Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Ramona Strugariu, pentru Europa Liberă: Moldova trebuie să își limiteze dependența de Rusia. Vorbim de gaz, de resurse concrete de care are nevoie ca să își desfășoare activitățile economice și să supraviețuiască

Publicat

pe data de

„Eu cred foarte mult în parcursul european al Republicii Moldova, dar, în același timp, cred că această țară are nevoie de sprijin concret în acest sens”, a declarat Ramona Strugariu, europarlamentar din partea Alianței 2020 USR PLUS, în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă, în care a prezentat prioritățile politice ale Grupului Renew Europe și ale alianței din care face parte în ceea ce privește Republica Moldova.

În acest context, Ramona Strugariu a afirmat că Republica Moldova poate ajunge la momentul în care să adere la UE dacă „demarează procesul de reformă, acceptă asistență tehnică și reacționează transparent și asumat față de asistența financiară, plus partea de AQ comunitar pe care să încerce să o înglobeze cât mai repede în legislația națională și să o și aplice”.

„Este o bucurie pentru mine că din cei patru membri ai Renew Europe care sunt în Delegația cu Republica Moldova, trei sunt români: Dacian Cioloș, Cristian Ghinea și eu. Cred că asta se traduce prin garanții de încredere, care sunt, cred eu, foarte importante pentru Republica Moldova și parcursul pe care tocmai s-a angajat.

Eu cred foarte mult în parcursul european al Republicii Moldova, dar, în același timp, cred că această țară are nevoie de sprijin concret în acest sens. Ce înseamnă o perspectivă românească în această delegație? Înseamnă cunoașterea unor elemente concrete cu care putem ajuta Moldova atât de la nivelul instituțiilor europene, cât și de la București. Vă pot oferi câteva elemente: știu că s-a deschis în sfârșit acest dialog și că premierul Maia Sandu a fost la București, unde s-a bucurat de susținere și de promisiuni de ajutor.

Cu toate acestea, foarte concret, Autostrada Iași-Târgu Mureș ar putea să ajute Moldova foarte mult. Se face podul pentru Prut. Un alt element important: gazoductul Ungheni-Chișinău. Dar și aici s-au blocat lucrările. Ideea de bază este: Moldova trebuie să își limiteze dependența de Rusia. Vorbim de gaz, de resurse concrete de care are nevoie ca să își desfășoare activitățile economice și ca să supraviețuiască. Gazoductul este un proiect cât se poate de concret în care se poate implica România. Nu este suficient să promitem.

Trebuie să demarăm și să finalizăm lucrările. Știam că era vorba de doi ani pentru finalizarea acestor lucrări pe partea românească. Înțeleg că Bucureștiul spune acum că acest interval de timp ar putea fi mult mai scurt”, a declarat Ramona Strugariu.

Întrebată ce șanse are Maia Sandu să livreze rezultate concrete, având în vedere situația politică din Republica Moldova, Ramona Strugariu a răspuns:
„Vorbim de mai multe paliere, și mă voi referi pe rând la acestea, pentru că sunt foarte importante. Primul lucru pe care Maia Sandu l-a spus la întâlnire a fost: la Chișinău se simte valul libertății. Un mesaj extrem de puternic și de important. Pentru mine, acest mesaj înseamnă că cetățenii moldoveni care și-au dorit și au susținut această schimbare încep să fie pregătiți să sprijine activ schimbarea. Iar acest lucru este valabil și pentru societatea civilă, și pentru presa liberă, care a dus acolo niște bătălii extrem de grele, în condițiile în care Moldova era și este extrem de oligarhizată și controlată de Plahotniuc.

Cred că trebuie să fim conștienți că aceste schimbări nu se pot produce peste noapte și că este nevoie de o temporizare a așteptărilor societății, care și-ar dori în mod evident ca peste noapte să dispară structurile corupte, oamenii profund viciați din instituțiile publice și sistemul judiciar. Nu se poate. O reformă solidă a justiției trebuie demarată și construită într-un anumit interval de timp. La fel, procesul anticorupție, care trebuie demarat repede, asumat, cu conștientizarea faptului că va dura o perioadă până când sistemul va fi deblocat și curățat de oligarhi.

