Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Patru candidați pentru şefia DNA

Publicat

pe data de

Patru procurori și-au depus luni, 23 iulie, candidaturile pentru ocuparea funcției de procuror-șef al DNA.

Primul procuror înscris în cursa pentru șefia DNA este Florentina Mirică. Ea conduce Serviciul combatere a corupţiei în justiţie şi a instrumentat dosarul decontărilor fictive de la CNAS şi dosarul „Limuzina“, în care fostul vicepremier Gabriel Oprea a fost trimis în judecată. Florentina Mirica este procurorul care instrumentează dosarul decontărilor fictive din CNAS, şi este unul dintre cei 500 de magistraţi care au semnat o scrisoare publică prin care au criticat decizia Curţii Constituţionale cu privire la revocarea fostei şefe a DNA.

Cel de-al doilea candidat este procurorul-şef adjunct al DNA Marius Iacob. „Mi-am despus candidatura şi nu fac alte comentarii“, a declarat Iacob la ieşirea din Ministerul Justiţiei. Marius Iacob este fostul adjunct al Laurei Codruţa Kovesi atât la DNA, cât şi la Parchetul General, și este vizat de două acţiuni disciplinare declanşate de Inspecţia Judiciară.

Procurorul Cristian Lazăr de la Parchetul General este al treilea candidat la selecţia organizată pentru funcţia de şef al DNA. El ocupă, din noiembrie 2015, postul de adjunct al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie și a anchetat dosarul „Închisorilor CIA pe teritoriul României“. În plus, a instrumentat dosarul de plagiat al lui Victor Ponta şi a dispus neînceperea urmăririi penale.

Cel de-al patrulea candidat înscris în cursă este Camelia Elena Grecu. Ea a fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa în perioada 2009 – 2015. Din 2015 este şefa Biroului Juridic din structura centrală a DNA.

Ora 17.30 este termenul limită de depunere a candidaturilor.

Luni, 23 iulie, este ultima zi pentru depunerea candidaturilor, la Ministerul Justiţiei, pentru a intra în concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef al DNA. Procurorii au avut la dispoziţie 14 zile pentru a-şi depune candidatura la şefia DNA.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, luni dimineaţă, că nu au existat până acum candidaturi pentru conducerea DNA deoarece unii dintre procurori consideră că numirea se va face tot în baza unor înţelegeri politice şi, de asemenea, ei cunosc foarte bine realitatea de la DNA, unde e nevoie de multă muncă pentru a pune Direcţia în parametrii constituţionali, pentru a o face să funcţioneze normal şi să le redea încrederea românilor în instituţie.

 

Citește în continuare
Adaugă un comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Noutăți Generale

Victor Giosan, despre creșterea pensiilor speciale: Este nevoie în acest domeniu de o reformă radicală axată pe patru piloni principali

Publicat

pe

Victor Giosan, membru al Biroului Național PLUS, critică noua majorare a pensiilor speciale și susține reformarea radicală a sistemului.

„Presa ne informează că pensiile speciale ale unor categorii de privilegiate au crescut din nou în august 2019 comparativ cu iulie 2019 – numai cu 100 de lei! Poate părea puțin, dar pensiile normale au crescut în aceeași perioadă cu 1 leu!!!

Acest subiect preocupă societatea românească de mult timp și a venit momentul să fie propuse soluții echitabile și viabile pe termen lung – această problemă nu reprezintă numai o serioasă povară bugetară, dar este în primul rând o problemă etică extrem de importantă.

PLUS recunoaște pe deplin necesitatea unui sistem limitat, coerent și sustenabil de pensii speciale pentru anumite categorii bine definite, care se confruntă pe durata vieții profesionale fie cu puternice constrângeri și limitări (magistrați, polițiști), fie cu riscuri majore în asumarea unui serviciu public deosebit de important (militari, servicii speciale etc). Toate acestea sunt normale în toate țările democratice și dezvoltate.

Ceea ce caracterizează, însă, situația din România este excesul și extinderea permanentă a ariei de aplicare a ceea ce se numește generic ”pensii speciale”, lipsa de criterii în aplicarea lor și în final sistemul imoral de privilegii creat”, a afirmat Victor Giosan. Potrivit lui Victor Giosan, reforma radicală în acest domeniu, pe care PLUS o susține, ar trebui să fie „axată pe patru piloni principali”:

„Limitarea drastică a categoriilor de salariați care pot primi pensii speciale – criteriile expuse mai sus trebuie detaliate și aplicate strict. În acest fel s-ar limita aria de cuprindere a pensiilor speciale

Revizuirea modului de actualizare/indexare a pensiilor speciale astfel încât să existe plafoane în raport cu salariile efective din timpul vieții profesionale a persoanelor care beneficiază de acestea, eventual corectate cu nivelul inflației.

