Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Prioritatea PNL, în acest moment, nu trebuie să fie pedepse penale mai ușoare

Publicat

pe data de

Proiectul senatoarei liberale Alina Gorghiu prin care peste jumătate dintre condamnații definitiv din România și-ar putea ispăși pedeapsa acasă trebuie respins urgent. România are în acest moment alte priorități majore care sunt accelerate de pandemia COVID-19: criza sanitară și cea socio-economică. Astfel de proiecte care modifică azi Codul Penal aduc aminte de modul de acțiune al PSD, care a încercat în ultimii ani modificări legislative fără dezbatere în favoarea infractorilor.

Deși am depășit pragul de 100 de persoane decedate din cauza coronavirusului, deși ne pregătim de cea mai gravă recesiune economică din ultimii 20 de ani, o largă majoritate a membrilor Senatului rămân atenți doar la ceea ce a contat pentru ei în ultimii ani: distrugerea legislației penale.

Inițiat de către un senator liberal și susținut de toți senatorii care au participat la vot, cu excepția a doar doi dintre aceștia, proiectul privind introducerea în România a posibilității executării la domiciliu a pedepsei cu închisoarea este de natură să ducă imediat la eliberarea a peste jumătate dintre deținuții din România, ultimul lucru de care avem nevoie acum. 

PLUS își asumă sublinierea în mod constructiv a unor probleme fundamentale ale acestei inițiative și face apel la membrii Camerei Deputaților, for decizional, pentru a respinge acest proiect.

Prin Decizia nr. 356/2018, Curtea Constituțională a României s-a pronunțat asupra unei propuneri legislative ce avea același obiect, respectiv posibilitatea de a executa pedepsele definitive la domiciliu, declarând-o neconstituțională. Inițiativa anterioară se referea însă doar la pedepse pentru infracțiuni mai puțin importante, de până la 3 ani. De această dată, pedepsele cresc până la 7 ani și pot privi infracțiuni dintre cele mai grave, așa cum este cazul furtului, tâlhăriei, distrugerii, răpirii, lipsirii de libertate ori al proxenetismului. Posibilitatea ca persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni să execute pedeapsa la domiciliu este, pe de o parte, de natură să indigneze o parte importantă a societății, iar, pe de altă parte, capabilă să înlăture principalul rol al sancțiunilor penale, cel de a descuraja potențialii făptuitori.

Atragem, de asemenea, atenția asupra unui principiu esențial al sistemului român de drept: aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile. În cazul intrării în vigoare a propunerii legislative privind executarea pedepselor penale la domiciliu, vor putea solicita aplicarea acestor dispoziții orice persoane care au fost deja condamnate definitiv la o pedeapsă de până la 7 ani. Există numeroase cazuri care au reținut atenția opiniei publice, inclusiv privitoare la persoane din viața politică, ce ar putea deveni obiectul noilor dispoziții privind executarea pedepselor la domiciliu. Materializarea unei astfel de posibilități ar duce la anularea, cel puțin simbolică, a luptei pentru apărarea justiției din ultimii ani, căreia i se alăturaseră de altfel numeroși parlamentari care au votat recent în Senat propunerea legislativă. 

Propunerea legislativă atrage, de asemenea, și un set de probleme majore de punere în aplicare. Dintre cei aproximativ 20.000 de deținuți de la acest moment din România, cel puțin jumătate ar fi în situația de a putea reclama aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile, fapt ce ar putea duce la eliberarea acestora din penitenciar și continuarea executării pedepsei la domiciliu. Suntem pregătiți pentru o astfel de schimbare? Își permite astăzi statul român să achiziționeze imediat peste 10.000 de brățări electronice și sistemele de monitorizare a acestora? Există suficient personal calificat pentru a asigura monitorizarea condamnaților care execută pedeapsa la domiciliu? Sunt toate întrebări pe care sperăm că deputații le vor avea în vedere atunci când vor trebui să voteze cu privire la această inițiativă. Nu ne permitem să experimentăm o astfel de măsură asupra a mai mult de jumătate din populația penitenciarelor din România fără să fim bine pregătiți și să analizăm toate posibilele consecințe.

