiindcă un primar este un fel de mic președinte pentru comunitatea respectivă. Logica politică, constituțională, limitează mandatele președintelui, care poate fi un președinte foarte bun. Poate că electoratul și l-ar dori și o a treia oară. Însă există o logică de filozofie politică și de echilibru constituțional care limitează mandatele. Ea se aplică și la nivel local. Ea nu trebuie privită ca o măsură împotriva unui om, fie el Emil Boc sau altcineva, ci ca o chestiune de sănătate constituțională și politică. Și de responsabilitate. Fiindcă un om care știe că e limitat la două mandate se va simți responsabil să dea ce are mai bun în el – sau în ea – și să facă maximum de performanță politică în cele două mandate.

CUM ȘI CU CINE VA NEGOCIA USR PLUS

Domnule Tudorache, s-ar putea ca această prevedere să nu convină PNL-ului, care are destui primari în funcție. Cum faceți să o negociați?

Dragoș Tudorache: Dacă electoratul ne va pune în postura pe care o sperăm noi, de negociere de la egal la egal cu PNL, bineînțeles că nu va fi o negociere simplă. Prin mai multe voci ale partidului, în ultimele săptămâni am făcut foarte clar faptul că suntem pregătiți pentru o negociere complexă, dificilă, care va dura poate o săptămână, două sau trei chiar și pentru primele puncte de consens. Asta nu ne va împiedica să ne urmărim obiectivul de a ajunge la un program de guvernare care să conțină cât mai mult din reformele pe care noi le considerăm importante în stat. Dacă ne uităm și la semnalele politice pe care și PNL-ul le-a dat – poate mai timid, până acum -, și acest partid s-a pronunțat în favoarea unei reforme constituționale. Bun, nu au spus ce așteaptă ei de la o reformă constituțională. Dar eu cred că elementele pe care trebuie să le schimbăm în constituție sunt evidente pentru toată lumea și ne dorim ca în negocieri să conturăm un program de guvernare foarte clar, pentru a nu avea sincope mai târziu în privința aplicării lui. Acest lucru e valabil și pentru tot pachetul de modificare a legislației electorale. Nu e vorba numai de limitarea mandatelor de primar la două, am mai propus și votarea primarilor în două tururi, o reprezentare mai mare a diasporei – e o listă întreagă de elemente pe care le vrem schimbate și pentru care sperăm să găsim și înțelegerea și sprijinul PNL. Noi ne vom lupta pentru aceste lucruri în negociere, pentru că ni le-am asumat în fața electoratului, definesc oferta noastră politică și nu vom renunța la ele.

Oarecum conexă este și reducerea numărului de parlamentari la 300. Am avut un referendum, în vremuri aproape imemoriale, electoratul și-a exprimat voința. Până acum nu s-a întâmplat nimic. Cum va reuși USR PLUS să facă asta? În logica de mai sus ar trebui să determine PNL să facă asta, dar „pentru noi toți e mai bine să avem mai mulți parlamentari” din punctul de vedere al politicienilor, nu?

Dragoș Tudorache: Nu și pentru noi. Noi credem cu fermitate în nevoia de a ne duce acolo unde voința poporului s-a dus acum mai bine de zece ani de zile. La un Parlament mai suplu, mai eficient și, cred eu, și mai responsabil în fața electoratului. De aceea, pentru noi, implementarea voinței din referendumul consultativ este unul din elementele de căpătâi pe care le vom negocia. Nu știu cum anume se va poziționa PNL pe această prevedere, dar din punctul nostru de vedere este esențială în pachetul de reformă constituțională. Ne dorim ca Parlamentul din 2024 să fie deja un Parlament de 300.

Domnule Andrei Lupu, fiindcă sunteți jurist, vă întreb pe Dvs. ce avantaje are un Parlament mai restrâns.

