Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Știri Locale

Protest al societății civile din zona Beiuș – Ștei față de dezastrul de pe DN76. Drumul este în reparații de peste 10 ani, fără o dată clară de finalizare

Publicat

pe data de

FOTO Facebook

Mai mulți membri ai PLUS din zona Beiuș-Ștei au protestat marți, 12 martie, în fața Casei de Cultură din orașul Ștei, față de situația dezastruoasă în care se află DN76 / E79, drum aflat în reparații din 2008 și a cărui stare pune în pericol viața cetățenilor și afectează grav mediul economic din zonă.

„Sperăm că am reușit să atragem atenția asupra dezastrului de pe sectorul de drum cuprins între localitatea Lunca și localitatea Vârfurile, tronson care nu va mai rezista pentru mult timp dacă autoritățile nu vor lua măsurile necesare“, a declarat Dan Popa, organizator al protestului alături de Sorin Briscan, Emil Popa, Zoltan Kovacs.

La protest au participat și cei care au luat atitudine, în anii trecuți, față de situația gravă în care se află DN76, acum membri PLUS. Toți consideră că protestul este singura formă de a atrage atenția autorităților competente. De altfel, protestul de marți este doar ultimul dintr-o serie de manifestări ale acestui grup de români care vor ca autoritățile să rezolve o problemă care trenează de 11 ani.

Istoria lucrărilor de modernizare a DN76

DN76 (E79), șoseaua dintre Oradea și Deva, din partea de nord-vest a României, este drumul cel mai scurt care face posibilă legătură dintre Budapesta și București, mult mai rapid decât DN1 și, de asemenea, de o importanță capitală atât pentru zona nord-vest, cât și pentru economia țării în ansamblu.

Totodată, DN76 este și cel mai impracticabil drum european din România, în special pe porțiunile pe care au fost demarate lucrări, care apoi au fost lăsate de izbeliște și ulterior abandonate.

Lucrările de reabilitare au început în 2008, acum 11 ani, dar nu sunt gata nici în ziua de azi. Mai mult, proiectarea a fost realizată în 2005, unele porțiuni suferind modificări accentuate care nu sunt cuprinse în proiectarea inițială. Cu toate acestea, nu s-a realizat o reevaluare, deși există un diriginte de șantier. Cel mai bun exemplu pentru incompetența autorităților este Municipiul Beiuș, care pur și simplu a fost omis de la proiectare. În localitatea Sudrigiu, unde au fost modificate traseele a câtorva drumuri județene care pleacă din DN76 și unde era necesar un sens giratoriu într-un important nod rutier – zona cu risc de accidente extrem de ridicată, proiectul nu a fost actualizat.

Probleme cu finanțarea din cauza incompetenței autorităților

În primii 4 ani, lucrările s-au desfășurat sporadic, ritmul fiind oarecum mărit din 2012. Până în prezent, s-au realizat circa 60% din lucrările necesare, însă dat fiind ritmul evoluției șantierului, cel mai probabil acesta nu va fi finalizat în viitorul apropiat, deși proiectul beneficiază de finanțare europeană.

Inclusiv finanțarea a fost defazată din cauza incompetenței autorităților, iar întregul drum a fost împărțit în sectoare mai scurte, dată fiind neputință constructorilor, a CNADNR, CNAIR și a Ministerul Transporturilor. Au existat situații în care s-a renunțat la finanțarea europeană pentru anumite sectoare, iar în cazul altora proiectele au fost mutate de pe un program de finanțare pe altul.

Care sunt sectoarele de drum cele mai periculoase

În prezent, cele mai afectate sectoare ale DN 76 sunt: Hidișelu de Sus – Răbăgani (jud.Bihor), localitatea Lunca (jud Bihor) – localitatea Vârfurile (jud Arad) și tronsonul dintre localitățile Vârfurile și Ionești, în județul Arad.

