Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Provocările Planului european de relansare economică post COVID-19 la adresa României

Publicat

pe data de

Am citit și auzit cu toții dezinformările care se vehiculează în spațiul public referitor la beneficiile apartenenței României la Uniunea Europeană, dar cetățenii români știu foarte bine faptul că noi, împreună cu celelalte 26 de state member, suntem a doua forță economică la nivel mondial. Noi suntem reprezentați proporțional cu populația noastră în Parlamentul European, având cea de-a șasea delegație ca număr de eurodeputați.

După alegerile din mai 2019, europarlamentarii care provin din PLUS și USR care au obținut încrederea prin vot a peste 2 milioane de români au devenit parte a grupului Renew. Acest nou grup din Parlamentul European este condus de președintele Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS), Dacian Cioloș, fost Comisar European pentru Agricultură și fost prim-ministru al României, care a devenit astfel cetățeanul român cu cea mai înaltă responsabilitate politică din Uniuea Europeană.

Planul de relansare economică post-COVID-19 al Comisiei Europene, care este echivalentul unui guvern la nivelul Uniunii, numit Next Generation, mizează pe 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde fonduri nerambursabile (granturi) și 250 de miliarde obținute prin împrumuturi comunitare ce vor trebui rambursate începând cu 2027. La acesta se adaugă 1.100 de miliarde de euro care reprezintă Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Planul de relansare trebuie însă aprobat de viitorul Consiliu European, care este formar din toți șefii de stat din cele 27 de țări ale Uniunii, președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene, ce va avea loc pe 18 și 19 iunie.

Cadrul Financiar Multianual ar trebui să facă obiectul unui acord politic până în luna iulie, urmând să fie aprobat abia la începutul toamnei. Italia și Spania ar urma să fie principalele beneficiare ale planului de relansare post-COVID 19, urmând să beneficieze de 173, respectiv 140 de miliarde de euro. România, a șasea țară beneficiară, ar putea conta pe 33 de miliarde de euro, din care 19,6 granturi, iar restul, împrumuturi avantajoase, garantate de ratingul triplu A, la care este cotată Zona Euro pe piețele financiare internaționale. Granturi de valori mult mai mici au fost alocate o serie de state cu economii performante precum Danemarca (2,15 miliarde de euro), Belgia (5,48), Olanda (6,75), Austria (4,04), Finlanda (3,46) şi Suedia (4,69). Dirijarea acestor bani către statele membre se va face pornind de la proiectele pe care acestea intenționează să le finanţeze. Până la aprobarea planului, informațiile vehiculate se referă la sume potențiale, pentru că nu toate statele agreează forma actuală a planului. Olanda, Austria, Danemarca și Suedia – supranumiți cei patru “cumpătați” – solicită ca orice formă de ajutor să fie acordată sub forma unor credite și nu sub formă de subvenții și insistă pentru garanții suplimentare, care să prevadă că țările care vor beneficia de ajutoare să facă și reforme. Mark Rutte, premierul Olandei, întreba „de ce țările din Sud nu sunt în măsură să investească în economie la fel ca noi?”. Mai la răsărit, țările grupului de la Vişegrad – Republica Cehă, Polonia, Slovacia şi Ungaria – au formulat și ele obiecții prin vocea premierului ceh Andrej Babis: ”Criteriile acestui fond de relansare sunt croite pe măsura ţărilor care nu au fost suficient de responsabile pe planul datoriei, al disciplinei bugetare sau şomajului”. Din  păcate, între țările țintă ale acestor comentarii se încadrează și România, atât din punct de vedere al investițiilor în economie, cât și al disciplinei bugetare.

Indiferent de structura finală a programelor UE, o problemă pe care România trebuie s-o soluționeze este cea a capacității de absorbție a fondurilor. Paradoxal, deși România a avut o nevoie acută de bani, la capitolul absorbției fondurilor europene este pe ultimele locuri. Astfel, în perioada 2014-2020, la Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI), Uniunea Europeană a alocat României aproape 31 de miliarde de euro, acești bani putând fi absorbiți până la 31 decembrie 2023. Până în acest moment, România are o rată de absorbție de 36% pentru fondurile FESI, sub media UE, care este de 39%. Dacă se scad prefinanțările, pe care Uniunea Europeană le acordă din oficiu statelor membre, rata de absorbție efectivă, care reflectă cel mai bine performanța absorbției, este de 29%.

Pe scurt, avem bani europeni la dispoziția României pe care nu reușim să îi transformăm în investiții, în schimb avem o dezinformare constantă cu privire la beneficiile României de a face parte din Uniune, iar aceste lucruri trebuie spuse foarte clar.

