Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Știri Locale

Protest al societății civile din zona Beiuș – Ștei față de dezastrul de pe DN76. Drumul este în reparații de peste 10 ani, fără o dată clară de finalizare

Publicat

pe data de

FOTO Facebook

Mai mulți membri ai PLUS din zona Beiuș-Ștei au protestat marți, 12 martie, în fața Casei de Cultură din orașul Ștei, față de situația dezastruoasă în care se află DN76 / E79, drum aflat în reparații din 2008 și a cărui stare pune în pericol viața cetățenilor și afectează grav mediul economic din zonă.

„Sperăm că am reușit să atragem atenția asupra dezastrului de pe sectorul de drum cuprins între localitatea Lunca și localitatea Vârfurile, tronson care nu va mai rezista pentru mult timp dacă autoritățile nu vor lua măsurile necesare“, a declarat Dan Popa, organizator al protestului alături de Sorin Briscan, Emil Popa, Zoltan Kovacs.

La protest au participat și cei care au luat atitudine, în anii trecuți, față de situația gravă în care se află DN76, acum membri PLUS. Toți consideră că protestul este singura formă de a atrage atenția autorităților competente. De altfel, protestul de marți este doar ultimul dintr-o serie de manifestări ale acestui grup de români care vor ca autoritățile să rezolve o problemă care trenează de 11 ani.

Istoria lucrărilor de modernizare a DN76

DN76 (E79), șoseaua dintre Oradea și Deva, din partea de nord-vest a României, este drumul cel mai scurt care face posibilă legătură dintre Budapesta și București, mult mai rapid decât DN1 și, de asemenea, de o importanță capitală atât pentru zona nord-vest, cât și pentru economia țării în ansamblu.

Totodată, DN76 este și cel mai impracticabil drum european din România, în special pe porțiunile pe care au fost demarate lucrări, care apoi au fost lăsate de izbeliște și ulterior abandonate.

Lucrările de reabilitare au început în 2008, acum 11 ani, dar nu sunt gata nici în ziua de azi. Mai mult, proiectarea a fost realizată în 2005, unele porțiuni suferind modificări accentuate care nu sunt cuprinse în proiectarea inițială. Cu toate acestea, nu s-a realizat o reevaluare, deși există un diriginte de șantier. Cel mai bun exemplu pentru incompetența autorităților este Municipiul Beiuș, care pur și simplu a fost omis de la proiectare. În localitatea Sudrigiu, unde au fost modificate traseele a câtorva drumuri județene care pleacă din DN76 și unde era necesar un sens giratoriu într-un important nod rutier – zona cu risc de accidente extrem de ridicată, proiectul nu a fost actualizat.

Probleme cu finanțarea din cauza incompetenței autorităților

În primii 4 ani, lucrările s-au desfășurat sporadic, ritmul fiind oarecum mărit din 2012. Până în prezent, s-au realizat circa 60% din lucrările necesare, însă dat fiind ritmul evoluției șantierului, cel mai probabil acesta nu va fi finalizat în viitorul apropiat, deși proiectul beneficiază de finanțare europeană.

Inclusiv finanțarea a fost defazată din cauza incompetenței autorităților, iar întregul drum a fost împărțit în sectoare mai scurte, dată fiind neputință constructorilor, a CNADNR, CNAIR și a Ministerul Transporturilor. Au existat situații în care s-a renunțat la finanțarea europeană pentru anumite sectoare, iar în cazul altora proiectele au fost mutate de pe un program de finanțare pe altul.

Care sunt sectoarele de drum cele mai periculoase

În prezent, cele mai afectate sectoare ale DN 76 sunt: Hidișelu de Sus – Răbăgani (jud.Bihor), localitatea Lunca (jud Bihor) – localitatea Vârfurile (jud Arad) și tronsonul dintre localitățile Vârfurile și Ionești, în județul Arad.