În același timp, trebuie comunicat cu nume și prenume cine sunt beneficiarii reali schemelor de corupție, cine sunt aceia care au furat Moldova și au deturnat-o de pe parcursul său european. Avem raportul Kroll 1, unde se explică ce s-a întâmplat cu miliardul de dolari, avem raportul Kroll 2, publicat deja, și de unde înțelegem că suma furată se apropie de 3 miliarde de dolari. Iar acolo sunt nume și prenume ale celor care au beneficiat de acești bani într-o anexă a raportului pe care fostul procuror general și actualul procuror interimar refuză să o publice.

Trebuie să avem imaginea unui sistem judiciar căruia îi va lua o vreme să se vindece, dar care se poate infuza cu oameni noi. Trebuie căutați acei oameni care sunt pe baricade pentru aceleași valori, pentru justiție, pentru echilibrul puterilor în stat, pentru parcursul proeuropean, și trebuie demarate acțiuni pentru ca oameni profesioniști și curați să preia concursuri publice, transparentizare, și așa mai departe.

Alegerile locale din octombrie trebuie să fie organizate extrem de transparent, cu monitorizare, iar organizațiile internaționale, societatea civilă trebuie implicate, iar noi oferim tot sprijinul de care dispunem. Aceasta va însemna validarea angajamentului Maiei Sandu și a lui Andrei Năstase pentru parcursul european și parteneriatul cu UE”.

Interviul integral, AICI

Revista Presei

Oana Țoiu, la Realitatea TV: E foarte important pentru noi să ne jucăm rolul geopolitic din perspectiva energiei. Măsurile legislative care au fost luate, în ultima vreme, au făcut opusul

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

„Pentru noi e important să ne jucăm rolul de forță energetică. În momentul de față, toată UE e într-o zonă de vulnerabilitate, de dependență de gazele rusești. România e una dintre puținele țări care au resursele strategice pentru a fi un actor foarte important în a depăși această dependență”, a subliniat Oana Țoiu, membru al Consiliului Național PLUS și fost secretar de stat în Ministerul Muncii în Guvernul Cioloș, marți, la Realitatea TV, în contextul vizitei pe care Klaus Iohannis o face în SUA, fiind pentru a doua oară în decurs de doar doi ani când este primit de Donald Trump la Casa Albă.

„El și-a construit întreg mandatul, și asta cu siguranță va fi parte din campania lui ulterioară, pe granițe închise, «Prima dată, America», «Să ne apărăm de străinii care vin din afară». În același timp, vorbim de un Congres American care începe să îi fie ostil, cu o greutate a Partidului Democrat din ce în ce mai puternică în Congres, iar asta e în favoarea noastră. Comisia Europeană nu pune doar presiune, ci a dat un ultimatum. Fereastra de timp pe care o mai are să ia această decizie e mică până în 2021, sigur că o să o amâne după alegeri. Asta e o certitudine și vedem inclusiv în felul în care președintele Iohannis a pus problema, că e un grad mare de prudență acolo.

El a spus că va deschide subiectul, că pune din nou problema pe masă. A fost foarte prudent nivelul de promisiuni pe care le face. La fel de important e pentru români să înțeleagă că, și dacă discuția avansează și ajunge să se finalizeze, va mai dura până când ajunge să fie simțită și implementată pentru fiecare dintre cetățeni. De exemplu, liberalizarea vizelor cu Canada e ceva ce am obținut în timpul mandatului tehnocrat în 2016 și a intrat în vigoare abia un an mai târziu. Deci oricum sunt niște pași care vor fi făcuți”, a declarat Oana Țoiu.

