Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Ramona Strugariu: Să vă fie rușine obrazului, domnule magistrat Popa! Vă rog insistent să demisionați din proaspăta funcție și să renunțați la magistratură. Nu aveți ce căuta în această profesie

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

Ramona Strugariu, candidat din partea Alianței 2020 USR PLUS la alegerile europarlamentare, îi cere judecătorului Ion Popa, proaspăt numit de premierul Viorica Dăncilă în funcția de secretar de stat în Ministerul Justiției, să își dea demisia și să renunțe la magistratură, după afirmațiile jignitoare făcute la adresa femeilor.

„Domnul proaspăt secretar de stat și magistrat Ion Popa tocmai și-a încălcat flagrant regulile exercitării profesiei, precum și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, taman pe 9 mai, Ziua Europei, afirmând că «femeia magistrat este o vulnerabilitate pentru justiție. Ea are foarte puține opțiuni decente de cuplu, iar o relație poate căpăta valențe infracționale».

Juristul din mine tinde să acorde prezumția de bună-credință și să privească această afirmație prin prisma valențelor propriilor relații pe care domnul Popa le-a avut cu femeile din justiție, respectiv cu promotoarea lui directă, doamna magistrat și ministru Rodica Stănoiu. Acolo există multiple valențe care pot fi comentate și dezvoltate, dar ele nu au legătură cu politicile de gen, cu demnitatea și cu libertatea vieții private, ci cu servilismul și afinitățile pentru tagma politico-infracțională a statului.

Deci cumva există o explicație a acestei opinii flagrant discriminatorii, după o relație care lasă urme patologice în evoluția unor indivizi, fără doar și poate. Dincolo de groapa istorică pe care ar trebui să o sape și să o ocupe, întru evoluție, domnul magistrat, cred că el ar trebui să răspundă inclusiv disciplinar pentru afirmațiile sale și sper că toate femeile magistrat, care fac cinste acestei profesii – și sunt extrem de multe, puternice, profesioniste și de neoprit în bătălia pentru justiție – să facă demersurile necesare în acest sens.

Să vă fie rușine obrazului, domnule magistrat Popa! La mulți ani de Ziua Europei, trăiască drepturile omului! Iar acum vă rog insistent să demisionați din proaspăta funcție și să renunțați la magistratură, pentru că nu aveți ce căuta în această profesie”, a afirmat Ramona Strugariu în cadrul unei postări pe Facebook.


Judecătorul Ion Popa, promovat în Ministerul Justiției în 2002 de Rodica Stănoiu și proaspăt numit de premierul Viorica Dăncilă în funcția de secretar de stat în Ministerul Justiției, a elaborat, în 2013, un studiu în care susținea că femeia judecător sau procuror este o vulnerabilitate pentru justiție, potrivit G4Media.ro.

„În acest context restrictiv, femeia judecător/procuror are foarte puține opțiuni decente de cuplu și tocmai de aceea vulnerabilitatea sa se concretizează în fața unei eventuale propuneri de nerefuzat venită din partea unui bărbat care: are posibilități financiare, normal fizic, are aparent însușiri morale și afective de apreciat, atent, tandru, receptiv, are un cerc relațional de invidiat, acces, eventual, în cercuri diverse ale lumii artistice, sportive, politice etc. și, mai ales, nu pare a fi interesat de aspectele vieții profesionale ale femeii judecător/procuror. Acceptând o astfel de relație care îi asigură un cel puțin rezonabil nivel de trai, un tonus deosebit în rândul colegilor, o viață socială de o mare diversitate, preocupări recreative acaparante, toate fără costuri financiare, un loc central de interes din partea partenerului și/sau a grupului, ținta devine dependentă și în același timp temătoare că ar putea pierde un atare statut, eventualitatea revenirii la situația anterioară relației devenind greu sau imposibil de conceput.

Este motivul pentru care la acest moment al relației judecătoarea/procuroarea este dispusă la compromisuri profesionale pe care mesianicul partener i le propune gradual (procedeul „startului mic” prin tehnica „aruncarii mingiei joase-low-balling, ori tehnica „piciorului în ușă”), relația capătă progresiv valențe infracționale, finalul fiind previzibil”, afirma Ion Popa în cadrul studiului.