O problemă gravă, care afectează permanent sigurața traficului pe tronsonul de drum dintre Lunca și Vârfurile, bucata de drum fiind total impracticabilă în condiții meteorologie severe în trei puncte diferite: într-o zonă unde au loc frecvente alunecări de teren, din cauza instabilității dealului pe care a fost construită șoseaua și care nu a fost consolidat deloc, și în alte două zone unde nu există asfalt (pe o porțiune de circa 800m în fiecare zonă). De asemenea, marcajele rutiere lipsesc cu desăvârșire în mai multe sectoare ale DN76.

DN76, singurul drum cu o pagina de Facebook dedicată

Din cauza acestei situații, societatea civilă din zona Beiuș – Ștei a reacționat și, începând cu anul 2013 a atras atenția administrației publice și a organizat o serie de manifestări, desfășurate în „Țara Beiușului”: s-au plantat panseluțe în gropi, s-au realizat marșuri pe drum și mitinguri, a fost sesizată presa de nenumărate ori, realizându-se chiar și o pagină de Facebook, intitulată asemenea șoselei care leagă Oradea de Deva, „Drumul Național 76”. Acesta este singurul drum național ce are pagină de Facebook din România, dar rezultatele nu s-au făcut vizibile. Lucrările au continuat tot în același ritm, cu precizarea că în 2016, în timpul guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, șantierele au fost deschise din iunie până în decembruie și s-a lucrat intens, mai ales că miniștrii Transporturilor din guvernul tehnocrat au făcut mai multe vizite pe șantier.

Știri Locale

Constanța, un potențial turistic neexplorat

Publicat

pe

FOTO Ioana Dumitrescu

Scriitorul Ovidiu Dunăreanu spunea despre Constanța că, „dacă ar fi să se deseneze o capitală a istoriei și a poesiei, Constanța ar avea toate șansele să obțină învestitura. În acest oraș, zidit sub pleoapa diafană și protectoare a Pontului Euxin, antichitatea este despărțită de prezent de o singură palmă de pământ. O singură palmă de pământ îndepărtează cu pioșenie, pe verticală, este un drum înapoi prin zbuciumul a peste 2.500 de ani, este simbolica și fragila graniță dintre două țări ale timpului. Milesienii i-au pus piatra de temelie pe la mijlocul secolului al VI-lea î.e.n., l-au numit Tomis și i-au tras contur ferm sub zodia vulturului și a delfinului“.

Harta turistică a Constanței – sursa www.infolitoral.ro

Cel mai vechi pământ al țării, dar și cel mai complex, Dobrogea, a fost locuită încă din timpurile comunei primitive. Cu aproape șapte secole înaintea erei noastre, primii corăbieri greci au întemeiat aici orașe-porturi.

Întemeietorii vechiului Tomis au fost ionienii din Milet. Ei au venit aici încă din secolul VI i.e.n., apreciind atât poziția golfului natural, cât și frumusețile împrejurimilor.

O plimbare prin zona veche, peninsulară a orașului ne dezvăluie clădiri, care îi dau un farmec pitoresc, clădiri care poartă amprenta stilului Art Nouveau sau a celui modern românesc, cu influențe ornamentale arabe și turcești. Dacă este să menționăm numai câteva dintre clădirile istorice emblematice ale Constanței – Cazinoul, Marea Moschee, Farul Genovez, Teatrul Elpis, Vila Șuțu sau Casa cu Lei, putem spune că zona peninsulară a orașului este ea însăși un muzeu viu și oriunde ne-am îndrepta vom păși prin istorie.

Resursele antropice existente la nivelul județului fac ca potențialul turistic-cultural al orașului Constanța și al Dobrogei sa fie unul imens. Toate aceste resurse ar putea duce la o dezvoltare exponențială a turismului cultural în Dobrogea, turism care ar putea fi făcut tot timpul anului, nu numai în sezonul estival.

Cu tot acest potențial formidabil, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), județul Constanța a fost vizitat anul trecut de 1,31 milioane turiști, cu o creștere de 6% față de anul precedent. Dintre aceștia, însă, doar 62.000 au fost străini (4,78%), restul de 1,25 de milioane fiind turiști români. Procentul turiștilor străini veniți în județul Constanța s-a păstrat constant față de anul 2017.