Andrei Lupu: În principiu, nu există dezavantaje. Nu ne oprește nimeni să avem în continuare două Camere, deci beneficiul unei dezbateri mai prelungite. Nu ne oprește nimeni să avem la fel de multe Comisii, ceea ce se va întâmpla e că vom avea mai puțini membri în acele comisii, ceea ce în fond nu e un lucru rău. Fiecare județ va avea mai puțini reprezentanți, dar asta nu-i va opri să fie la fel de răspunzători în fața cetățenilor. Mai există și argumentul scăderii cheltuielilor, dar nu cred că acesta este esențial. Important e că îi responsabilizăm pe cei care merg acolo. Și facem din funcția de parlamentar mult mai mult decât o răsplată politică pentru activiștii de partid. Ajutăm și partidele să își selecteze cu adevărat bine trimișii în Parlament și ajutăm și cetățenii să conștientizeze mult mai clar că cei 300 trebuie bine selectați. În sumă, scăpăm de multă birocrație, de unele costuri și responsabilizăm. Cred că acesta este cel mai important aspect, responsabilizarea.

INIȚIATIVA „OAMENI NOI ÎN POLITICĂ” A FOST PRELUATĂ INTEGRAL ÎN PROGRAMUL USR PLUS

Aveți o inițiativă legislativă preferată, pe care vreți să o introduceți prima după ce veți deveni parlamentar?

Andrei Lupu: Da, clar. Există un proiect pe care l-am scris acum aproape trei ani, pe când eram în societatea civilă, prin platforma România 100. E vorba despre proiectul „Oameni noi în politică”. Prima inițiativă legislativă cetățenească din România, de la Constituția României din 1991 încoace. Am fost unul dintre inițiatori, alături de mai mulți colegi din societatea civilă. Am reușit atunci să strângem undeva la 130 de mii de semnături de susținere, cu mult peste baremul de 100 de mii pe care îl prevede Constituția pentru crearea unei inițiative legislative cetățenești. Am trecut însă printr-un moment de restriște atunci când primarii din diferite localități au început să anuleze liste de semnături pentru aspecte absolut formale și am ajuns la Curtea Constituțională contestând aceste anulări. Ne-am trezit într-o situație oarecum absurdă, în care ne-au fost luate în considerare 99.600 de semnături, cu 400 mai puțin decât impune Constituția. Pentru motive absolut formale, repet, ca faptul că la sfârșitul dosarului cu semnături dintr-o anume localitate, primarul nu pusese corect ștampila sau sigiliul primăriei – nu se punea problema de semnături false sau alt viciu serios. Atunci, ne-am luat angajamentul că primul proiect pe care îl vom depune e chiar acest proiect. Eu, personal, îmi doresc ca acesta să fie primul pe care îl voi promova, imediat ce voi ajunge în Parlament și voi putea depune proiecte.

Domnule Tudorache, „Oameni noi în politică” este și o prioritate a Alianței USR PLUS sau este doar o miză personală a lui Andrei Lupu?

Dragoș Tudorache: Este o prioritate și pentru noi, ca alianță și în curând ca partid, fiindcă așteptăm să se producă și fuziunea juridică. Toate elementele din pachetul legislativ „Oameni noi” se regăsesc în programul nostru politic. Am vorbit deja mai devreme despre reprezentativitatea diasporei, care e un exemplu foarte bun. E un element foarte important. Vedem cu toții cu cât entuziasm votează diaspora de fiecare dată, iar ăsta e un lucru foarte bun, că românii din străinătate rămân conectați civic, politic, la viața de acasă. Pe de altă parte, votează pentru un număr mult prea mic de parlamentari față de ceea ce înseamnă diaspora în momentul de față. Cred că este o datorie morală, noi simțim că o avem față de ei. E doar unul din elementele din acest pachet.

CE ÎL RECOMANDĂ PE ANDREI LUPU ȘI PE NOU-VENIȚII ÎN POLITICĂ

Ultima întrebare e obligatorie într-un context electoral. Îl rugăm pe domnul Andrei Lupu de să ne spună de ce ar trebui să îl voteze alegătorii, iar apoi îl rugăm și pe domnul Dragoș Tudorache să răspundă la aceeași întrebare.