Întrebată ce ar trebui să facă România în raport cu SUA în ceea ce privește sectorul energetic, Oana Țoiu a răspuns: „Pentru noi e important – și sigur că America joacă un rol în asta – să ne jucăm rolul de forță energetică. În momentul de față, toată UE e într-o zonă de vulnerabilitate, de dependență de gazele rusești. România e una dintre puținele țări care au resursele strategice să fie un actor foarte important în a depăși această dependență. Investitorii americani sunt o parte din această ecuație, dar e foarte important pentru noi să ne jucăm rolul geopolitic din perspectiva energiei.

Măsurile legislative care au fost luate, în ultima vreme, au făcut opusul – plafonarea prețului gazelor, de exemplu, care ne-a pus în situația de a importa în loc de a fi exportator puternic și a putea să susținem rolul pe care îl avem, legea offshore. E foarte important să reușim să creăm cadrul pentru tipul ăsta de investiții, dar într-o formă în care profitul care urmează să fie făcut, timpul în care e făcută investiția, angajările care sunt făcute în contextul respectiv să aibă întotdeuna o parte importantă pentru români”.

În ceea ce privește nominalizarea Rovanei Plumb și a lui Dan Nica pentru a ocupa funcția de comisar european din partea României, Oana Țoiu a reiterat faptul că poziția oficială a PLUS a fost una de respingere a acestor nominalizări, propunând retragerea lor întrucât „nu fac cinste României și este posibil să nu treacă” și astfel să pună din nou țara într-o poziție jenantă.

„Nici nu știu în momentul ăsta ce e mai jenant: să treacă și să fim reprezentați de un fost ministru de Mediu care și-a înregistrat mașina, în momentul în care a introdus taxa de mediu, în Bulgaria – și asta e deja o anecdotă care va fi știută despre dumneaei, dincolo de trecutul cu potențial de dosare penale – sau în situația jenantă de a veni cu aceste propuneri și a fi refuzați.
România ar fi fost într-un loc bun diplomatic, în momentul ăsta, și într-un loc bun și de negociere în interiorul Comisiei pentru că numirile și alegerile care au fost făcute la vârf nu sunt neapărat, în momentul ăsta, echilibrate.

Europa centrală și de est are un spațiu mai mare de negociere ca să echilibreze reprezentarea geografică în cadrul conducerii Comisiei și atunci, da, România era într-o postură în care putea să negocieze un portofoliu puternic, o reprezentare bună, însă sigur că depinde și de nume și ele nu ne ajută în niciun fel în momentul ăsta”, a argumentat Oana Țoiu.

Pe de altă parte, întrebată cum comentează absența Vioricăi Dăncilă de la ședința Coaliției PSD-ALDE, Oana Țoiu a răspuns: „Să nu o bănuim pe doamna Dăncilă de decizii. Ea este reprezentanta unor decizii luate de alți oameni. În jocul ăsta de negociere și de a arăta puterea, disponibilitatea de a lucra sau a nu lucra împreună sigur că e un gest nepoliticos, e un gest care nu se face, dar e un gest de putere care contează în negocierile de funcții pe care încearcă să le facă din nou în perioada asta”.

Citește în continuare

Revista Presei

Andrei Lupu, la Realitatea TV: Cum e posibil ca doamna ministru al Sănătății să nu știe că acolo, la spitalul din Săpoca, există 45 de posturi neocupate, să își dea seama de asta după ce mor cinci oameni?

Publicat

pe

„Dincolo de toate analizele astea post-factum pe care le facem și la Săpoca, și la Caracal, eu mi-aș dori de la acești miniștri și de la doamna prim-ministru să nu mai vină doar să spună: «s-a greșit asta, îl demitem pe X sau pe Y». Aș vrea să vină și să spună: «de acum înainte vom face asta ca să nu se mai întâmple astfel de fapte». Nu am văzut asta până acum”, a subliniat Andrei Lupu, jurist și membru al Biroului Național PLUS, luni, la Realitatea TV, în contextul tragediei de la Spitalul de Neuropsihiatrie din Săpoca, unde un pacient a ucis cinci persoane internate şi a rănit alte nouă cu stativul de la perfuzii.