La capitolul turiști străini, Constanța concurează cu județe a căror ofertă turistică este mult mai slabă, precum Bihor (71.000), Argeș (46.000) sau Arad (50.000). Iar dacă este să facem o paralelă cu situația turismului din zona Varna, zonă comparabilă cu cea a județului Constanța ca poziționare geografică, nu putem să ne gândim decât că turismul nu este o industrie prioritară a județului nostru. Pe aeroportul din Varna, în 2018, au sosit aproximativ 3 milioane de turiști. Mai mult de atât, Castelul Reginei Maria de la Balcic a vândut în 2018 aproximativ 300.000 de bilete – de cinci ori mai mult decât numărul turiștilor străini veniți în Constanța, timp în care Palatul Reginei Maria din Mamaia a fost vândut la prețul unui apartament, iar la momentul actual este într-o stare avansată de degradare.

Constanța, oraș-port și una dintre cele mai vechi așezări de pe teritoriul României, este unul dintre cele mai importante orașe alte țării mai ales din punct de vedere turistic. Cu toate aceste, edilii Constanței nu reușesc nici măcar în perioada estivală să promoveze adevăratul potențial al orașului și al județului. Las aici doar câteva puncte despre cum privesc edilii noștri potențialul turistic al județului:

⦁ Pentru vara 2019 Aeroportul Mihail Kogălniceanu are zboruri spre/dinspre Londra, Istanbul, Tallinn, Cluj Napoca și Satu Mare (iarna nu sunt decât zboruri spre Londra și Istanbul)
⦁ Turismul de croazieră este în continuu declin, Portul Constanța aproape că a dispărut de pe lista destinațiilor organizatorilor de croaziere
⦁ Portul turistic Tomis nu reușește să atragă decât un număr mic de iahturi
⦁ Cazinoul este (încă) la limita de a se prăbuși
⦁ Pavelele din zona peninsulară au început să dispară, cu toate că reabilitarea zonei abia s-a încheiat
⦁ Reabilitarea clădirilor istorice este inexistentă:
⦁ Palatul Șuțu
⦁ Casa cu lei
⦁ Hotel Intim
⦁ Sinagoga
⦁ Casa Manicatide
⦁ Casa Alleon
⦁ Palatul Regal din Mamaia
⦁ Taluzul nu numai că nu este înverzit, dar nici măcar igienizat nu este, turiștii care vin la Plaja Modern sau care se plimbă după-amiaza prin Portul Tomis având o imagine apocaliptică a zonei.

*  Material realizat de Carmen Dumitrescu, PLUS Constanța

Citește în continuare

Știri Locale

PLUS Satu Mare: Multe proiecte asumate de către Guvernul PSD au fost inițiate de actori locali, nicidecum de Guvernul Dăncilă

Publicat

pe

Centura municipiului Carei FOTO presasm.ro

PLUS Satu Mare critică Guvernul Dăncilă pentru că ridică normalitatea la rang de merit în ceea ce privește dezvoltarea județului Satu Mare, asumându-și proiecte ce au fost inițiate de-a lungul timpului de actorii locali și autoritățile publice locale, nicidecum de actualul cabinet guvernamental și cheltuind bani mulți de la bugetul de stat „în condițiile în care România are la dispoziție zeci de miliarde de euro alocate de UE”.

„O normalitate văzută pomană, o pomană ridicată la grad de merit. Apariția în presa locală a unor articole prin care Guvernul României își alocă meritul în ceea ce privește dezvoltarea județului Satu Mare, prin alocarea unor sume colosale pentru derularea unor proiecte finanțate prin PNDL și fonduri europene, ne-au scos din pasivitate și ne-au împins în a descrie realitatea din spatele acestor alocări.