Andrei Lupu: Ceea ce cred eu că este definitoriu pentru mine e faptul că fac parte dintr-un val nou de politicieni sau de oameni politici… sincer, nici nu îmi plac foarte mult acești termeni. De oameni implicați în politică, de oameni noi care pot aduce și o perspectivă nouă asupra modului cum se face politică în România. De oameni care vor reuși să țină legătura, să facă un schimb de idei permanent cu societatea, cu zona în care au fost aleși. Și care nu merg în Parlament doar pentru a ocupa o poziție de oarecare prestigiu. Nu merg acolo pentru că am nevoie de o funcție publică. Dimpotrivă, vin din zona privată, unde am acționat suficient de mult timp pentru a beneficia de pe urma experienței. Merg în Parlament tocmai pentru a transmite ceea ce am învățat în zona privată, ceea ce am acumulat în anii de avocatură, de predat în Universitatea din București. Vreau să contribui mai degrabă decât să obțin ceva pentru mine. Sunt alături de mine, în USR PLUS, mulți colegi care au aceeași perspectivă. Care vin din zona privată, care ar fi putut să câștige acolo mai mult. Care vin din diaspora, dar care merg spre Parlament din dorința de a contribui. Și care au spus: „Atât, nu se mai poate!”, din ianuarie 2017, când mulți dintre noi au spus același lucru și au ieșit în stradă. Unii dintre noi am dorit să ne implicăm și dincolo de proteste, fiindcă e cazul să facem și noi regulile.

Dragoș Tudorache: Elementele pe care le-a spus Andrei sunt cele pe care le-aș sublinia și eu. Trebuie să înțelegem că noi toți, cei din USR PLUS, USR-ul la început, în 2016, dar și PLUS-ul, doi ani sau trei mai târziu, suntem produsul acestei așteptări născute în societate, de a vedea un altfel de politician și un altfel de politică. Și cred că Andrei spunea foarte bine că acea politică pe care am văzut-o până acum, timp de 30 de ani, care înseamnă de fapt căpătuială, acei oameni politici care intrau în politică pentru a o folosi în interesul lor e ceea ce societatea vrea să vadă schimbat. Iar oferta noastră politică reprezintă acea schimbare. Reprezintă ceea ce noi am numit Revoluția bunei guvernări, o politică în folosul celor care votează. Pentru că noi înșine am venit de acolo. Mulți dintre noi încă nu ne simțim politicieni, nu ne place să fim numiți politicieni, fiindcă ne simțim, în adâncul nostru, cetățeni care au trăit și au avut această frustrare de a nu fi serviți așa cum trebuie de către clasa politică de până acum. Și au ales să se implice. Asta este ceea ce ne definește pe noi în această nouă forță politică, USR PLUS, și asta, credem noi, convinge și electoratul să ne dea încrederea sa.

Despre Andrei Lupu

– candidat USR PLUS pentru Camera Deputaților, în județul Prahova

– avocat, a studiat nu numai Dreptul, ci și Științe Politice la SNSPA

– predă Drept Constituțional și Instituții Publice la Facultatea de Drept a Universității din București

– s-a implicat în politică după protestele din 2017, legate de Ordonanța 13, intrând în inițiativa România 100, unde a coordonat echipa de Justiție și Anticorupție, alături de Raluca Prună

– a coordonat consultarea națională „Întrebăm România Împreună”, care a inclus peste 25.000 de interviuri și numeroase dezbateri publice pe teme politice în întreaga țară

– a fost coordonator pentru regiunea Sud-Muntenia al proiectului RO+

– în ianuarie 2019, a devenit membru al Biroului Național PLUS, funcție pe care o îndeplinește până la așteptata fuziune cu USR.

* Interviu publicat pe hotnews.ro

Revista Presei

Anca Dragu: Bugetul pentru 2021 nu este unul de austeritate, ci cumpătat. Să nu uităm că suntem într-un an în care economia se chinuie să îşi revină

Publicat

pe

„Ar trebui să gândim acest buget în contextul economic actual şi să trecem dincolo de şicanele acestea politice care se iscă în jurul bugetului: nu aş spune că este unul de austeritate, aş spune că este un buget cumpătat”, a declarat preşedinta Senatului, Anca Dragu, duminică seara, la Antena 3, în cadrul unei discuții despre proiectul bugetului de stat pe 2021, care intră astăzi în dezbaterea plenului reunit al Parlamentului, dar și despre posibilitatea unui proiect de lege care să elimine anumite beneficii pentru parlamentari.