Revista Presei

Dacian Cioloș, la Realitatea TV: Cei de la UDMR realizează că pierd susținerea electoratului care le era foarte fidel. Eu sper să realizeze că acest joc de glezne nu e în interesul lor

Publicat

pe

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, a declarat, joi seară, la Realitatea TV, că decizia UDMR de a rupe protocolul de colaborare cu PSD-ALDE arată că această formațiune politică a realizat faptul că pierde susținerea electoratului său fidel, din cauza jocurilor politice la care a aderat.

„Eu cred că pur și simplu realizează un lucru – care se observă de probabil doi ani, eu îl observ de câteva luni, de când am tot mers în această zonă Harghita, Covasna, Satu Mare, Bihor – că pierd susținerea electoratului care le era foarte fidel. Eu am avut o discuție cu președintele UDMR, Kelemen Hunor, în urmă cu câteva luni, după ce făcusem o astfel de vizită în zona aceea, când îi spuneam că eu ce am sesizat e că ei pierd susținerea electoratului tocmai pentru că fac acest gen de jocuri. Eu sper să realizeze lucrul acesta, că acest joc de glezne nu e în interesul lor.

Un lucru pe care l-am observat pe teren e că o parte din susținătorii lor, din electoratul care vota până acum cu UDMR, și-au pierdut încrederea pentru că oamenii acolo au aceleași probleme ca și în altă parte: locuri de muncă, investiții în spitale, în școli – banii aceia nu au venit, din păcate. Evident că toate aceste chestiuni legate de identitatea culturală și lingvistică sunt importante și sunt un punct de plecare, dar cred că nu mai e suficient pentru oamenii aceia și sunt din ce în ce mai multe familii mixte acolo, care nu își mai pun doar această problemă a separatismului etnic.

Oamenii vor să trăiască pur și simplu într-un minim de condiții de bunăstare și își pun aceleași întrebări pe care și le pun și cei din Sibiu, și cei din Alba, și cei din Sebeș și văd că în județele din jur vin investiții, la ei în zonă nu vin investiții nu pentru că nu prea au fost proiecte de infrastructură până acum, nu prea au fost investiții private, decât foarte puține care să creeze locuri de muncă.

Noi avem membri de partid din județele Covasna, Mureș, Harghita și ei au luat această inițiativă să traducă afișele noastre în limba maghiară și să le distribuie acolo. La fel s-a întâmplat și cu programul nostru electoral: a fost tradus în maghiară și distribuit. Pur și simplu e un respect față de cetățenii români și e parte a proiectului nostru care este unul incluziv. Nu mai trebuie să mergem în acele zone cu abordarea asta: Voi ce vreți? Uitați ce vă putem noi da”, a declarat Dacian Cioloș.

Liderul PLUS a punctat faptul că mizează pe o prezență cât mai mare la vot pentru ca românii să dea un semnal clar actualei puteri că nu mai are legimitatea necesară să conducă România. „E important să votăm și pentru referendum pentru că noi, cel puțin, cerem acest referendum de aproape un an și jumătate, ziua a fost aleasă foarte bine. Unii spun că e complicat. E relativ simplu: oamenii sunt întrebați dacă sunt de acord ca cei care au fost condamnați pentru corupție să nu mai poată fi amnistiați și grațiați și, în al doilea rând, ca Guvernul să nu mai modifice Legile justiției prin OUG, ci aceste modificări să aibă loc în Parlament, democratic.

De aceea, chiar dacă direct, aceste alegeri nu sunt pentru un nou Parlament, ele vor da cu siguranță un semnal pentru partidele din Parlament că cetățenii României vor un alt guvern decât cel condus de PSD-ALDE și atunci mi s-ar părea firesc să avem o moțiune de cenzură împotriva PSD-ALDE, indiferent ce va decide justiția, nu are nicio legatură cu cazul lui Liviu Dragnea.