Nu în ultimul rând, trebuie subliniată încălcarea prin propunerea legislativă a unui principiu esențial al Constituției României, respectiv principiul egalității. Noțiunea de domiciliu folosită este una vag definită, făcându-se referire la „o încăpere, dependință sau loc împrejmuit“. Putem fi în situația absurdă în care o persoană fără posibilități materiale, condamnată pentru o infracțiune minoră, să își săvârșească pedeapsa într-o cameră de câțiva metri pătrați, în timp ce o persoană avută, condamnată pentru o infracțiune ce prezintă un grad ridicat de pericol social, și-ar putea săvârși pedeapsa într-o vilă construită pe un domeniu de mai multe hectare, cu piscină și teren de sport. Desigur, o astfel de situație nu poate fi acceptată sub nicio formă în niciun stat democratic. Democrația nu înseamnă doar legitimarea exercitării puterii prin votul popular, ci și recunoașterea egalității de șanse între toți cetățenii unui stat. Mai mult, încă de la momentul introducerii pedepsei închisorii, aceasta a presupus și un rol educațional, respectiv cel de a reaminti infractorilor că, indiferent de condiția socială, în fața legii toți suntem egali. Un astfel de rol este total desființat prin propunerea legislativă în discuție.

Înțelegem necesitatea identificării unor soluții privind supraaglomerarea penitenciarelor și evitarea aplicării unor noi sancțiuni de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Totuși, soluțiile propuse nu trebuie să fie, la rândul lor, creatoare de noi probleme. Situația penitenciarelor din România nu poate fi soluționată ignorând tocmai penitenciarele. O abordare constructivă presupune identificarea de noi spații de detenție conforme standardelor impuse de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, alături de disponibilitatea de a reamenaja spațiile deja existente. Desigur, aceste măsuri presupun investiții, dar realizarea lor pe termen mediu este preferabilă în raport cu alternativa propusă la acest moment deputaților. Facem, așadar, apel la responsabilitatea acestora, solicitând respingerea propunerii legislative la votul final.

Noutăți Generale

USR și PLUS au aprobat Programul de guvernare al Alianței

Publicat

pe

Într-un exercițiu de democrație participativă reală, cei aproape 200 de membri care alcătuiesc conducerile reunite ale USR și PLUS au aprobat sâmbătă, 17 octombrie, Programul de guvernare pe care Alianța USR PLUS se angajează să-l pună în practică după alegerile parlamentare. Programul va fi prezentat public, în integralitate, după depunerea listelor de candidați USR PLUS.

„Programul de guvernare propus de USR PLUS va aduce o schimbare radicală a modului de a guverna în România. Avem nevoie de un stat eficient, care să acționeze curat, profesionist, în interesul cetățeanului, ca partener al mediului de afaceri și al societății civile. În anii următori, cetățenii și mediul antreprenorial au nevoie de stabilitate și predictibilitate, iar statul român are nevoie de reformă și de modernizare pentru a se scutura de tarele incompetenței, corupției, ineficienței, de moștenirea lăsată de politicieni care l-au politizat pentru a-l captura. Am discutat astăzi în structura de conducere comună a USR și PLUS conținutul programului, elaborat cu participarea a peste 200 de oameni cu expertiză și experiență pe domeniile acoperite de program. Revoluția Bunei Guvernări pe care o propunem înseamnă, de fapt, revenirea la o guvernare a bunului-simț“, a declarat Dacian Cioloș, copreședinte al Alianței și propunerea de prim-ministru a USR PLUS.

 „Un program de guvernare înseamnă evoluție, soluții și solidaritate. Înseamnă că ai o viziune pentru viitor și această viziune are mecanisme bine definite, detalii și termene și indicatori prin care măsori evoluția. Asta au făcut colegii noștri care au lucrat la documentul pe care l-am adoptat azi: au identificat probleme și au venit cu soluții. Înainte de a scrie s-au consultat cu experți, cu societatea civilă, mediul de afaceri și cu membri de partid. Au reușit astfel să alcătuiască cel mai bun program dintre toate cele pe care electoratul le va avea la dispoziție în această campanie. Cei patru ani care se încheie în decembrie au fost anii opoziției. Și a fost dură. Anii care vin sunt cei ai construcției. Și va fi durabilă“, a subliniat Dan Barna, copreședinte USR PLUS.

„Primul pas e o Românie fără hoție, dar întrebarea este ce punem în loc. Avem un plan detaliat pentru Revoluția Bunei Guvernări, de soluții generate de sute de ore de lucru și de dezbateri, pentru ceea ce zeci de mii de români ne-au spus în stradă că îi doare. Dar e un plan care nu doar aduce clarificări vizavi de cum reparăm ceea ce nu s-a făcut în 31 de ani de resurse parțial irosite, ci și cum investim în viitor. Într-o ambiție nu doar de a fi «în rând cu lumea», ci de a face din oportunitățile de acum șansa copiilor noștri de a fi împliniți acasă“, a spus Oana Țoiu, membru al Biroului Național PLUS, coordonatorul Programului Politic al Alianței USR PLUS.

„E prima dată când un partid propune alegătorilor angajamente clare pentru guvernare: cu livrabile, cu bugete. Revoluția Noii Guvernări înseamnă să renunțăm la gargara politicianistă cu care ne-a obișnuit clasa politică veche. Angajamente clare, măsurabile, pe baza cărora vom negocia intrarea la guvernare“, a declarat și Cristian Ghinea, europarlamentar USR PLUS.