„În acest moment bugetul are un deficit de 80 miliarde lei, ceea ce înseamnă 7,16% din PIB. Orice majorare înseamnă un şi mai mare deficit, înseamnă o şi mai mare datorie, înseamnă că vom avea de plătit peste câţiva ani, de rambursat aceste datorii. Deci conceptul acesta de deficit este unul de care trebuie să fim foarte responsabili pentru că banii aceştia pe care noi îi putem consuma în diferite scopuri, ei trebuie returnaţi, trebuie rambursaţi.

În ultimii ani 30 de ani, România nu a returnat datorie, a tot acumulat, a tot rostogolit datorie, astfel încât de aceea de la zero am ajuns spre 40% din PIB acum. Această datorie va fi plătită chiar de copiii noştri şi nu este o metaforă.

Pe de altă parte, eu aş evita cuvântul austeritate pentru că totuşi sunt creşteri de venituri în buget. Salariul minim are o creştere. Să nu uităm că suntem într-un an în care economia se chinuie să îşi revină, să îşi revină de pe o creştere economică negativ, o contracţie. Să nu uităm că 2 milioane de români au fost loviţi direct şi indirect de criză, un milion au fost la un moment dat în şomaj şi au avut veniturile reduse.

O parte din veniturile pentru aceşti şomeri au fost acoperite din bugetul de stat, ceea ce a cauzat un deficit, o datorie foarte mare. Ar trebui să gândim acest buget în contextul economic actual şi să trecem dincolo de şicanele acestea politice care se iscă în jurul bugetului: nu aş spune că este unul de austeritate, aş spune că este un buget cumpătat”, a declarat Anca Dragu.

În același timp, Anca Dragu nu exclude eliminarea anumitor facilităţi de care parlamentarii beneficiază, cum ar fi gratuitatea la transportul feroviar, aerian: „Cu siguranţă ar fi o justă măsură să tăiem şi gratuitatea pentru parlamentari. Sunt cu totul de acord. Am putea depune, sigur că da. Am putea depune chiar şi după ce trece bugetul, dar ar putea venit şi zilele acestea pe plen, în dezbaterea pe buget. Cel mai bine ar fi să avem bugetul aprobat acum, pentru că este un document extrem de important pentru toţi investitorii, nu numai străini, pentru investitorii români, pentru oamenii care au afaceri, pentru micii întreprinzători. Deci acest document haideţi să îl aprobăm aşa cum el a fost deja discutat în comisii şi apoi să ne uităm şi la parlamentari. Aţi văzut că deja am tăiat pensiile speciale ale parlamentarilor, tocmai pentru că acolo a fost mai uşor să acţionăm şi a fost un semnal pe care l-am dat că aceste beneficii nemeritate trebuie să dispară şi să dispară de la noi. Adică puterea exemplului mi se pare cea mai bună”.

Pe de altă parte, întrebată despre cine ar putea să vină în locul Renatei Weber în funcţia de Avocat al Poporului, Anca Dragu a precizat că nu au fost avansate propuneri din partea niciunui partid. „Nu este niciun secret, s-a discutat public despre schimbarea Avocatului Poporului care probabil că nu reflectă chiar interesele poporului. Nu au fost discuţii, nu avem propuneri, de fapt nu au fost avansate propuneri din partea niciunui partid în acest moment”, a spus Anca Dragu.

Citește în continuare

Revista Presei

George Cățean: Fie că vorbim despre producători, fermieri sau mici antreprenori care vor să-şi desfăşoare activitatea în mediul rural, ei trebuie consiliaţi

Publicat

pe

George Cățean, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a vorbit, în cadrul unui interviu pentru Revista-ferma.ro, despre cele patru mari direcţii în care ar trebui să fie sprijinită ferma de familie, în contextul în care, în Politica Agricolă Comună post-2020, acest subiect reprezintă o prioritate:

„1. O cofinanţare mai generoasă.

«Dacă am pleca cu o cofinanţare mult mai scăzută din partea producătorului şi un aport mult mai mare din partea finanţatorului, atunci sigur vom vedea mai mulţi producători investind în procesare».