O problemă gravă, care afectează permanent sigurața traficului pe tronsonul de drum dintre Lunca și Vârfurile, bucata de drum fiind total impracticabilă în condiții meteorologie severe în trei puncte diferite: într-o zonă unde au loc frecvente alunecări de teren, din cauza instabilității dealului pe care a fost construită șoseaua și care nu a fost consolidat deloc, și în alte două zone unde nu există asfalt (pe o porțiune de circa 800m în fiecare zonă). De asemenea, marcajele rutiere lipsesc cu desăvârșire în mai multe sectoare ale DN76.

DN76, singurul drum cu o pagina de Facebook dedicată

Din cauza acestei situații, societatea civilă din zona Beiuș – Ștei a reacționat și, începând cu anul 2013 a atras atenția administrației publice și a organizat o serie de manifestări, desfășurate în „Țara Beiușului”: s-au plantat panseluțe în gropi, s-au realizat marșuri pe drum și mitinguri, a fost sesizată presa de nenumărate ori, realizându-se chiar și o pagină de Facebook, intitulată asemenea șoselei care leagă Oradea de Deva, „Drumul Național 76”. Acesta este singurul drum național ce are pagină de Facebook din România, dar rezultatele nu s-au făcut vizibile. Lucrările au continuat tot în același ritm, cu precizarea că în 2016, în timpul guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, șantierele au fost deschise din iunie până în decembruie și s-a lucrat intens, mai ales că miniștrii Transporturilor din guvernul tehnocrat au făcut mai multe vizite pe șantier.

Revista Presei

Oana Țoiu: Au trecut 12 ani de fonduri europene și câteva semestre de cea mai mare creștere economică, procentual, din UE. Copiii din sate încă nu au peste tot dreptul la demnitate. E inacceptabil

Publicat

pe

FOTO Adevărul

Oana Țoiu, candidată la alegerile europarlamentare pe listele Alianței 2020 USR PLUS, susține că este inacceptabil ca în România anului 2019, după 12 ani de absorbție a fondurilor europene și câteva semestre de cea mai mare creștere economică, procentual, din UE, unele școli să nu aibă toaletele înăuntru, iar tragediile ca cea din satul Buda, unde un copil de 3 ani a murit după ce a căzut în fosa septică din curtea unităţii de învăţământ, să existe în continuare.

„În România sunt peste 2.400 de școli fără toalete înăuntru, dintre care în Bihor sunt 74. Am copilărit într-o curte cu WC de scânduri și am început grădinița așa. Unde am mers la baie nu m-a împiedicat nici să ajung la facultate, nici secretar de stat în guvernul tehnocrat. De atunci au trecut însă 30 de ani, timp în care generația părinților mei și apoi generația mea am muncit și am plătit taxe, ca din ele să ne fie tuturor mai bine și să se construiască și toalete pentru cei 230.000 de copii care nu au acces în clădirea școlii sau a grădiniței la ele azi, în 2019.

Au trecut 12 ani de fonduri europene și câteva semestre de cea mai mare creștere economică, procentual, din UE, și copiii din sate încă nu au peste tot dreptul la demnitate, deși au existat toate resursele să repare asta. La școala din satul în care am copilărit a apărut un WC cu apă curentă, din bani europeni.

A fost ținut sub cheie luni în șir dintr-un conflict între directorul școlii și primar, până la concursul de directori, nepolitizat, organizat de noi în 2016, pentru prima dată după opt ani. Avem toate resursele ca să reparăm asta, fără soluții de compromis, scumpe și neigienice cum sunt containerele propuse acum, dacă vom avea oamenii buni care să le folosească în interesul copiilor. Când am copilărit eu, aia era normalitatea, acum e inacceptabil să fie altceva decât istorie”, susține Oana Țoiu.

Un copil de 3 ani din satul Buda, comuna Brăeşti, a murit după ce a căzut în fosa septică din curtea grădiniței unde se afla. Reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Iaşi au deschis o anchetă penală, iar directoarea grădiniței şi-a dat demisia, scrie Adevărul.