Constatăm cu tristețe cât de mult ne îndepărtăm de normalitate, normalitatea îndeplinirii unor angajamente față de comunitatea pe care o reprezinți. Oare lobby-ul sau intervențiile făcute de un politician pentru atragerea unor fonduri, în județul pe care îl reprezintă, nu ar trebui să reprezinte o normalitate? Pentru ce e ales sau numit? Pentru ce este plătit din bani publici?”, arată PLUS Satu Mare.

PLUS Satu Mare explică pas cu pas care sunt neregulile în privința sursei de finanțare cu care PSD se laudă în cazul proiectelor demarate în această regiune:

„Atât de mult lăudatul PNDL, ajuns la ediția 2, este finanțat din bugetul de stat al României, adică banii românilor, nicidecum din pusculița partidului de guvernământ. Programele de finanțare, amintite în articolele de presă: POIM, POR, POCU și POCA, sunt finanțate din fonduri europene și, da, există și aici o contribuție a României, dar aceasta este tot din bugetul de stat.

Comparând sumele amintite în articole: 300 de milioane de lei prin PNDL vs 200 de milioane de lei prin fonduri europene, e firesc să ne punem întrebarea de ce mai mulți bani alocați de la bugetul de stat în detrimentul fondurilor europene?. Răspunsul e foarte simplu: Procedura de acordare a finanțării prin PNDL și cea de implementare a acestor proiecte reprezintă, practic, o formalitate în comparație cu procedurile de accesare și implementare a fondurilor europene, astfel existând tendința autorităților locale de a alege PNDL. Toate bune până aici, procedurile simplificate sunt un semn bun, dar e bine de știut care sunt costurile din spatele acestor proiecte finanțate prin PNDL:

  1. Sunt cheltuiți bani mulți din bugetul de stat, în condițiile în care România are la dispoziție zeci de miliarde de euro alocate de UE;
  2. Intensificarea dependenței politice în relația cu «partidul finanțator», în spatele fiecărui proiect existând negocieri politice;
  3. Presiuni privind alocarea unor contracte de lucrări către anumiți agenți economici, fapt ce duce la o concurență neloială și intensificarea fenomenului corupției”.

În final, PLUS Satu Mare subliniază faptul că „multe dintre proiectele enumerate în articolele din presa locală și asumate de către Guvernul PSD”, printre care și Centura de ocolire a municipiului Carei și Centura de ocolire a municipiului Satu Mare, nu au fost inițiate de Guvernul Dăncilă.

„Multe dintre proiectele enumerate în articolele din presa locală și asumate de către Guvernul PSD: Centura de ocolire a municipiului Carei, Centura de ocolire a municipiului Satu Mare, sumedenia de poduri peste Someș și toate proiectele finanțate prin fonduri europene au la bază nevoile comunității locale și au fost inițiate de-a lungul timpului de actori locali, autorități publice locale, nicidecum de Guvernul Dăncilă, care are obligația să finanțeze aceste investiții conform legii, atâta timp cât ele au fost la vremea respectivă considerate fiabile și declarate eligibile”, conchide PLUS Satu Mare.

Citește în continuare

Revista Presei

Oana Țoiu: Au trecut 12 ani de fonduri europene și câteva semestre de cea mai mare creștere economică, procentual, din UE. Copiii din sate încă nu au peste tot dreptul la demnitate. E inacceptabil

Publicat

pe

FOTO Adevărul

Oana Țoiu, candidată la alegerile europarlamentare pe listele Alianței 2020 USR PLUS, susține că este inacceptabil ca în România anului 2019, după 12 ani de absorbție a fondurilor europene și câteva semestre de cea mai mare creștere economică, procentual, din UE, unele școli să nu aibă toaletele înăuntru, iar tragediile ca cea din satul Buda, unde un copil de 3 ani a murit după ce a căzut în fosa septică din curtea unităţii de învăţământ, să existe în continuare.

