Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Știri Locale

PLUS Timiș solicită Primăriei Timișoara consultări publice pentru adoptarea de urgență a noului Plan Urbanistic General al orașului pentru a scoate municipiul din haosul urbanistic creat voit în ultimii 10 ani

Publicat

pe data de

PLUS Timiș solicită public primarului Timișoarei, Nicolae Robu, și consilierilor locali deblocarea de urgență a activității Departamentului de Urbanism al administrației timișorene prin demararea tuturor procedurilor necesare și accelerarea adoptării noului Plan Urbanistic General (PUG) al Timișoarei, care este neactualizat de zece ani, blocând dezvoltarea orașului, situație de care profită diverși speculatori imobiliari care interpretează în beneficiul lor prevederile depășite ale vechiului PUG.

Departamentul de Politici Publice ale PLUS arată că activitatea Departamentului de Urbanism din Timișoara este blocată, iar acest lucru nu-i afectează doar pe arhitecții care au proiecte ce trebuie implementate în Timișoara, ci chiar pe locuitorii orașului care nu se poate dezvolta pe baza unei legislații actualizate, ci acum depinde de cheremul administrației, iar cei care profită sunt cei care știu cum să întoarcă în avantajul lor prevederile neclare ale unui PUG neactualizat.

Istoria PUG-ului expirat al Timișoarei, printre primele orașe din România care au avut un asemenea plan după Revoluție

PLUS Timiș arată că problema PUG-ului trenează din anii 2000.

În timpul mandatului de primar al lui Gheorghe Ciuhandu, prin HCL 157/28.05.2002 este aprobat primul PUG al Timișoarei, un document de urbanism care vine în ajutorul administrației locale și al arhitecților în vederea dezvoltării armonioase a orașului, a cărui valabilitate trebuia să fie de doar cinci ani. În 2007, administrația locală îi prelungește valabilitatea cu încă cinci ani, pentru a permite realizarea unor Studii de Specialitate privind evoluția localității, direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu, traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului naţional, zonal şi judeţean. Abia după trei ani este semnat și Contractul de Prestări servicii nr.190 pentru întocmirea noului PUG.

În 2012, noul PUG nu era gata, iar administrația locală profită de o modificare legislativă (amendarea legii 350/2001) care îi permite să prelungească din nou (prin HCL 105/27.03.2012.), cu doi ani, valabilitatea vechiului plan, care ar fi trebuit să fie valabil nu mai târziu de 24 aprilie 2014.

Primarul Ciuhandu iese din scenă, iar Nicolae Robu devine noul edil al Timișoarei în 2012, când noul PUG nu este definitivat, iar administrația locală găsește o chichiță legislativă și decide printr-o hotărâre de consiliu local modificarea articolului din HCL 105/2012 în care era prevăzut termenul de prelungire până la data de 24.04.2014 și îl mai prelungește cu încă 3 ani, până în 24.04.2017.

În 2017, proiectul neterminat al noului PUG este publicat pe site-ul Primăriei Timișoara și poate fi studiat. Se pot vedea viitoarele reglementări urbanistice care arătau de atunci că în multe zone din oraș anumite funcțiuni nu vor mai fi posibil de realizat după intrarea lui în vigoare.

Dar, arată experții PLUS, vechiul PUG permitea încă realizarea de Planuri Urbanistice Zonale cu vechile funcțiuni, ceea ce reprezintă și acum o oportunitate de neratat pentru mulți proprietari de terenuri virane, care, prin aprobarea unui PUZ (Plan Urbanistic Zonal) și parcelare corespunzătoare, își cresc valoarea terenurilor de câteva zeci de ori. În aceste condiții, în 2017 au fost prezentate publicului nu mai puțin de 52 de Planuri Urbanistice Zonale, comparativ cu 2016 când au fost doar 18.

În chiar ziua în care vechiul PUG, deja prelungit de câteva ori, trebuia să expire, Consiliul Local Timișoara aproba HCL 131 prin care se modifica din nou articolul din HCL 105/2012 și se prelungește din nou termenul de valabilitate al PUG până în 30.12.2018. Modificarea a fost făcută cu ajutorul unei noi portițe legislative, deoarece articolului 46 din Legea 350 privind amenajarea teritoriului şi urbanismulului îi sunt aduse modificări prin Legea 303/27.11.2015, respectiv este menționat că „Termenul de valabilitate a planurilor de urbanism generale elaborate și aprobate până în anul 2003 poate fi prelungit prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului București până la data aprobării, în condițiile legii, a noii documentații de urbanism, dar nu mai târziu de 30 decembrie 2018.“

Cu toate acestea, nu este abrogat articolul din aceeași Lege 350, care menționează faptul că prelungirea poate fi realizată o singură data pentru o perioadă de 10 ani. Administrația locală timișoreană îl ignoră complet.