  1. Condiţii de creditare mai avantajoase.

«Am putea organiza instrumente naţionale care să-i ajute financiar: creditarea să fie mult mai uşor accesibilă, garantarea creditelor de asemenea. Pe persoană fizică, creditarea este mult limitată, avem nevoie ca aceşti producători să se comporte ca nişte antreprenori».

  1. Legislaţie mai flexibilă.

«De exemplu, în ceea ce priveşte etichetarea, putem începe cu un nou cadru legislativ care să reglementeze sectorul alimentar: mai multă flexibilitate pentru micii producători, dar în acelaşi timp să ţinem cont de reguli şi să nu punem în pericol siguranţa consumatorului. În momentul de faţă, legislaţia este unitară pentru toată lumea şi nu ţine cont de profilul producătorului».

  1. Campanii de informare şi consiliere.

«Fie că vorbim despre producători, fermieri sau mici antreprenori care vor să-şi desfăşoare activitatea în mediul rural, ei trebuie consiliaţi. Trebuie să ştie ce posibilităţi de finanţare au, e nevoie de sprijinul unui consultant care să le asigure atât pregătirea proiectelor, cât şi partea de implementare şi post-implementare, au nevoie de acces la informaţiile care ţin de organizare»”.

 

Interviul integral poate fi citit AICI

Citește în continuare

Revista Presei

Dacian Cioloș: Începem cu pensiile parlamentarilor și primarilor, care sunt cel mai ușor de eliminat. Nu există niciun argument juridic sau nimic atacabil pe o astfel de decizie

Publicat

pe

Pensiile speciale ale parlamentarilor și primarilor vor fi primele care vor fi abrogate în perioada imediat următoare, urmând ca pentru celelalte categorii de beneficiari să fie demarate analize pentru a ne asigura că „tot ce decidem este şi fezabil şi nu poate fi atacat” la Curtea Constituțională, a declarat președintele Renew Europe, Dacian Cioloș, copreședinte USR PLUS, duminică, în cadrul emisiunii „Insider politic” de la Prima TV.

În cadrul emisiunii, Dacian Cioloș a reamintit faptul că eliminarea pensiilor speciale reprezintă unul dintre obiectivele politice pe care USR PLUS și le-a asumat încă de la înființare.

„Începem cu pensiile parlamentarilor și primarilor, care sunt cel mai ușor de eliminat în Parlament. Suntem în curs de a construi majoritatea necesară, punem aceste proiecte pe ordinea de zi și cred că într-o perioadă scurtă, săptămâni, pot să ajungă aceste proiecte pe ordinea de zi. Urmează să vedem celelalte, unde trebuie să ne uităm atent ca să nu fim în situația de a face doar populisme, cum au mai făcut alții înaintea noastră, când s-au lăudat că dispar pensiile, dar ne-am trezit la CCR cu tot felul de contestații.

USR PLUS are asta ca obiectiv politic încă de la înfiinţare, pentru că e clar, nu poţi să contruieşti pe mucegai şi pe putreziciune. Despre asta este vorba acolo. Noi ne-am angajat că o să facem şi o să facem. Vom pune pe ordinea de zi aceste proiecte şi acolo se vor tranşa lucrurile şi vom vedea cine cu adevărat este pentru eliminarea pensiilor speciale. Acolo, la vot, se va vedea”, a declarat Dacian Cioloș, opinând că până la Paşte ar putea fi abrogate.

Liderul USR PLUS a criticat ipocrizia PSD pe acest subiect, reamintind faptul că social democrații au fost cei care au introdus în Codul administrativ pensiile speciale pentru primari:

„Vedeți vreo ipocrizie mai mare în țara asta, în ultimii ani, decât PSD, care a introdus pensiile speciale şi acum vin şi cer eliminarea? Foarte bine, o să le punem pe ordinea de zi, noi chiar o să le punem. Dacă PSD va fi de acord să voteze pentru eliminarea pensiilor speciale, foarte bine”.