Eu sunt convins că PSD și ALDE își vor pierde legitimitatea în fața alegătorilor și atunci firesc ar fi ca aceste partide, altele decât PSD-ALDE, să voteze o moțiune de cenzură și să se înțeleagă pentru un alt guvern și sper eu cât mai repede posibil să ne gândim la alegeri anticipate, pe care să le avem împreună cu alegerile locale, anul viitor. Am câștiga vreo șase luni în felul ăsta pentru români. Am scurta agonia în care trăim în momentul de față”, a argumentat Dacian Cioloș.

Liderul PLUS nu crede că, în acest context, partidele parlamentare ar întâlni dificultăți în agrearea unui premier: „Înainte de a vorbi de numele unui premier, partidele care sunt în Parlament, și USR chiar asta a zis, că primul lucru care ar trebui făcut ar fi să fie discutat un program politic, care să fie susținut de această nouă majoritate și apoi să se poată discuta și de structura Guvernului. Nu cred că numele de viitor premier e o problemă odată ce partidele s-au pus de acord pe un program politic. Așa aș vedea: moțiune de cenzură imediat după alegeri, o nouă majoritate care să se angajeze în a ține România pe linia de plutire și a corecta imediat ce trebuie corectat, organizarea alegerilor prezidențiale și apoi organizarea alegerilor anticipate odată cu alegerile locale”.

Citește în continuare

Revista Presei

VIDEO Dragoș Tudorache, despre numirea membrilor CCR: Aș cere acestor instituții care nominalizează să pună în spatele numirii lor o procedură care să dea niște garanții

Publicat

pe

FOTO Adevărul

„Noi am anunțat că printre prioritățile noastre, odată ajunși la guvernare, va fi și reforma constituțională care va privi și regândirea interacțiunii dintre președinte și celelalte puteri ale statului, CCR, rolul CSM și garantarea independenței justiției. Sunt câteva elemente esențiale pe care noi le vedem absolut fundamentale pentru a putea să așezăm democrația românească pe baze un pic mai serioase”, a declarat Dragoș Tudorache, candidat din partea Alianței 2020 USR PLUS la alegerile europarlamentare, miercuri, la Adevărul LIVE, unde a prezentat viziunea formațiunii sale politice cu privire la reforma Curții Constituționale.

„Profilul unui judecător constituțional trebuie să aibă două componente: prima componentă este o competență profesională fără cusur și care nu trebuie să fie una strict juridică. Trebuie să fie oameni care, în cariera lor, prin ceea ce au făcut în mod dovedit și care poate fi verificat, și atins de oameni, au dovedit că au o înțelegere a modului în care funcționează statul superioră. De ce? Pentru că CCR asta face: trebuie să înțeleagă funcționarea statului în toată complexitatea lui și să înțeleagă ce înseamnă, de fapt, echilibrul între puterile statului pentru că ei asta sunt chemați să facă.

A doua componentă a profilului trebuie să fie cea morală. Oamenii aceștia trebuie să aibă un profil moral dovedit, auditabil pe care să îl putem vedea, atinge, simți dincolo de orice îndoială. Cum facem lucrul ăsta: marea majoritate a cursurilor constituționale din lume, acolo unde ele există, numirile sunt făcute de politic, de instituțiile cu reprezentare politică. Dacă e o problemă, nu acolo e, ci a felului în care aceste instituții înțeleg să facă nominalizările și să aleagă oamenii pe care îi trimit acolo și a responsabilității pe care ei o simt și a mecanismelor de control pe care le-am avea asupra acestor instituții.

Faptul că noi avem, din păcate, de 30 de ani un Parlament care este atât de departe de voința oamenilor, de încrederea oamenilor și că în afară de momentele electorale, în momentul în care ajung acolo, în mai toate cazurile, parlamentarii și-au văzut numai de ale lor, asta pe de-o parte. În al doilea rând, calitatea oamenilor care au intrat în politică, în acești 30 de ani, și a oamenilor care au ajuns în Parlament și pentru foarte mulți dintre ei, lipsa de profil moral la ei înșiși, nu am cum să mă aștept ca oamenii ăia să înțeleagă ce înseamnă un profil moral fără cusur dacă ei înșiși nu îl au.