Intr-un interviu pentru HotNews.ro. din 11 iunie 2020, Dacian Cioloș, propunerea de premier din partea Alianței USR PLUS, a abordat aspecte ca necesitatea unei viziuni clare privind proiectele propuse pentru accesarea fondurilor europene, condiționarea finanțărilor de angajamentele țărilor beneficiare pentru anumite reforme între care și cea a administrației publice, acordul între șefii de stat și de guvern privind sumele acordate.

Planul de relansare economică propus la nivelul Uniunii Europene va da șansa României să participe în calitate de membru la acest nou Plan Marshall de relansare economică. După cel de-Al Doilea Război Mondial la planul de redresare econimică inițiat pentru reconstrucția Europei, România se afla de partea greșită a Cortinei de Fier care se lăsase asupra continentului nostru, cum prea bine a descris Winston Churchill această separare. Astăzi România este ancorată definitive în ceea ce se percepe a fi Civilizația Occidentală, noi suntem azi Uniunea Europeană și împreună cu celelalte 26 de state membre vom reuși să depășim criza sanitară și economică.

Alianța USR PLUS este pregătită să guverneze România într-un mod responsabil, atât la nivel central, cât și la nivel local, iar pentru alegerile care vor urma vom face tot ceea ce ține de noi pentru a informa cetățenii cu privire la programele politice și măsurile pe care le vom lua în interesul nostru, al tuturor, pe plan national și la nivelul Uniunii Europene.

* Editorial de Mihail David, președintele PLUS Alba

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare
Adaugă un comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Editoriale

Dialog despre femei în politică

Publicat

pe

Pe 10 februarie am organizat primul eveniment despre femei în politică, o temă care atrage cu sine multe sensibilități dar care nu mai poate lipsi de pe agenda publică. Iar noi nu ne mai putem permite să ocolim subiectul.

Invitații noștri – Mihaela Miroiu, Oana Băluță si Ciprian Mihali, cu o experiență vastă și cunoaștere a subiectului femeilor în politică, au îmbinat cunoștințele academice cu experiențele personale și exemplele întâlnite de-a lungul anilor. Ba mai mult,au venit și cu sugestii legate de acțiunile pe care le putem întreprinde ca partid pentru sporirea reprezentativității femeilor în politică. 

Reținem, dintre soluțiile propuse:

  • Modificarea legii electorale astfel încât să asigure paritatea pe listele prezentate de partidele politice, după modelul X-Y-X,
  • Demararea unei reflecții despre efectele sistemului de bonus acordat femeilor în alegerea candidaților pentru alegerile parlamentare 2020 și oportunitatea continuării sale.
  • Promovarea femeilor în funcții executive pentru a evita un cerc vicios prin care acestea nu sunt promovate tocmai pe baza reproșului că nu au ocupat astfel de funcții în trecut și, prin urmare, nu ar avea experiența necesară. 
  • Adoptarea unor norme în codul etic al partidului care să promoveze egalitatea de gen și să sancționeze dur orice tip de hărțuire (sexuală dar nu numai),
  • Crearea unei rețele de solidaritate între femeile din partid și avertizarea constantă și la unison a liderilor partidului atunci când normele egalității de gen nu sunt respectate.
  • Colaborarea cu fundații în sprijinirea inițiativelor de promovare a egalitatii de gen.
  • Nu în ultimul rând, promovarea legilor prin care să se elimine discriminarea femeilor în societate și să fie sprijinit echilibrul între viața privată și viața de familie.

Participarea femeilor în politică nu este doar despre egalitatea de gen, ci despre egalitatea de șanse, despre reprezentarea intereselor și nevoilor a 50% din populație și oferirea de modele care să inspire generațiile viitoare. 

Un studiu din 2019 realizat de CEMR (Consiliul municipalităților și regiunilor europene), arată că în România doar 4.6% dintre primari erau femei, media europeană fiind 29%. De asemenea la nivel regional, în rândul consilierilor județeni, femeile reprezintă 14.3% din total, media europeană fiind de 31%. Iar pentru postul de Președinte al Consiliului Județean, în 2019, o singură femeie deținea aceasta funcție în România.

La nivel național același studiu prezintă datele din 2019, unde proporția de femei deputat era de 20.7%, iar la Senat un procent de 14.8%. După alegerile din 2020, la nivel național, în Camera Deputaților femeile reprezintă 19%, iar la Senat, 18%. 

Drumul este lung și anevoios, însă în 2024 trebuie să ajungem la un nivel de reprezentativitate cât mai apropiat de 50%. Ne uităm cu admirație către tari precum Estonia, unde două dintre funcțiile cele mai înalte ale țării, președinte și premier, sunt ocupate de către femei. 