„În cauză a fost întocmit dosar penal pentru ucidere din culpă. Cercetările continuă”, a precizat purtătorul de cuvânt al Poliţiei Iaşi, Ioana Buştiuc.

Potrivit unor surse, copilul ar fi trebuit, teoretic, să se afle în timpul unor activităţi derulate de grădiniţă. Aceleaşi surse au precizat, însă, că educatoarea nu ar fi fost prezentă, azi, la şcoală. Fosa septică în care a căzut micuţul era acoperită cu o tablă ruginită.

Citește în continuare

Știri Locale

PLUS Constanța: Nu se mai găsesc proiectanți și constructori pentru restaurarea monumentelor antice! Este responsabilitatea administrației publice să se concentreze asupra soluțiilor

Publicat

pe

Edificiul Roman cu Mozaic FOTO ordinea.ro

PLUS Constanța trage un semnal de alarmă asupra riscurilor cu care se confruntă patrimoniul cultural al orașului de la malul mării în condițiile în care, în județ, nu se mai găsesc proiectanți și constructori pentru restaurarea monumentelor antice, iar dialogul între autoritățile publice locale și specialiști lipseste cu desăvârșire. Toate acestea, pe fondul unor reglementări de urbanism care nu reflectă o strategie în direcția unei mai bune administrări a monumentelor. În acest sens, PLUS Constanța cere administrației publice „să iasă din logica discursului de imagine și să se concentreze asupra soluțiilor”.

PLUS Constanța dă drept exemplu anularea licitațiilor pentru restaurarea mormântului hypogeu și a Edificiului Roman cu Mozaic. „La Constanța nu se mai găsesc proiectanți și constructori pentru restaurarea monumentelor antice! La sfârșitul lunii martie a fost anulată licitația pentru restaurarea Mormântului Hypogeu, aceeași soartă având-o recent și licitația pentru restaurarea Edificiului Roman cu Mozaic. Pentru reabilitarea cavoului tip hypogeu și a Edificiului Roman cu Mozaic a fost asigurată finanțarea prin POR 2014-2020, contract semnat în vara anului trecut de către vicepremierul Paul Stănescu și președintele Consiliului Județean Constanța, Marius Horia Țuțuianu.

Descoperit în urmă cu peste trei decenii, din întâmplare, cavoul hypogeu de la Constanța este un monument antic spectaculos și bine conservat, protejat nu foarte aspectuos, dar destul de eficient. Acoperișurile degradate și infiltrațiile produc o umiditate excesivă care afectează starea de conservare a monumentului. Modelul 3D, realizat de INOE 2000 (Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Optoelectronica INOE 2000), este accesibil publicului larg atât prin reconstituirea expusă la Muzeul Național de Istorie și Arheologie Constanța, cât și online http://certo.inoe.ro/virtual

Edificiul roman cu mozaic este un monument care reflectă într-un mod exemplar grandoarea metropolei antice Tomis. Ceea ce astăzi este numit edificiu roman cu mozaic este o parte dintr-un complex mult mai întins de clădiri publice de tip Forum. Din păcate, punerea în valoare a edificiului este limitată atât de cercetarea arheologică parțială, cât și de problemele administrative curente”, arată PLUS Constanța.

Mai departe, PLUS Constanța evidențiază cum deficiențele sistemului au blocat un alt proiect – „Restaurarea, consolidarea, protecția, conservarea și punerea în valoare a sitului arheologic cetatea Capidava”, care a ajuns subiectul unei anchete a DNA.