Eliminarea privilegiilor duble: pensii speciale și vârste reduse de pensionare. S-a ajuns în unele cazuri la vârste ridicole de pensionare: 40-45 de ani. Indiferent de domeniu vârsta minimă de pensionare ar trebui să fie minim 50-55 de ani. O mențiune specială pentru magistrați: vârsta acestora de pensionare ar trebui să fie între 65-70 de ani – această este situația curentă în foarte multe state cu sisteme de justiție consolidate, performante și independente.

Pentru că reprezintă într-un fel sau altul un privilegiu (să zicem necesar), acesta ar trebui strâns legat de comportamentul profesional și etic al beneficiarilor. Aici situația este deosebit de sensibilă în cazul magistraților și polițiștilor – așa cum este peste tot în lume amenințarea pierderii pensiei speciale ar trebui să fie un ”stimulent” foarte puternic și eficace pentru un comportament etic și profesional impecabil. Standardele etice și deontologice ar trebui să fie mult mai stricte, verificarea lor mult mai eficace, iar sancțiunile de pierdere a pensiei speciale mult, mult mai numeroase”.Anumite categorii de pensii speciale continuă să crească lunar, în medie cu circa 100 de lei, în timp ce beneficiarii pensiilor de rând abia primesc câte un leu în plus, scrie Adevărul.

Potrivit ultimelor date, furnizate luni de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), pensiile speciale ale foştilor magistraţi au crescut în august, faţă de luna iulie, cu 115 lei, ajungând la o medie lunară, pentru cei 3.828 de beneficiari, de 18.430 lei.

Şi pensiile foştilor parlamentari şi funcţionari din Parlament au crescut puţin în august, cu 12 lei, până la nivelul de 4.487 lei, iar pensiile foştilor piloţi din Aviaţia Civilă au ajuns în august la 10.867 de lei, cu 12 lei mai mult decât în iulie.

Totodată, pensiile speciale ale foştilor angajaţi ai parchetelor şi instanţelor ca personal auxiliar au crescut cu 30 de lei în august, ajungând la o medie de 4.319 lei, în timp ce foştii angajaţi ai Curţii de Conturi au încasat în august cu 16 lei în plus faţă de luna iulie, ajungând la 7.774 de lei.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Clarificări privind regimul de impozitare a veniturilor obținute de românii din diaspora

Publicat

pe

1) Care este regimul de impozitare a veniturilor obținute de românii din diaspora?

Cetățenii români care realizează venituri în afara țării și care sunt impozitate în țara unde-și desfășoară activitatea NU POT FI IMPOZITAȚI în România, cetățenii respectivi având doar obligația, în cazul în care lucrează mai mult de 183 de zile consecutiv, în decursul unui an, să notifice ANAF, prin completarea unui chestionar privind evitarea dublei impuneri, însoțit de contractul de muncă, dovadă de ședere și alte documente care atestă situația de fapt, cu mențiunea că pentru perioade mai mici de 183 de zile nu este necesară notificarea la ANAF.

 

2) Ar trebui să își facă griji românii din Diaspora după declarațiile lui Eugen Teodorovici, în legătură cu o posibilă impozitare a veniturilor acestora?

NU, ministrul Finanțelor este un om politic, ale cărui declarații au legătură cu interesele de moment ale guvernului, dar ANAF are specialiști competenți la toate nivelurile și care au obligația de a aplica legea, în materie de impozitare, doar în conformitate cu prevederile legale în vigoare,  iar la acest moment românii din Diaspora ar putea fi impozitați în România DOAR DACĂ AR REALIZA AICI ALTE VENITURI, respectiv închirieri de bunuri, arendă, activități independente sau alte venituri prevăzute de lege, altele decât cele asimilate drepturilor salariale realizate de ei în afara țării!

 

3) Poate ANAF să impoziteze, din oficiu, un român care realizează venituri în afara țării?

DOAR dacă o persoană fizică/juridică, cu rezidența fiscală în România, rezidența fiind stabilită, conform legii, în funcție fie de centrul de interese personale, de cele mai multe ori, fie de centrul de interese vitale, în urma unui schimb de informații fiscale între statul român, prin ANAF, și statul unde-și desfășoară activitatea persoana, rezultă că a realizat venituri care NU AU FOST SUPUSE IMPOZITĂRII ÎN STATUL RESPECTIV – DOAR ÎN ASTFEL DE SITUAȚII IMPOZITAREA O FACE ANAF, DIN OFICIU!