Mai ales, ne uităm cu deosebită admirație către femeile care au făcut un pas în față, implicându-se în politică, asumându-și candidaturi și poziții mai mult sau mai puțin eligibile. Lupta lor titanică nu e doar despre o funcție publică, despre un rol în cadrul partidului; e despre noi toate, e pentru noi toate, e pentru o lume în care femeile sunt corect reprezentate.  

Ai pierdut event-ul LIVE pe Facebook? Nu-i nimic, poți reviziona discuția accesând acest link. De asemenea, dacă te interesează subiectul, ai idei și vrei să te implici, dă-ne un semn!  

* Text de Roxana Vîlcu, Oana Duma, Alina Gîrbea

Citește în continuare

Editoriale

Vlad, nu te opri! Ne trebuie o reformă fără anestezie!

Publicat

pe

Dragoș Tudorache, europarlamentar, președinte executiv PLUS

Moțiunea care se votează astăzi este o oportunitate pentru Vlad Voiculescu și pentru noi, alături de el să arătăm că nu ne intimidăm din cauza unor acuzații născocite de partidul vinovat de catastrofa prin care trece România. Vlad va iesi întărit după această moțiune nu pentru că primeste susținerea politică a majoritatii parlamentare, ci pentru că moțiunea îl eliberează de tracul începutului, de orice ezitare sau dubiu legat de prioritățile reformei uriașe la care s-a înhămat.

Sistemul sanitar din România este un dezastru. Știm asta deja. Cel mai des am auzit de la oameni, în ultimul an, că nu se tem de COVID-19 cât de faptul că ar trebui să meargă în spitale, dacă se întâmplă să ajungă într-o situație limită. Aici suntem. Zero încredere. În spitale nu se găsesc medicamente, instrumentar medical sau simple feșe. Câți dintre voi nu ați dat o fugă la farmacia de peste drum ca să cumpărăți pentru cei internați ceea ce v-a recomandat medicul? Aparatura medicală este învechită și nefuncțională în unele locuri, în timp ce cea nouă e închisă sub cheie și nefolosită acolo unde a fost achiziționată. Spitalele care funcționează sunt controlate de o „mafie” a programărilor și te poți programa doar dacă știi pe cineva. Profesorii universitari, doctori docenți, dumnezei ai sistemului, oameni la care intri ploconindu-te zburdă prin sistemul pe care îl țin captiv și îl mulg de resurse terorizând tinerii medici. Firme căpușă sug sume uriașe, mână în mână cu managerii spitalelor. Primari sau președinți de consilii județene care numesc politruci de casă în virtutea unor datorii sau ca să le gestioneze în uz propriu fondurile pe care le alocă din bugetele locale. Personal medical tracasat, batjocorit și stresat care tremură că iar nu merge sistemul de la Casa Națională de Sănătate și încep să țipe pacienții de nervi și iritare. Medici care se prăbușesc de oboseală, legați în birocrație inutilă.

Așa arată spitalul românesc. În el ajunge fiecare dintre noi atunci când se simte rău sau își duce copiii sau părinții agățându-se de o minune în loc să aibă încredere în profesionalism și în funcționarea sistemului.

Și ei, cei care au girat acest dezastru în ultimii 30 de ani, ei îi reproșează acum lui Vlad Voiculescu proasta funcționare a sistemului și proasta gestionare a pandemiei! Ei, cei care au venit la dezbaterea moțiunii și au stat în sala Parlamentului României fără măști de protecție, deși legea și bunul-simț le impun asta. Acești oameni sunt „elita”, exemple de proastă creștere pe care cei care vă înjură în trafic și vă taie fața la magazine, la administrația locală sau în viață le folosesc pentru a se cocoța pe munca și pe existența voastră.

Ei vin să îi reproșeze lui Vlad că într-o lună nu a reparat cât au stricat și furat ei în 30 de ani.

Așa că nu am decât un singur mesaj: nu te opri, Vlad! Dă-i înainte și fă reforma pe care o așteptăm cu toții! Asta e miza din spatele moțiunii. Hoți, escroci și impostori care vor să taie din fașă orice tentativă de reformă a sistemului. Acum e momentul să înțelegem că viața românilor va depinde în anii care vin de soarta acestei reforme. Vlad muncește pentru noi toți! Nu te opri, Vlad!

* Editorial de europarlamentarul Dragoș Tudorache, președinte executiv PLUS, publicat pe www.digi24.ro

Citește în continuare

Editoriale

Ipocrizia nu salvează hoția

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Orice hoț are dreptul să îl dea în judecată pe cel pe care l-a furat. Dar nu uitați că asta nu-l transformă din vinovat în nevinovat. Hoțul rămâne hoț indiferent câte procese deschide el celor pe care i-a păgubit.