„Lipsa unei finanțări corespunzătoare și predictibile atrage după sine servicii de proiectare fără viziune și sustenabilitate. Rezultatele goanei continue după alăturarea imaginii unor personaje, precum domnii Paul Stănescu și Horia Țuțuianu, cu semnări de contracte sau inaugurări de lucrări, au fost cele pe care le cunoaștem. Acceptarea unor termene nerealiste, atât în cazurile proiectării și avizării, dar în special în cazul execuției, a generat eșecul proiectului respectiv, după cum ne arată și situația dramatică de la Capidava, unde proiectul „Restaurarea, consolidarea, protecția, conservarea și punerea în valoare a sitului arheologic cetatea Capidava”, în valoare de 74 de milioane de lei, fonduri europene, bani câștigați de Consiliul Județean Constanța în anul 2013, a ajuns obiectul cercetărilor DNA”, arată PLUS Constanța.

În acest sens, PLUS Constanța semnalează faptul că tema reabilitării monumentelor istorice antice nu este suficient de prezentă în discursul public, fapt ce are consecințe directe asupra restaurării lor.

„Nu putem să nu observăm că dezbaterile organizate de autoritățile publice referitoare la reabilitarea monumentelor istorice antice nu au avut ecou prea mare în rândul constănțenilor. Informările din presă arată o participare redusă a publicului la dezbateri sau la consultări publice. Tema a fost mai atractivă cât articolele au fost reactive, dar acest lucru, după cum putem observa acum, nu este suficient.

Lipsește, așadar, un dialog real între autoritățile publice locale și specialiști, organizații neguvernamentale și cetățeni. Acest lucru se reflectă cu claritate în reglementările de urbanism în vigoare. Documentele în cauză arată o lipsă de strategie, iar când direcția lipsește, oricât de mari și de bine intenționate ar fi eforturile, rezultatele nu pot fi optime.
Atunci când administrarea monumentelor este văzută doar ca un exercițiu de imagine, efectele pe termen lung nu vor fi în nici un caz cele scontate, ci unele dezastroase, care conduc la distrugerea patrimoniului cultural al Constanței”, afirmă PLUS Constanța.

În final, PLUS Constanța cere reprezentanților administrației publice să ia măsuri de îndată pentru a proteja patrimoniul cultural.

„Este responsabilitatea administrației publice să iasă din logica discursului de imagine și să se concentreze asupra soluțiilor! Acestea nu vor veni de la sine, ci vor începe să apară în urma unul dialogul onest care va avea ca obiectiv dezvoltarea orașului.
Prin responsabilitatea protejării patrimoniului cultural, pe care o au autoritățile locale, înțelegem păstrarea monumentelor în bune condiții, punerea în valoare responsabilă și sustenabilă a acestora, dar în special deschiderea unui dialog real și realizarea unor parteneriate cu specialiștii, cetățenii activi și organizațiile neguvernamentale implicate! Astfel, rezultatele pozitive nu se vor lăsa prea mult așteptate!”, încheie PLUS Constanța.

Citește în continuare

Noutăți Generale

La Brăila, roșul trandafirilor PSD începe să pălească. De la vârf

Publicat

pe

FOTO Facebook

Modificarea legilor justiției dă startul disensiunilor în PSD.

Scene de neimaginat la Brăila duminică, 17 martie, în timpul Conferinței Județene a PSD Brăila, la care au participat și Codrin Ștefănescu – secretar general al PSD, miniștrii Rovana Plumb, Sorina Pintea, Dan Suciu, Gabriel Leș, precum și Mihai Fifor – președintele Consiliului Național al PSD.

Primarul Brăilei, Marian Dragomir, le-a cerut vehement liderilor PSD veniți de la București să renunțe la lupta pentru modificarea legilor justiției, susținând că aceasta aduce deservicii partidului:
„ … terminați odată cu legile justiției! Vorbim despre ceva ce nu ne caracterizează, schimbați discursul, stimați colegi de la București. Ori le schimbați, ori nu le schimbați, dar abandonați subiectul. Ne face rău tuturor”.

Intervenția lui Marian Dragomir a fost aplaudată la scenă deschisă de o bună parte a membrilor PSD care participau la eveniment. Mai mult, la un moment dat, unul dintre participanți a strigat „Jos PSD!”.