Atunci, dacă e să căutăm o soluție, trebuie să o căutăm în felul în care alegem oamenii, să înțelegem că noi, ca societate, avem datoria civică și morală față de noi înșine, și față de copiii noștri, să alegem oameni mai buni, pe care să îi punem în Parlament. Trebuie să înțelegem că dacă nu o facem și trimitem oameni cu o istorie în spate de decizii proaste – sunt personaje în acel Parlament care sunt de 20 de ani acolo. E suficient să dăm o căutare pe Google și să găsim toate nenorocirile legislative pe care le-au făcut de 20 de ani. Faptul că noi continuăm să alegem astfel de oameni e o problemă în sine”, a declarat Dragoș Tudorache.

În acest context, Dragoș Tudorache a dat drept exemplu cazul nominalizării candidaților la funcția de procuror-șef european. „Apoi, aș cere acestor instituții care nominalizează să pună în spatele numirii lor o procedură care să dea niște garanții și se poate face fără să schimbi legea. Aș da un exemplu: numirea la Parchetul European. Haideți să ne uităm la ce s-a întâmplat, de altfel tot o numire politică. Obiectivez discuția, o las pe doamna Kovesi deoparte.

Care e procedura de numire în funcția de procuror european: primul pas și de aceea din punctul meu de vedere e pasul cel mai important: a fost un filtru profesional făcut de un juriu de vreo 11 membri, oameni care prin ceea ce fac, foarte diverși ca și profil profesional și ca zonă instituțională din care veneau, deci în acel juriu au fost avocați, președinți de Curți de Conturi, procurori generali din state membre, deci o așezare foarte complexă a modului în care oamenii ăia vedeau o funcție de procuror și funcția de procuror-șef a unei funcții atât de importante ca cea de procuror european.

Oamenii ăia, folosind niște criterii foarte clare, au decis o ordine, iar apoi acele numiri s-au dus la nivel politic. Orice ar face politica mai departe contează mai puțin. De ce? Pentru că m-am asigurat că acei oameni totuși au trecut de un filtru profesional care a spus că ei sunt ok și că ei bifează acele căsuțe de competență și de profil esențiale.

Ce ne împiedică și pe noi să facem asta? Nu ai nevoie de lege pentru asta. Deci ce împiedică Parlamentul, dacă vrea într-adevăr să arate că înțelege responsabil datoria pe care o are față de oameni, ce i-ar fi împiedicat să spună: uite, noi am stabilit să facem un juriu, aducem doi-trei oameni din societatea civilă, care înțeleg ce înseamnă funcționarea statului și Constituția, aducem doi-trei magistrați. Puteai să găsești niște profesori de drept constituțional, puteai să aduni în jurul tău oameni credibili și atunci decizia politică putea fi înțeleasă”, a explicat fostul ministru de Interne.

Dragoș Tudorache și-a exprimat speranța că românii vor da un semnal pe 26 mai pentru schimbarea clasei politice.

„Începând de duminică eu sper că, dacă înțelegem cu toții responsabilitatea civică, individuală și morală pe care o avem, putem să începem să facem primul pas să schimbăm clasa politică. Noi am anunțat că printre prioritățile noastre, odată ajunși la guvernare, va fi și reforma constituțională care va privi și regândirea interacțiunii dintre președinte și celelalte puteri ale statului, CCR-ul, rolul CSM-ului și garantarea independenței justiției. Sunt câteva elemente esențiale pe care noi le vedem absolut fundamentale pentru a putea să așezăm democrația românească pe baze un pic mai serioase.

Țara asta, Constituția noastră are nevoie de un mecanism pentru alegeri anticipate. Asta e ceea ce noi vrem să schimbăm: trebuie să introducem în Constituție un mecanism care să permită întoarcerea la electorat, la popor atunci când se rupe cumva încrederea între alegători și Parlament într-o formă sau alta”, a punctat Dragoș Tudorache.