„Argumentul ăsta de tipul «sindicatul nu a spus că ar fi nemulțumit» e incredibil. Dacă tot mergem în logica asta, mai bine ar fi lăsat sindicatul să conducă acel spital. În schimb, știm altceva. Spitalul era condus de soția unui fost consilier municipal PSD din Buzău, care între timp fusese declarat incompatibil și de către ANI, asta apropo de politizarea instituțiilor de stat. Dincolo de asta, toate aceste demisii pe care le vedem acum, inclusiv demisia acestei doamne director a spitalului, funcționează în logica PSD-ului ca un fel de anestezic, apropo de faptul că acel pacient nu era anesteziat, nu primise tratamentul. Ei cer demisii pe bandă, cum s-a întâmplat și în cazul Caracal, «poate, poate se mai liniștește poporul ăsta nemulțumit de noi, de PSD», în loc să vadă ce se poate modifica acolo, nu se apucă decât să demită.

Cum să aibă șapte asistente, poate erau și zece, cum puteau zece asistente să oprească o persoană, care cu un băț de metal omoară cinci persoane și apoi mai lovește alte nouă, care ajung să fie internate? Ne spune doamna ministru: «dar erau doi fochiști în spital». Fochiștii sunt acolo ca să oprească persoanele care au crize de genul ăsta?

Eu m-aș întreba altfel: cum e posibil ca doamna ministru sau cineva din ministerul ăla al Sănătății să nu știe că acolo, la spitalul din Săpoca, există 45 de posturi neocupate, să își dea seama de asta după ce mor cinci oameni? De ce nu există un audit al acelui spital, de ce nu există o centralizare la nivel național a acestor situații? Spitalul, teoretic, are un buget anual, dar așa cum știm, anul acesta bugetul a fost aprobat mult mai târziu decât ar fi fost normal să se întâmple. Probabil că va urma o analiză și în ceea ce privește acest lucru, dar dincolo de toate analizele astea post-factum pe care le facem și la Săpoca, și la Caracal, eu mi-aș dori de la acești miniștri, de la doamna prim-ministru să nu mai vină doar să spună: «s-a greșit asta, îl demitem pe X sau pe Y». Aș vrea să vină și să spună: «de acum înainte vom face asta ca să nu se mai întâmple astfel de fapte». Nu am văzut asta până acum.

Așa cum spuneam mai devreme, cine a fost directorul Direcției de Sănătate Publică din Buzău? Doamna care este acum directorul spitalului de la Săpoca, care doar ce a fost demisă cu câteva ore în urmă. Cine a fost, în schimb, numit director interimar de către doamna ministru? Directorul financiar. Doamna ministru se vaită că oamenii aceștia nu sunt pregătiți. Ce treabă are directorul financiar, care probabil că se pricepe la contabilitate, cu a conduce un spital în care doar ce ai un incident major? Și doamna ministru vine și ne spune «oamenii ăștia nu sunt pregătiți să conducă un spital»”, a declarat Andrei Lupu.

În ceea ce privește negocierile dintre PSD și ALDE, Andrei Lupu a punctat faptul că niciuna dintre cele două tabere nu este hotărâtă, amândurora fiindu-le bine „acolo, la caldură, la guvernare”, dar în același timp arătând că se luptă între ele „poate, poate mai câștigă câte un procent, două în lupta electorală”.

„Eu mai degrabă i-aș aștepta pe domnul Tăriceanu, ba chiar și pe PSD, și pe PRO România la alegeri, cât se poate, chiar anticipate. Hai să vedem câtă încredere mai are populația în ei.

Aici alt aspect, legat de toamna asta în care se vor tot hârjoni, făcându-se că ei chiar se bat: cred că vom avea o toamnă cu două bătălii paralele – o dată bătălia reală pentru alegerile prezidențiale, în care în acest moment eu văd doar doi candidați, Dan Barna și Klaus Iohannis – care sper să se bată pe niște politici reale și pe niște propuneri, de la reformă constituțională până la apărare și domeniul UE – și, în același timp, o bătălie paralelă pe funcții mărunte și pe câte un loc de ministru, secretar de stat între ALDE, PRO România și PSD.