În ultimii patru ani, USR PLUS a demascat hoția din Parlament, dar nu este destul. Vrem și putem să facem mai mult de atât. Vrem o Românie fără hoție, fără șpagă în spitale, fără pensii speciale, fără nepotisme în administrație, fără defrișări ilegale. Suntem singurii care putem să curățăm România de corupție, pentru că suntem singurii care nu am fost complici la hoțiile din ultimii 30 de ani.

Șase angajamente-cheie din cele 40 cuprinse în Programul de guvernare USR PLUS:

– Să nu mori cu dreptatea în mână. Vom repara tot ce a distrus PSD în materie de Justiție, de la corectarea legilor Justiției și desființarea Secției Speciale la repornirea activității DNA, reincriminarea neglijenței în serviciu și revenirea la vechea definiție a abuzului în serviciu. De asemenea, vom eficientiza și transparentiza actul de justiție prin măsuri precum informatizarea, transmiterea online a ședințelor de judecată, achitarea simplificată a taxei judiciare de timbru, restructurarea circumscripțiilor judecătoriilor, suplimentarea numărului de judecători din sistemul judiciar.

– Fără politică în școală. Desființăm, treptat, inspectoratele școlare și organizăm concursuri pentru directorii de școli, astfel încât să avem manageri performanți la conducerea unităților de învățământ.

– Creăm un Fond Național de Modernizare a Infrastructurii din Sănătate. Este vorba de un program de 1 miliard de euro pentru următorii patru ani, prin care să fie finanțată renovarea sau reconstrucția de spitale.

– Împădurim România și creăm DNA-ul Pădurilor. Simultan cu organizarea unui Parchet dedicat infracțiunilor de mediu, vrem să atragem fonduri europene, private și bugetare pentru atingerea unui ritm de împădurire anual care să permită ca, până în 2050, să acoperim cu păduri aproximativ 40% din suprafața terestră a României.

– Bani europeni în industrii ale viitorului. Vrem să dezvoltăm România prin investiții în tehnologii verzi și energie curată, digital & industrie 4.0, prelucrare cu valoare adăugată înaltă și inovare, ecoturism, industrii creative.

– Internet pentru toți. Oricine, oriunde, să aibă acces la internet de mare viteză pentru că aceasta este autostrada viitorului.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Dragoș Tudorache: Reforma constituțională devine cât se poate de urgentă

Publicat

pe

„Majoritatea parlamentară PSD a adoptat zeci și zeci de legi într-un orb bugetar total, unele dintre ele cu grevarea unor proporții covârșitoare ale bugetului de stat. CCR nu le-a văzut pe acelea. Dar iată că au găsit de cuviință să respingă DNA-ul pădurilor pe acest motiv, o structură menită să dea coerență acțiunii statului de luptă împotriva defrișărilor ilegale din pădurile țării”, afirmă Dragoș Tudorache, președinte executiv PLUS și europarlamentar, vineri, în cadrul unei postări critice pe Facebook la adresa Curții Constituționale, după publicarea motivării deciziei de respingere a DNA-ului pădurilor.

Dragoș Tudorache acuză CCR că a devenit „fățiș partinică politic” și „incapabilă să își mai satisfacă de o manieră rezonabilă rolul său constituțional de arbitru între puterile statului”. „Un „headline“ din presă mi-a atras atenția: CCR a publicat motivarea deciziei de respingere a DNA-ului pădurilor! Surpriza: motivul e lipsa indicării unei surse certe de finanțare!

Majoritatea parlamentară PSD a adoptat zeci și zeci de legi într-un orb bugetar total, unele dintre ele cu grevarea unor proporții covârșitoare ale bugetului de stat. CCR nu le-a văzut pe acelea. Dar iată că au găsit de cuviință să respingă DNA-ul pădurilor pe acest motiv, o structură menită să dea coerență acțiunii statului de luptă împotriva defrișărilor ilegale din pădurile țării. În 2016, m-am dus la Ministerul de Interne cu trei priorități, pe care mi le-am asumat în prima conferință de presă din ziua învestiturii: alegeri corecte și bine organizate, reorganizarea DIPI și combaterea tăierilor ilegale de pădure. Am impus atunci controale încrucișate în toată țara, cu echipe mixte care se «păzeau» unii pe alții sau, mai bine spus, unii de alții. Rezultatele s-au văzut imediat: în fiecare zi erau detectate fie locuri în care se tăia ilegal, fie transporturi ilegale de masă lemnoasă, numărul de sesizări între organele implicate a crescut, iar prețul lemnului de foc a luat-o în sus tocmai pentru că nu se mai găsea pe piață lemnul illegal”, a scris Dragoș Tudorache pe Facebook.