 

4) Cum poate fi catalogată „amenințarea” ministrului Finanțelor Teodorovici în legătură cu impozitarea românilor din Diaspora?

Doar ca o declarație politică tendențioasă, care nu are niciun fundament legal, impozitarea veniturilor românilor care obțin venituri în afara țării fiind extrem de bine reglementată în legislația română și adaptată la cerințele Uniunii Europene, în materie de evitare a dublei impuneri.

 

  • Material realizat de Eugen Călinoiu, auditor, fost director DGFP Dolj, și Narcis Ciobotariu, cenzor PLUS
Citește în continuare

Noutăți Generale

Oana Țoiu: În profesori și în școală ar trebui să ne punem speranța, nu fricile. Lipsesc elementele de bază pentru siguranța copiilor

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Oana Țoiu, membru al Consiliului Național PLUS și fost secretar de stat în Ministerul Muncii în Guvernul Cioloș, a catalogat incidentul din Satu Mare, unde o învățătoare a atacat cu spray paralizant doi copii de 6 ani, drept inacceptabil în România anului 2019, arătând că este încă o consecință a modului dezastruos în care România este guvernată de PSD-ALDE. 

„O învățătoare a atacat cu spray paralizant doi copii de 6 ani, în incinta școlii, în timpul orelor în care era chiar de datoria ei să le asigure siguranța fizică și emoțională. Doi copii de 6 ani pe care părinții și comunitatea i-au lăsat, câteva ore, în grija statului, așa cum și eu mi-am dus fetele de mână dimineață și le-am lăsat la grădiniță. În profesori și în școală ar trebui să ne punem speranța, nu fricile.

Sunt mulți educatori și profesori care își fac zilele acestea munca cu dedicație, în ciuda problemelor de tot felul și a lipsei resurselor. Fără să știrbim din meritul majorității dascălilor din România, nu putem trece cu vederea cazurile în care unii, dintre cei pe mâna cărora am dat viitorul copiilor noștri, le fac rău și sunt o amenințare la siguranța lor, de data asta fizică, dar adesea emoțională.

Comportamentul învățătoarei din Satu Mare era cunoscut de Inspectorul Școlar, și cu toate acestea nu a fost exclusă din învățământ și nu e sigur că va fi nici acum. Profesorul din Botoșani care a dat cu capul de pereți un copil de 11 ani, deși a fost sancționat de Comisia de cercetare disciplinară de la nivelul unităţii de învăţământ, a fost reîncadrat la alte două structuri de învățământ”, a declarat Oana Țoiu.

Referindu-se la soluții, Oana Țoiu a reamintit una dintre măsurile adoptate, în 2016, de Guvernul Cioloș: „Incidente ca acestea sunt inacceptabile și există soluții pentru ca ele să nu mai apară. De exemplu, în 2016, când am normat la Ministerul Muncii meseria de bonă, noi am inclus și o listă care includea persoanele care au fost sancționate pentru nereguli în comportamentul față de copii, iar prezența pe această listă ducea la imposibilitatea atestării sau, după caz, la anularea acesteia”.

Totodată, Oana Țoiu a prezentat cifrele care arată situația îngrijorătoare a învățământului românesc: „Lipsesc elementele de bază pentru siguranța copiilor. Avem un număr de 3.000 de unități școlare fără aviz ISU, în sectorul 6, de exemplu, părinții ne semnalează că la grădinițe primăria nu mai plătește paznic, iar problema toaletelor din curte a fost doar parțial rezolvată și acum. Avem peste 100.000 de elevi care depind de navetă și filialele PLUS au cerut în județe clarificări asupra modului în care această navetă e asigurată în siguranță.

Avem reclamații de la părinți din Dolj, de exemplu, cărora le-a fost refuzat dreptul copiilor la navetă prin refuzul secretarelor de a emite adeverințe. Dincolo de festivismul începutului de an școlar, sunt locuri care încă nu asigură copiilor condițiile de bază de siguranță și acces. Și e important să ne uităm, odată cu începutul școlii, și la riscurile excluziunii școlare, cel mai mare pericol fiind cel al unui viitor ratat.

Dănuț, băiatul de 3 ani care a murit, în primăvară, în fosa septică din școala din localitatea Buda, Iași, a fost victima nu doar a lipsei de infrastructură, ci și a refuzului de a fi înscris la grădiniță. El se afla afară în curte singur și nu în sala de clasă pentru că i s-a refuzat dreptul la educație”.

Citește în continuare

Cele mai citite