Doamna Dăncilă e într-o poziție vulnerabilă de când o cunoaștem ca prim-ministru, încă de când domnul Dragnea trăgea sforile. Dincolo de asta, mă uit la toți cei care se plasează acum într-o opoziție cu doamna Dăncilă. În afara variantei în toți spun că «nu suntem de acord cu doamna Dăncilă», UDMR, ALDE, PRO România, eu i-aș ruga, dacă tot sunt atât de curajoși, hai să se asocieze opoziției, hai să susțină o moțiune de cenzură, să îndepărteze Guvernul și dacă chiar au încredere în electorat, să mergem spre alegeri anticipate, imediat după ce avem alegerile prezidențiale”, a argumentat Andrei Lupu.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Andrei Lupu, la Realitatea TV: Un stat care nu reușește să asigure siguranța cetățeanului nu poate să asigure funcția lui de bază

Publicat

pe

„În întregime trebuie regândită arhitectura MAI, dar asta o poate face doar cineva care se pricepe cu adevărat”, a subliniat Andrei Lupu, jurist și membru al Biroului Național PLUS, vineri, la Realitatea TV, unde a explicat că trebuie „restructurat în întregime modul de asigurare a siguranței cetățeanului”, în condițiile în care statul român are „o problemă majoră cu calitatea resurselor umane din acest Minister de Interne”.

Precizările vin în contextul în care o tânără din județul Vrancea a sunat la 122 și a solicitat ajutorul polițiștilor, însă operatoarea i-ar fi spus că nu are echipaje disponibile pentru a-i oferi asistență.

„Noi putem să înțelegem, să îi spunem, necesitatea ierarhizării urgențelor, dar totuși să nu avem impresia că nu există aceste efective în realitate. Dacă cineva chiar e pus în pericol, există totuși poliție locală, există și dacă e nevoie jandarmerie, nu există doar un singur echipaj care se plimbă în acel cartier. Dincolo de cazul ăsta, trebuie să înțelegem un pic originea problemei. În 2017, când a venit actualul Guvern, prin măsurile luate, aproape jumătate din polițiștii care erau atunci în exercițiul funcției au ajuns să iasă la pensie, pentru că li s-a înlesnit ieșirea la pensie – 17.000 de polițiști.

În momentul acesta, există aproape 5% sută din posturi libere în Poliția Română. La aceste situații se adaugă procurorii care intră mai greu în profesie și ies mai repede din profesie. În momentul ăsta noi avem o grămadă de locuri libere și în poliție, și în magistratură și nu știu cum ajungem să ne mai dorim siguranță, din punctul de vedere al cetățeanului, iar un stat care nu reușește să asigure siguranța cetățeanului, în realitate nu reușește să asigure funcția lui de bază.

Începând cu 2017 au început toate modificările la legislația penală, la Codurile penale și la Legile justiției, dar abia acum încep să fie încurajați infractorii să meargă mai departe în decizia de a trece și la fapte”, a declarat Andrei Lupu.

Guvernanții „au soluții din plin”, punctează Andrei Lupu, însă problema este că nu sunt interesați de aplicarea lor.

Întrebat cum vede faptul că Viorica Dăncilă a venit cu elicopterul la Iași, în turneul electoral pe care îl  în Moldova, Andrei Lupu a răspuns:

„E clar că doamna Dăncilă a intrat în campanie electorală, mai sunt câteva luni până la alegerile prezidențiale și probabil că își dorește să atingă cât mai multe localități. Dacă totuși dumneaei e în situația de a fi escortată în permanență de SPP-iști ca să nu vadă prea mulți protestatari și să nu mai încline urechea către toți contestatarii, probabil că nu stă prea bine doamna Dăncilă în obiectivele dumneaei”.