În acest context, Dragoș Tudorache readuce în discuție importanța și necesitatea reformei constituționale: „Sunt multe de făcut pe zona de protejare a pădurilor, inclusiv prin a asigura o alternativă viabilă milioanelor de români care se încălzesc în continuare cu lemne. Dar preocuparea de astăzi e legată mai degrabă de această Curte Constituțională, devenită atât de fățiș partinică politic, incapabilă să își mai satisfacă de o manieră rezonabilă rolul său constituțional de arbitru între puterile statului. Îmi cântăresc bine cuvintele, pentru că nu vreau să slăbesc în niciun fel autoritatea instituțiilor noastre fundamentale. Dar chiar cred că reforma constituțională – și, în cadrul ei, reforma CCR – devine cât se poate de urgentă. Am propus deja liniile mari de direcție pentru o asemenea reformă, tot ce sper este ca președintele și viitorii noștri parteneri la guvernare să înțeleagă la fel sensul urgenței acestei reforme și conținutul său”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

Dragoș Pîslaru: Cheia planurilor naționale, din punctul meu de vedere, ar trebui să fie noua generație

Publicat

pe

„Asta mi se pare foarte important de înțeles: dacă vrem să schimbăm ceva, va trebui ca în elaborarea planului național de redresare și reziliență să existe o consultare masivă cu asociațiile de tineri și, evident, o consultare directă”, a declarat europarlamentarul USR PLUS, Dragoș Pîslaru, luni, în cadrul celei de-a opta ediții a Forumului Eurosfat, organizată de Europuls – Centrul de Expertiza Europeană, unde a vorbit despre importanța cooptării tinerilor la masa deciziilor, la nivel european.

„Cred că suntem într-un moment istoric în care putem reînnoi Europa cu tinerii în centrul politicilor și ca parteneri în toate deciziile importante, și reînnoim Europa deschizând oportunitățile necesare unei generații prospere. Suntem, cu adevărat, la un punct de cotitură, mecanismul acesta de redresare și de reziliență pe care îl negociem cu greu în aceste zile este un instrument financiar gigant care oferă cea mai mare sumă din istoria UE pentru reforme și investiții.

Am pus pe masa Parlamentului European și acest lucru a fost aprobat și susținut de ceilalți coraportori ca unii din pilonii mecanismului de redresare și reziliență, în poziția Parlamentului European, să fie dedicat noii generații pentru tineri, pentru copii. De aceea aș vrea ca România să se ralieze acestei inițiative, să avem un fel de pact al României pentru noua generație și asta e foarte important: ca sumele pe care le cheltuim, din acest plan de relansare, să fie cheltuite cu tinerii în minte. Asta înseamnă că ne uităm la propunerile pe care le punem în acest plan național de redresare și reziliență, și să vedem la fiecare dintre ele dacă, într-adevăr, luăm în calcul importanța participării tinerilor și beneficiile pentru tineri.

Cheia planurilor naționale, din punctul meu de vedere, ar trebui să fie noua generație și asta pentru că, așa cum s-a zis deja, nu e vorba că ne uităm la tineri doar ca să plătească nota de plată pentru împrumuturile pe care le facem acum sau pentru proasta gestiune a resurselor planetei și a schimbărilor climatice.

Dacă vrem, într-adevăr, să gândim pentru tineri, ar trebui ca tinerii să fie invitați în această decizie pe care o luăm și mie mi se pare crucial că discutam mai devreme legat de faptul că modernizarea sistemului educațional și dezvoltarea de competențe, inclusiv pe bani europeni, nu a funcționat foarte bine. Aș îndrăzni să spun și pentru că tinerii nu au fost consultați sistematic, din acest punct de vedere. Dacă discutăm de digitalizare și antreprenoriat, nu cred că au fost consultați tinerii suficient cu privire la care sunt prioritățile lor. Dacă discutăm de conectarea educației cu piața muncii, de formarea pe tot parcursul vieții, iarași nu sunt lucruri pe care să fi fost consultare sistemică și asta mi se pare foarte important de înțeles: dacă vrem să schimbăm ceva, va trebui ca în elaborarea planului național de redresare și reziliență să existe o consultare masivă cu asociațiile de tineri și, evident, o consultare directă. Mi se pare că lumea noastră, a politicii publice, este destul de deconectată cu lumea tinerilor. Dacă vrem cu adevărat să vorbim de noua generație a UE, avem nevoie de consultări și veți găsi acest amendament în poziția Parlamentului European și anume că avem nevoie de consultare, inclusiv cu asociațiile tinerilor”, a argumentat Dragoș Pîslaru.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Cele mai citite