Mă uit cu stupoare cum construiește PSD ideea că noi, USR PLUS, ar trebui să decontam tot răul produs de ei. Să vii cu o moțiune în Parlament este un gest firesc, democratic și cât se poate de normal dacă interpretezi formal situația. Dar nu și moral. Când tu ai toți miniștrii Sănătății din ultimii ani anchetați penal pentru fapte de corupție, miniștri pe care tu i-ai numit si care îți sunt membri în partid, și să spui că de vină e cel care a preluat dezastrul e deja mai mult decât tupeu politic. Să o spunem pe aia dreaptă. E nerușinare.

Nu vreau să discut de greaua moștenire, pentru că s-a vorbit atât de mult despre ea încât multă lume face alergie. Chiar și așa, nu uitați că ea există, este cât se poate de prezentă și din cauza ei suferim cu toții. Din cauza ei nu avem spitale, medicamente, condiții civilizate, din cauza ei pleacă din țară medicii și asistentele, din cauza ei ne simțim sufocați și neajutorați. Accept să nu vorbim despre greaua moștenire ca despre o scuză, dar nu se poate să nu vorbim despre greaua moștenire ca o situație existentă pe care trebuie să o schimbăm cât mai repede.

Ați putea să ne reproșați că am promis prea mult. Dar chiar și așa, ar fi vorba despre speranța uriașă a societății în noi mai degrabă decât de lipsa de acțiune și buna intenție. Venim după atât de mult consum social în care corupția și proasta guvernare au fost regulă încât e, practic, imposibil să schimbi totul peste noapte. Și asta aduce cu sine nemulțumire și erodare. Mai ales atunci când ipocrizia politică este arma preferată a celor care au distrus această țară.

Dacă vreți să îi reproșați cuiva ceva despre sistemul de sănătate, atunci luați pe oricine doriți dintre cei care au ocupat poziția de ministru, dar mai puțin pe Vlad Voiculescu. Sunt subiectiv, pentru că sunt colegul lui Vlad în PLUS încă de la început. Dar nu sunt orb și ignorant. E ultimul om căruia să îi puteți reproșa situația existentă. Dacă măsura lucrurilor este reproșul, atunci lui Vlad i se pot reproșa lucrurile pe care urmează sa le facă, nu cele făcute de alții. Dincolo de reproșuri și de susținere, știu că un sistem nu stă într-un singur om, iar reforma sănătății e abia la început. Și deja vor să-l dea jos pe Vlad Voiculescu. Cei care au distrus sănătatea din România. Să nu fim naivi permițându-le să fie ipocriți.

* Editorial publicat pe www.digi24.ro

Citește în continuare
Editorialeacum 5 zile

Dialog despre femei în politică

Noutăți Generaleacum O săptămână

Proiectul de desființare a Secției Speciale a fost adoptat astăzi de Guvern și merge în Parlament

Editorialeacum 2 săptămâni

Vlad, nu te opri! Ne trebuie o reformă fără anestezie!

Noutăți Generaleacum 2 săptămâni

Vlad Voiculescu, despre pacientul ars transferat în Belgia care a murit: Nu a existat o singură secundă în care să fi existat un loc în străinătate și cineva să fi refuzat transferul. M-am ocupat personal de asta

Noutăți Generaleacum 2 săptămâni

Dragoș Pîslaru, despre PNRR: România are o șansă enormă acum să iasă întărită din această criză

Editorialeacum 2 săptămâni

Ipocrizia nu salvează hoția

Revista Preseiacum 2 săptămâni

Dacian Cioloș: Începem cu pensiile parlamentarilor și primarilor, care sunt cel mai ușor de eliminat. Nu există niciun argument juridic sau nimic atacabil pe o astfel de decizie

Revista Preseiacum 2 săptămâni

Ciprian Teleman, despre reforma digitală a statului: Transformarea digitală înseamnă schimbarea unui mod de a gândi

Revista Preseiacum 2 săptămâni

Anca Dragu, despre prioritățile sale și ale USR PLUS în Parlament: accesul la finanțare, educația, problema pensiilor speciale și un cod electoral suplu și modern

Revista Preseiacum 3 săptămâni

Dacian Cioloș, despre Mecanismul de Redresare și Reziliență: Avem trei ani să angajăm toate aceste fonduri, adică să avem proiectele elaborate și aprobate, și apoi încă trei ani să implementăm aceste proiecte

Cele mai citite