Pe de altă parte, Andrei Lupu a explicat că trebuie „restructurat în întregime modul de asigurare a siguranței cetățeanului”.

„El (Mihai Fifor, n.r.) vine acum și o să verifice o doamnă, care nu știm cât de bine și-a făcut treaba, poate că o să primească o sancțiune disciplinară și gata am închis subiectul. Aceste sancțiuni disciplinare se aplică după o întreagă procedură îndelungată etc. Dar nu asta e soluția.

Problema nu e de Corp de Control aici. Asta e o problemă marginală. Problema este de restructurat în întregime modul de asigurare a siguranței cetățeanului pentru că noi nu avem cadre, noi nu avem proceduri și, în primul rând, avem o problemă majoră cu calitatea resurselor umane din acest Minister de Interne. Spuneam și înainte: nu mai există oameni care să cunoască foarte bine zonele, acei sectoriști care, chiar dacă de multe ori erau luați în glumă, acei oameni puteau să spună: în curtea aia locuiește acel om și pot să vorbesc cu el să văd ce a mai aflat, în apartamentul ăla locuiește acel om. Sunt oameni care ajungeau să cunoască comunitatea.

În momentul ăsta, toți ofițerii care termină Academia de Poliție, ei nu mai merg direct operativ, pe teren, să se ocupe de siguranța cetățeanului, ci merg mai degrabă în structuri centrale ale MAI-ului. În întregime trebuie regândită arhitectura MAI-ului, dar asta o poate face doar cineva care se pricepe cu adevărat”, a argumentat Andrei Lupu.

Citește în continuare
Stiri PLUSacum 24 de ore

Andrei Lupu, la Adevărul LIVE: Noi deja vorbim de vreo două săptămâni de o OUG care va modifica legislația penală. Dacă ar dori cu adevărat asta, ar trece rapid prin Parlament

Stiri PLUSacum 2 zile

Diana Stoica: Domnule Mutu, să știți că există niște lucruri foarte clare, care chiar îți asigură un grad de siguranță în cazul cutremurelor

Revista Preseiacum 2 zile

Oana Țoiu, la Realitatea TV: E foarte important pentru noi să ne jucăm rolul geopolitic din perspectiva energiei. Măsurile legislative care au fost luate, în ultima vreme, au făcut opusul

Revista Preseiacum 2 zile

Andrei Lupu, la Realitatea TV: Cum e posibil ca doamna ministru al Sănătății să nu știe că acolo, la spitalul din Săpoca, există 45 de posturi neocupate, să își dea seama de asta după ce mor cinci oameni?

Noutăți Generaleacum 3 zile

Ramona Strugariu: Vorbim mereu despre acțiuni post-factum, incoerente şi care nu adresează cauza problemei. Nu vorbim despre ce putem face pentru a preveni nişte situații dezastruoase

Stiri PLUSacum 3 zile

Dacian Cioloș, despre măsurile propuse de Firea: Sunt lipsite de coerență. Cam ca întreg mandatul doamnei Firea de până acum

Noutăți Generaleacum 6 zile

Victor Giosan: Administrația publică e deprofesionalizată. Partidele trebuie să ajungă la consens pentru reformarea sistemului public

Noutăți Generaleacum 6 zile

Andrei Lupu, la Realitatea TV: Un stat care nu reușește să asigure siguranța cetățeanului nu poate să asigure funcția lui de bază

Noutăți Generaleacum 6 zile

Vlad Voiculescu: Dacă doamna Firea ar spune cu vorbe, acestea ar fi probabil – „Eu, primar general Gabriela Firea, nu vreau pensionari, muncitori și oameni care lucrează în branșe mai puțin bănoase în centrul orașului“

Revista Preseiacum O săptămână

Ciprian Teleman, la Realitatea TV: Doamna Firea ne-a anunțat doar că va colecta banii. Taxe e ușor să stabilești, dar pentru ce?

Cele mai citite