La întrunire trebuia să participe și Liviu Dragnea, dar s-a confruntat cu probleme de sănătate și s-a internat în spital. Cu doar două zile înainte de a fi audiat de către Înalta Curte de Casație și Justiție în procesul privind DGASPC Teleorman, dosar în care a fost condamnat în primă instanţă la trei ani și jumătate de închisoare cu executare!

Nici nu trebuie să ne mire asemenea comportament, e conform „respectului” pe care îl are PSD față de justiție, oameni și țară. Când trebuie să stea față în față cu justiția se îmbolnăvesc subit, ordonanțele le dau „noaptea ca hoții”, mai nou au ajuns să se furișeze și la propriile întâlniri, așa cum au făcut și la Brăila, unde, ca să evite presa și protestatarii, au intrat în sală pe o ușă lăturalnică.

Încep membrii PSD să înțeleagă că guvernarea prin intermediul ordonanțelor de urgență nu funcționează, că principalul obiectiv al PSD este protejarea infractorilor?

Încep să înțeleagă susținătorii PSD că minciunile despre bunăstarea populației și progresul țării nu mai țin, că pensiile și salariile „mărite” nu le ajung nici măcar pentru cumpărarea medicamentelor sau pentru achitarea facturilor lunare? Că acea notă 6 pe care Sorina Pintea, ministrul Sănătății, a dat-o (de milă-de silă) Spitalului Județean Brăila este cu mult umflată și nu reflectă nici pe departe groaznicul dezastru în care se află sistemul brăilean de sănătate publică?

Că dezvoltarea infrastructurii, autostrăzile, spitalele, școlile promise de către PSD în 2016, sunt doar vorbe-n vânt, lipsite de conținut? Că la fel de lipsit de conținut este și bugetul fantezist pe care-l susțin?

* Material realizat de Marinel Turcin, membru PLUS Brăila

Citește în continuare
Revista Preseiacum 14 ore

Oana Țoiu: Au trecut 12 ani de fonduri europene și câteva semestre de cea mai mare creștere economică, procentual, din UE. Copiii din sate încă nu au peste tot dreptul la demnitate. E inacceptabil

Noutăți Generaleacum 16 ore

The Guardian: Europa trebuie să susțină soluția „celor două state” pentru Israel și Palestina

Noutăți Generaleacum 20 de ore

Dacian Cioloș: Olguța Șefu este o femeie care trece printr-o dramă personală. Avem aici o lecție importantă pentru noi toți, cu precădere pentru cei care trebuie să administreze bunul mers al statului român

Noutăți Generaleacum 20 de ore

Oana-Maria Bogdan: Cât tupeu să ai ca să ceri să-ți crească salariul pentru că lucrezi cu fonduri europene, când tu anunți că faci autostrăzi în parteneriat public-privat?

Stiri PLUSacum 20 de ore

Caravana Alianței 2020 USR PLUS a pornit din nou la drum. Programul următoarelor zile

Noutăți Generaleacum 3 zile

Vlad Voiculescu: Lista medicamentelor esențiale, introdusă de tehnocrați, a fost eliminată de PSD-ALDE

Noutăți Generaleacum 4 zile

Dacian Cioloș: Vrem să transmitem mesajul că România trebuie să conteze la nivel european. A te îndepărta de Uniunea Europeană nu e o soluție

Stiri PLUSacum 4 zile

Alianța 2020 USR PLUS cere AEP să ia măsuri urgente pentru asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități în secțiile de votare

Editorialeacum 4 zile

Să plec? Să mai stau? Când e cel mai bun moment să-ți dai demisia dintr-un partid?

Noutăți Generaleacum 4 zile

Dacian Cioloș, întâlnire cu românii din sudul Spaniei: Nimic nu e pierdut dacă le redăm încrederea unor astfel de oameni că pot să-și construiască un viitor acasă

Cele mai citite