Citește în continuare

Revista Presei

VIDEO Dragoș Tudorache, la Adevărul LIVE: Fac un apel la conducătorii Jandarmeriei să se gândească foarte bine ce fac și cum urmează acele ordine politice

Publicat

pe

FOTO Adevărul

„Dacă vrem să înțelegem de ce Jandarmeria acționează într-un fel sau altul, atunci trebuie să căutăm comanda politică. Nu ar trebui să fie așa și e un mare păcat că s-a ajuns aici. Eu sunt convins că în sufletul fiecărui jandarm care acum execută aceste ordine e un mare conflict”, a declarat Dragoș Tudorache, candidat din partea Alianței 2020 USR PLUS la alegerile europarlamentare, miercuri, la Adevărul LIVE, unde a vorbit despre măsurile necesare pentru a reforma Ministerul Afacerilor Interne (MAI), evidențiind problemele din sistem cu care s-a confruntat, în 2016, când s-a aflat la conducerea instituției.

„Eu am spus-o și după evenimentele din 10 august și am spus-o și de câteva ori de atunci: Jandarmeria este un instrument. Așa e ea clădită: ca instituție în cadrul MAI. Jandarmeria e formată să fie disciplinată și să urmeze niște ordine și atunci dacă vrem să înțelegem de ce Jandarmeria acționează într-un fel sau altul, de ce a acționat cum a făcut-o în 10 august, de ce acționează la Topoloveni și în alte părți, atunci trebuie să căutăm comanda politică. Nu ar trebui să fie așa și e un mare păcat că s-a ajuns aici, în primul rând pentru instituția Jandarmeriei. Este o instituție care a adunat, de-a lungul timpului, foarte mult respect.

Jandarmeria, prin menirea funcțiilor pe care le are, e de obicei foarte aproape de om, ajută oamenii în situații dificile, în momente de catastrofe naturale. Oamenii au și au avut, în mod natural, încredere în Jandarmerie și e mare păcat ce se întâmplă. Eu fac un apel la conducătorii Jandarmeriei să se gândească foarte bine ce fac și cum urmează acele ordine politice.

Un jandarm execută un ordin. Așa e construit el să acționeze. E o structură militarizată a MAI tocmai pentru asta: el e făcut să asigure ordinea publică pe baza unor instrucțiuni pe care i le dau comandanții. Bineînțeles, e și un cod al lor. Există niște proceduri pe care le urmează în diferite momente, dar, din nou: dacă vrem să căutăm responsabilitatea, mai degrabă aș căuta-o acolo de unde vine instrucțiunea.

Jandarmii, până la urmă, sunt oameni înainte de orice și sunt convins că în momentele chiar cele mai grele, jandarmii pun și o bucățică din ei în ceea ce fac. Am lucrat alături de jandarmi în câteva ocazii, mă refer la perioada din misiunea Kosovo, în care petreceam chiar foarte mult timp, eram printre singurii români, noi eram mână de civili care lucram la ONU și la OSCE, iar ei erau deja un detașament și știu că sunt oameni foarte buni acolo, oameni minunați care cumva pun și din sufletul lor și din mintea lor în ceea ce fac.

Însă, revin la ceea ce spuneam înainte: în esență, un jandarm care e scos în stradă cu o misiune, el nu are loc decât să execute un ordin. Dacă comandantul îi spune «te duci și interpelezi acei oameni de pe trotuar și îi bagi în dubă și îi aduci la secție», deci procedura în lege există: «conducerea la secție pentru identificare». Deci s-au primit niște instrucțiuni, te duci și îi iei la secție pe baza acelui articol din lege și apoi la secție te prefaci că durează până când îi cauți. Acolo intervine reaua-credință a celor care au dat ordine.

Eu sunt convins că, în sufletul fiecărui jandarm care acum execută aceste ordine, e un mare conflict, e o mare luptă interioară în ei pentru că sunt convins că, folosind acea bucațică de suflet pe care o pun în misiunile pe care le fac, sunt convins că acea conștiință le spune că nu e bine. Ceea ce sunt convins că se întâmplă este că mulți dintre jandarmii care sunt fortați să execute astfel de misiuni au mari procese de conștiință. Nu aș vrea să fiu în sufletul lor, în acest moment”, a declarat Dragoș Tudorache.