„În România sunt peste 2.400 de școli fără toalete înăuntru, dintre care în Bihor sunt 74. Am copilărit într-o curte cu WC de scânduri și am început grădinița așa. Unde am mers la baie nu m-a împiedicat nici să ajung la facultate, nici secretar de stat în guvernul tehnocrat. De atunci au trecut însă 30 de ani, timp în care generația părinților mei și apoi generația mea am muncit și am plătit taxe, ca din ele să ne fie tuturor mai bine și să se construiască și toalete pentru cei 230.000 de copii care nu au acces în clădirea școlii sau a grădiniței la ele azi, în 2019.

Au trecut 12 ani de fonduri europene și câteva semestre de cea mai mare creștere economică, procentual, din UE, și copiii din sate încă nu au peste tot dreptul la demnitate, deși au existat toate resursele să repare asta. La școala din satul în care am copilărit a apărut un WC cu apă curentă, din bani europeni.

A fost ținut sub cheie luni în șir dintr-un conflict între directorul școlii și primar, până la concursul de directori, nepolitizat, organizat de noi în 2016, pentru prima dată după opt ani. Avem toate resursele ca să reparăm asta, fără soluții de compromis, scumpe și neigienice cum sunt containerele propuse acum, dacă vom avea oamenii buni care să le folosească în interesul copiilor. Când am copilărit eu, aia era normalitatea, acum e inacceptabil să fie altceva decât istorie”, susține Oana Țoiu.

Un copil de 3 ani din satul Buda, comuna Brăeşti, a murit după ce a căzut în fosa septică din curtea grădiniței unde se afla. Reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Iaşi au deschis o anchetă penală, iar directoarea grădiniței şi-a dat demisia, scrie Adevărul.

„În cauză a fost întocmit dosar penal pentru ucidere din culpă. Cercetările continuă”, a precizat purtătorul de cuvânt al Poliţiei Iaşi, Ioana Buştiuc.

Potrivit unor surse, copilul ar fi trebuit, teoretic, să se afle în timpul unor activităţi derulate de grădiniţă. Aceleaşi surse au precizat, însă, că educatoarea nu ar fi fost prezentă, azi, la şcoală. Fosa septică în care a căzut micuţul era acoperită cu o tablă ruginită.

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 10 ore

Nathalie Loiseau renunță la candidatura pentru șefia grupului Renew Europe. Europarlamentar francez: Dacian Cioloș ar trebui să joace aici un rol important

Noutăți Generaleacum 12 ore

PLUS Hunedoara, despre repunerea în funcțiune a microhidrocentralei de pe râul Taia: Vom supraveghea modul în care autoritățile publice vor respecta legislația

Noutăți Generaleacum 15 ore

Vlad Voiculescu: România nu se va mai întoarce niciodată la ceea ce a fost în anii ’90. După 26 mai cred că putem spune asta cu oarece siguranță

Noutăți Generaleacum 2 zile

Renew Europe – Reînnoim Europa, numele grupului cofondat de USR-PLUS, En Marche! și ALDE

Noutăți Generaleacum 2 zile

Liviu Iolu: Familia tradițională extinsă în PSD are ca trăsătură principală dărnicia

Stiri PLUSacum 2 zile

Dacian Cioloș, la RFI: USR-PLUS e gata să-și asume inclusiv guvernarea, însă această alternativă politică trebuie să fie legitimată prin vot

Noutăți Generaleacum 2 zile

Dacian Cioloș, la RFI: Frații noștri de peste Prut își pierd încrederea în capacitatea României de a le susține interesele. Cam ăsta e bilanțul diplomației române, din păcate, în această perioadă

Editorialeacum 2 zile

Adevărul despre votul diasporei din 26 mai

Noutăți Generaleacum 3 zile

PLUS, despre Ordinul de intervenție a Jandarmeriei din 10 august: Avocații noștri au studiat acest ordin și confirmă că nu respectă prevederile legale în vigoare

Noutăți Generaleacum 4 zile

SERIAL Eșecul Firea. Trei ani cu Gabriela Firea la cârma Primăriei Capitalei – cele trei spitale sunt în continuare la stadiul de promisiune

Cele mai citite