Dacian Cioloș a arătat că nu este de acord cu propunerea UDMR de a pune la pachet toate pensiile speciale pentru a nu risca să pice din nou la CCR: „Acolo, la vot, se va vedea cine îşi doreşte eliminarea pensiilor speciale şi cine nu. Să le punem pe toate la pachet va însemna să mai aşteptăm jumătate de an, până când trecem în analiză toate pensiile, pe diferitele categorii, pentru că pensiile astea care merg dincolo de contributivitate, că le zice speciale, unele au fost pensii de serviciu înainte, toate astea au nevoie de o analiză să ne asigurăm că tot ce decidem este şi fezabil şi că nu poate fi atacat. Dar pentru pensiile de parlamentari şi primari nu ar trebui să existe nicio ezitare pentru că nu se justifică cu nimic aceste pensii pentru că nu au nimic de-a face cu contributivitatea”.

Pe de altă parte, Dacian Cioloș a clarificat modul în care se calculează pensiile europarlamentarilor, arătând că nu va beneficia de o pensie specială, așa cum s-a afirmat în spațiul public: „E pe bază de contributivitate acolo. Acolo nu e o pensie, e o contribuție la ceea ce voi avea eu ca pensie și e în funcție de lungime mandatului și în funcție de contribuție. Nu e o pensie fixă, cum e la noi – ai fost parlamentar o zi și ai o pensie ca și cel care a avut un mandat sau două mandate.

Știu încă de pe vremea când eram comisar, în funcție de lungimea mandatului și de contribuție e și pensia – la asta trebuie să ajungem și în România, la o pensie care să fie proporțională cu contribuția la pensie. Că sunt anumite categorii socioprofesionale care merită mai mult decât contribuția, asta e de discutat. Militarii, de exemplu. De asta spun – dacă iei și le razi așa pe toate, te trezești cu anumite analize care sunt pertinente și dacă toate astea sunt în același proiect de lege, fără să ai o analiză pe fiecare categorie, atunci ne putem trezi cu o decizie validă a CCR”.

Referitor la pensiile românilor, Dacian Cioloş a afirmat că mărirea se va aplica din 2021. „Salariul de bază, la fel, e decis că va creşte. Nu se taie nimic, totul creşte, va fi mai mare decât anul trecut. Investiţiile vor creşte faţă de anul trecut. Atunci cum putem vorbi de un buget de austeritate?”, a mai punctat liderul USR PLUS.

În ceea ce privește moțiunea simplă împotriva ministrului Sănătății, depusă de PSD, copreședintele USR PLUS Dacian Cioloș spune că „nu are emoții” și că îl susține 100% pe Vlad Voiculescu.

„N-am emoții. E o moțiune propusă doar pentru a se afla în treabă cei de la PSD, așa înțeleg ei să facă opoziție. Ai un ministru care nici nu s-a instalat bine și vii și-l acuzi de niște lucruri pe care le-au făcut cei care au fost miniștri PSD înainte. Noi avem miniștri ineficienți PSD cu grămada. Mai mult, avem trei foști miniștri ai Sănătății din PSD care sunt urmăriți penal, acum, pentru fapte de corupție. Avem fost ministru PSD care după tragedia de la Colectiv spunea că toate merg bine. Vlad Voiculescu spune că nu toate merg bine și că sunt foarte multe lucruri de reformat. Și, da, vom introduce management profesionist în spitale, nu va mai fi pe sinecuri politice și pe prietenii sau atașamente politice. (…) Nu știu, poate unii sunt speriați de treaba asta, au făcut din Vlad Voiculescu o țintă. Omul nici nu s-a așezat bine la minister“, a declarat Dacian Cioloș în cadrul emisiunii „Insider politic” de la Prima TV.

„Îl susțin 100% pe Vlad Voiculescu. Noi ne luăm după fapte, nu după vorbe. Voci tot avem în țara asta de 30 de ani și vedem în ce situație ne aflăm. Vrem argumente și fapte, că asta lipsește în România. Faptele lipsesc și oameni care să-și asume fapte. Noi ne asumăm fapte, că de asta am intrat la guvernare. Vlad Voiculescu își asumă fapte“, a adăugat copreședintele USR PLUS.

Despre funcția de prefect al Capitalei: Vom vedea care va fi decizia luată împreună cu colegii de la Bucureşti. Sunt acum alte priorităţi

Traian Berbeceanu „va fi prefect până în ultima zi, care poate să însemne câteva săptămâni, încă o lună, două, trei. Suntem în plină pandemie, e nevoie acolo de claritate”, a punctat copreședintele USR PLUS.