În acest context, Dragoș Tudorache a evidențiat una dintre constatările făcute, în 2016, când a preluat conducerea MAI, cu privire la modul în care oamenii erau obișnuiți să lucreze și să se raporteze la cel care le era ministru:

„Din păcate ar fi o constatare pe care am făcut-o cu tristețe, după ce am ajuns la MAI. În acel minister nu a existat o cultură organizațională care să lase oamenii să gândească cu capul lor și să aibă curajul să își facă meseria. Îmi amintesc printre primele ședințe de comandă pe care le-am făcut, aveam în fiecare dimineață ședință de comandă cu toți șefii de instituții din minister, și apăreau pe agendă diverse situații sau puncte pe care trebuia să luăm decizii și eu îi întrebam: «ce părere aveți?». În primele zile, de fiecare dată când întrebam «ce părere aveți?», se lăsa o liniște în sală și simțeam cât de dificil era pentru ei să înțeleagă ce se întâmplă. Cum adică să ne întrebe un ministru ce părere avem, cum adică să ne invite să spunem cum vedem noi, de exemplu, decizia respectivă pentru că ei acolo, și de multe ori am auzit, când îi întrebam: «cum să facem asta?» și răspunsul era: «cum ordonați?».

Era un exercițiu pe care oamenii aceștia nu îl aveau, nu erau obișnuiți ca cineva, la acel nivel, să îi lase să își aducă aportul la acea decizie. Ceea ce, însă, m-a bucurat a fost să văd că, în timp, oamenii se deschid dacă le dai oportunitatea, dacă îi întrebi, și în mod autentic, ce vor și ce cred, oamenii încep să construiască o brumă de încredere și încep să își întindă aripile, și să dea din expertiza și experiența lor. Ceea ce e foarte important. D-aia sunt încrezător că, pe un mandat mai lung, MAI se poarte reforma în bine în toate aspectele funcționării lui și de acolo pleacă, de la șefii de instituții”.

Pe de altă parte, Dragoș Tudorache a reiterat faptul că cei care trebuie să răspundă pentru evenimentele din 10 august sunt comandanții din acea perioadă: „Am și spus-o public, de câteva ori: șefii Jandarmeriei, cei care au fost în acele momente și au dat acele decizii, sunt primii care trebuie să explice care au fost ordinele de misiune pe care le-au avut și modul în care le-au îndeplinit. Nu jandarmii din stradă. Ei acolo au îndeplinit niște ordine”.

Întrebat cum ar reforma MAI, Dragoș Tudorache a punctat faptul că ar începe cu o revizuire a competențelor, iar mai apoi ar trece la profesionalizarea funcțiilor de decizie.

„O reformă a administrației, în general, și o reformă a unui minister cum e MAI nu e o treabă ușoară, dar ea ca să fie făcută bine și să funcționeze, trebuie să o faci repede. Cu cât întârzii mai mult decizia, cu atât devine mai dificilă. Aș începe de la a revedea foarte bine competențele diverselor instituții. Există multe neclarități între ce face Poliția, Jandarmeria, polițiile locale, deci sunt multe lucruri de revăzut la nivel de competențe, apoi trebuie mers foarte repede la profesionalizarea funcțiilor de decizie”, a subliniat fostul ministru de Interne.

În acest sens, Dragoș Tudorache a vorbit despre „cutuma împuterniciților la comandă”, pe care a găsit-o în 2016 la MAI:

„Înseamnă că poți să îl schimbi de azi pe mâine cum vrei tu, ca ministru. E într-un fel ce face Liviu Dragnea cu partidul lui, în acest moment. Deci când ai împuterniciți la comandă, asta înseamnă că oamenii ăia simt nevoia să îți fie supuși dincolo de regulile profesionale, pe care trebuie să le respecte, pentru că știu că stau în pixul tău și asta nu e normal. Sunt foarte puțini șefi de inspectorate județene care sunt acolo pentru că au câștigat un concurs și au stabilitate pe funcții. Din punctul meu de vedere, asta e o condiție esențială pentru profesionalizare și pentru desprinderea de politic. La nivelul tuturor șefilor de instituții pentru că această cutumă, a împuternicirii la comandă, o găsești peste tot în minister.