Dacian Cioloș a reamintit faptul că decizia în cadrul coaliției de guvernare a fost aceea ca funcția să revină PLUS, urmând să fie pusă în aplicare în perioada următoare. Liderul USR PLUS a punctat faptul că această înlocuire nu reprezintă o urgență, în condițiile în care „acum sunt alte priorități”, iar „lucrurile funcţionează acolo cât de cât”.

„Vom vedea care va fi decizia luată împreună cu colegii de la Bucureşti, din organizaţia Bucureşti. Chiar o să am o discuţie cu ei. Vom decide împreună, nu avem genul acesta de absolutisme în PLUS. Eu am spus atunci domnului Berbeceanu, care după ce s-a anunţat împărţirea prefecţilor, dânsul îşi lua la revedere. Dânsul e prefect şi va fi prefect până în ultima zi, care poate să însemne câteva săptămâni, încă o lună, două, trei.

Suntem în plină pandemie, e nevoie acolo de claritate, e nevoie ca cel care îşi asumă responsabilitatea asta şi de prefect, să ştie că are toate elementele să ia toate deciziile până în ultimul moment. Eu sunt un om care am condus un Guvern, ştiu ce înseamnă şi rolul unui prefect. Am tot respectul pentru  domnul Berbeceanu îşi face treaba şi e important să poată să şi-o facă până în utima zi”, a declarat Dacian Cioloş.

Pe de altă parte, copreședintele USR PLUS a afirmat că a aflat recent că Traian Berbeceanu este membru PNL: „Nu e o problemă că asta nu înseamnă că are mai puţine calităţi, dar am luat decizia că funcţia revine PLUS. PNL nu a luat Prefectura Bucureşti, că putea să o ia. A luat prefectura Sibiu, Bihor, a luat alte prefecturi”.

Despre o posibilă candidatură la Congresul USR PLUS: Nu mi-am pus problema. Prioritatea mea acum este să dăm drumul cât mai repede la PNRR

„Deocamdată îmi asum preşedinţia USR PLUS, sunt copreşedinte. Până la congres mai este”, a declarat Dacian Cioloș cu privire la o eventuală candidatură pentru funcția de președinte al USR PLUS.

În acest sens, Dacian Cioloș a arătat că are alte priorități: „Să dăm drumul cât mai repede la PNRR, să ne asigurăm că el este structurat bine pe nevoile României şi că ne convingem şi partenerii europenei că e încadrat bine şi în obiectivele prioritare europene pe care tocmai le-am stabilit şi le-am votat în Parlamentul European zilele trecute.

Prioritatea mea este să văd că dăm drumul la reforma administraţiei publice şi că începem depolitizarea şi că clarificăm care e nivelul de asumare de numiri politice şi care e nivelul de la care facem numiri prin concurs şi nu oameni foşti ai PSD şi ai PNL şi ai mai ştiu eu cui, ci să deschidem porţile pentru toţi cei competenţi şi care vor să intre în serviciul public şi să ştie că au acolo un mandat şi o perspectivă clară. Astea sunt priorităţile mele în acest partid”.

Data Congresului USR PLUS va fi stabilită după ce fuziunea va fi consfințită din punct de vedere juridic, a mai precizat Dacian Cioloș. „Vom pregăti într-o primă fază alegerile în filialele nou constituite, în urma fuziunii. Vom începe discuţiile în partid şi pe statut, apoi vom stabili congresul şi vom vedea în ce moment vom alege preşedintele partidului. Pentru că preşedintele USR PLUS, conform statutului acum, şi aşa sper să rămână şi după aceea, e ales prin referendum de către toţi membrii partidului, nu de către congres. Preşedintele partidului poate să fie ales independent de data la care e congresul. Vom vedea care e momentul cel mai oportun. Probabil în vară-toamnă”, a detaliat Dacian Cioloş.