La nivel de desprindere de politic, asta e cel mai important: așezarea de competențe, inclusiv legislativ acolo unde este nevoie. Sunt foarte mulți oameni buni în administrația românească și în MAI la fel, dar oamenii buni au o istorie de a li se dea peste ceafă și atunci nu mai au curajul să creadă că poate fi și bine și, atunci, într-un început de reformă radicală cum e cea pe care eu aș face-o, la nivelul așezării funcțiilor de conducere, acolo trebuie să dai, în primul rând, încredere oamenilor buni care își pot asuma astfel de funcții, să o facă”.

În același timp, Dragoș Tudorache a ținut să precizeze faptul că o mare problemă va fi, pentru oricine va încerca să facă această reformă, confruntarea cu „valul de pensionări după legea Oprea”.

„Am spus-o și atunci când eram ministru: înțelegeam de ce oamenii ieșeau la pensie. Dacă aveau posibilitatea să iasă la pensie, cu pensie plină și cu toate drepturile la 40 de ani, nu puteam să condamn oamenii respectivi.

Au plecat enorm de mulți oameni buni. Un polițist, un jandarm, un pompier, un specialist în orice domeniu în minister, care ajunge la 39 – 40 și un pic de ani, acolo e la vârful potențialului lui profesional. Marea majoritate din ei deja începuseră să aibă acel curaj să vină pe funcții de conducere la un nivel mai ridicat și atunci tu să îi scoți din sistem, când ei încep să dea din acea experiență înapoi sistemului și să îi învețe pe cei care vin din spate cum trebuie să te așezi profesional, dacă tu scoți atunci un întreg etaj din sistem e o pierdere enormă pentru sistem”, a explicat Dragoș Tudorache.

Citește în continuare
Știri Internaționaleacum 9 ore

Alin Mituța: Demisia lui May este simbolul falimentului Brexit. O lecție pentru oricine se mai gândește că poate exista un viitor în afara Uniunii Europene

Revista Preseiacum 9 ore

Dacian Cioloș, la Realitatea TV: Cei de la UDMR realizează că pierd susținerea electoratului care le era foarte fidel. Eu sper să realizeze că acest joc de glezne nu e în interesul lor

Noutăți Generaleacum 9 ore

Dacian Cioloș, la Europa FM: Soluția e să regândim complet modul de redistribuire a banilor în politica agricolă comună. Nu se mai justifică acest tip de subvenție alocată pe hectar sau pe mărimea fermelor

Revista Preseiacum O zi

VIDEO Dragoș Tudorache, despre numirea membrilor CCR: Aș cere acestor instituții care nominalizează să pună în spatele numirii lor o procedură care să dea niște garanții

Editorialeacum O zi

Sfaturi pentru Rovana Plumb ca să recupeze azi voturile pierdute

Revista Preseiacum O zi

VIDEO Dragoș Tudorache, la Adevărul LIVE: Fac un apel la conducătorii Jandarmeriei să se gândească foarte bine ce fac și cum urmează acele ordine politice

Noutăți Generaleacum 2 zile

Inițiativa „Oameni noi în politică“ a întrunit condițiile prevăzute de lege. CCR trebuie să ofere lămuriri pentru invalidarea acesteia

Stiri PLUSacum 2 zile

Ovidiu Țentea: Despre „prostia monumentală“ a Guvernului României

Stiri PLUSacum 4 zile

Comunitatea maghiară poate avea drepturi doar într-un stat de drept și într-o Europă puternică. Declarația membrilor maghiari ai PLUS

Noutăți Generaleacum 4 zile

Victor Giosan, despre OUG care le permite primăriilor împrumuturi de 700 de milioane de lei pentru plata subvențiilor restante furnizării energiei termice: Un nou atentat la comportamentul corect al administrațiilor locale

Cele mai citite