Despre vaccin: „M-aş vaccina cu un vaccin care e autorizat de Autoritatea Europeană a Medicamentului”

Dacian Cioloş a declarat că se va vaccina împotriva COVID-19 atunci când îi va veni rândul, însă ar face acest lucru numai cu un vaccin autorizat de Autoritatea Europeană a Medicamentului: „M-aş vaccina cu un vaccin care e autorizat de Autoritatea Europeană a Medicamentului. Un vaccin care e aprobat, da, din punctul meu de vedere e credibil. Nu susţin folosirea vaccinurilor ca armă geo-politică şi ca şmecherie, de influenţă sau ca armă, ca instrument de influenţă politică într-o parte sau alta a lumii. Vaccinurile trebuie să fie accesibile pentru oamenii care au nevoie, trebuie să fie vaccinuri sigure, trebuie să fie vaccinuri de calitate şi, pentru asta, în Uniunea Europeană şi în spaţiul Uniunii Europene avem o autoritate care e abilitată să valideze, să autorizeze, punerea pe piaţă a unor vaccinuri, indiferent de unde vin ele din producţie”, a declarat Dacian Cioloş.

El a mai afirmat că  se bazează pe producţia de vaccinuri din spaţiul european. „Pe de altă parte, pentru a mă asigura de asigurarea corectă, constantă şi corectă cu vaccinuri în Uniunea Europeană, mă bazez pe producţia în spaţiul european şi tocmai în urmă cu câteva zile, la insistenţa Parlamentului European, pentru mai multă transparenţă şi calitatea coordonării producţiei şi distribuţiei de vaccinuri din partea Comisiei Europene, preşedinta Comisiei Europene tocmai a anunţat că comisarul european pentru industrie şi  piaţă internă, are ca atribuţie să formeze un grup de lucru care să urmărească felul în care companiile care produc pe teritoriul Uniunii Europene vaccinuri, au tot ce le trebuie, respectă un anumit calendar, un ritm de producţie şi de distribuţie, ca să nu mai avem sincopele cu aprovizionarea”, a mai declarat Cioloş.

De asemenea, europarlamentarul a îndemnat autorităţile din România să achiziţioneze vaccinuri din producţia europeană: „Îndemn autorităţile din România să ia vaccinuri de producţie europeană care sunt şi mai sigure”.

Întrebat, de asemenea, dacă s-a vaccinat deja, Dacian Cioloş a explicat că încă nu i-a venit rândul,  dar că va face acest lucru. „Nu m-am vaccinat încă, nu mi-a venit rândul. Când o să îmi vină rândul, da, dar încă mai sunt alte categorii care trebuie să meargă în faţă”, a mai declarat europarlamentarul.

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 7 luni

Parlamentul European a aprobat astăzi Certificatul UE COVID-19, cu voturile europarlamentarilor USR PLUS și ținând cont de amendamentele depuse de aceștia

Noutăți Generaleacum 8 luni

USR și PLUS au fuzionat. Decizia Curții de Apel București, definitivă

Noutăți Generaleacum 8 luni

Dragoș Tudorache: Miezul problemei este modul în care Florin Cîțu a ales să se manifeste în cadrul acestei coaliții. Dacă avea o problemă de performanță cu Vlad Voiculescu trebuia să se discute acest lucru

Editorialeacum 8 luni

S-a terminat „luna” femeilor, dar continuăm lupta pentru drepturile femeilor

Noutăți Generaleacum 8 luni

Alexandra Chirilă: Copiii au nevoie de spațiu unde să se poată juca sau practica sport în siguranță, iar deschiderea curților școlilor este o soluție

Noutăți Generaleacum 8 luni

Dragoș Pîslaru, despre „Garanția pentru Copii”: „Comisia Europeană cere statelor să garanteze acces gratuit la îngrijire și educație timpurie, la cel puțin o masă gratuită zilnic, la îngrijire medicală adecvată”

Știri Localeacum 8 luni

Silviu Matei, consilier local Sector 2: Vreau ca la final de mandat să mergem pe străzi pline de verdeață, iar copiii să nu se mai joace doar printre betoane și mașini

Editorialeacum 8 luni

Vreau să știm cine ne sunt securiștii

Editorialeacum 8 luni

Digitalizare pentru vaccinare, digitalizare pentru ca nimeni să nu fie lăsat în urmă

Noutăți Generaleacum 8 luni

A fost finalizat mandatul Guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, începe procesul de recrutare

Cele mai citite