31 decembrie 2018 ar fi trebuit să fie ultimul termen de prelungire a valabilității PUG după toate prelungirile repetate, dar administrația locală adoptă, la 23 noiembrie 2018, HCL 619 prin care vechiul PUG al Timișoarei are valabilitate nelimitată sau până la adoptarea unui nou Plan Urbanistic General.

Când ar trebuie să intre în vigoare noul PUG?

Singurul răspuns posibil, ținând cont de toată istoria tărăgănării acestei probleme, este „când va dori Administrația Timișoarei să se întâmple“.

Consecințele grave ale unei probleme nerezolvate

Aceasta situație ridică o serie de grave probleme: dezvoltarea urbană a Timișoarei continuă după bunul plac al administrației locale, care folosește un document legislativ învechit, expirat din 2007, care nu mai corespunde în niciun fel cu dezvoltarea actuală a orașului și a zonei metropolitane.

Trebuie menționat că acest PUG există doar sub formă de fotocopie color a unei planșe desenate de mână, ale cărei acuratețe și detaliere sunt de multe ori interpretabile.

„Planurile urbanistice zonale (PUZ) aprobate în ultimii ani sunt astfel rezultatul reglementărilor din vechiul PUG, completate sau înlocuite de reglementările noului PUG, după placul administrației locale și a beneficiarilor terenurilor studiate prin aceste planurile urbanistice zonale“, avertizează PLUS Timiș.

Proasta administrare din ultimii aproape 20 de ani duce la blocarea funcționării instituțiilor

În 24.07.2019, Primăria Municipiului Timișoara a fost chemată în judecată de către Prefectul Județului Timiș, în urma unei sesizări din partea Inspectoratului de Stat în Construcții, fiind suspendată HCL 619/23.11.2018 (care prelungea nelimitat vechiul PUG), motivul fiind lipsa Avizului Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care ar fi trebuit să stea la baza adoptării HCL 619/23.11.2018.

În consecință, la sfârșitul lunii august 2019 – începutul lunii septembrie 2019, activitatea Departamentului de Urbanism din cadrul Primăriei s-a blocat, iar timp de câteva zile nu au mai fost emise Certificate de Urbanism.

Într-o declarație citată de Opinia Timișoarei, Nicolae Robu dădea asigurări, pe 13 septembrie, că activitatea Departamentului de Urbanism ar fi deblocată.

„Ieri (12 septembrie, n.r.) a venit avizul MDRAP de prelungire a PUG până la aprobarea noului PUG, dar nu mai târziu de 21 decembrie 2023. Noi sperăm cu toții că noul PUG va fi aprobat în câteva luni, dar mulțumim MDRAP că a înțeles că orașul ar intra pe anumite proiecte, în blocaj, dacă nu s-ar prelungi vechiul PUG până la aprobarea noului PUG. Sper să ieșim rapid din blocajul în care suntem în momentul de față. Blocajul nu e total, este numai în raport cu anumite parcele unde nu există PUZ-uri și unde, pe cale de consecință, nu te mai poți raporta direct la PUG și trebuie aplicat regulamentul general“.

PLUS Timiș arată însă că, în 26 septembrie, administrația locală a Timisoarei a emis o Notă de Clarificare semnată de primar, de Secretarul General și de Arhitectul-șef al Primăriei, prin care recunoaște că de fapt primarul a mințit și că în prezent Departamentul de Urbanism nu poate emite Certificate de Urbanism.

Pe cine afectează această situație?

Filiala Timiș a Ordinului Arhitecților din România numără peste 700 de membri din cei 10.000 de arhitecți din toată țara. 7% dintre arhitecții români sunt activi în județul Timiș, iar dintre ei peste 80% lucrează în Timișoara și depind de buna desfășurare a activităților administrative locale la nivelul Departamentului de Urbanism.

Totodată, în Timișoara s-au emis în ultimii ani aproximativ 400 de Certificate de Urbanism/lună și 140 de Autorizații de Construire/lună. Certificatele de Urbanism se emit și pentru alte operațiuni, nu doar în vederea obținerii unor Autorizații de Construire.

În aceste condiții, cu oprirea acestor proceduri, se vor bloca treptat și alte activități asociate – proiectarea pe specialități de proiectare complementare proiectului de arhitectură (proiectele de structură, instalații, expertize tehnice etc.), activitatea de construcții și lucrări aferente construcțiilor, investiții noi în toate domeniile de afaceri care depind de extinderea unor construcții existente sau construirea unor clădiri noi, avertizează PLUS Timiș.

PLUS cere consultări publice și adoptarea de urgență a noului PUG

Departamentul de Politici Publice ale Partidului PLUS atenționează că efectele economice ale acestui blocaj nu pot fi încă estimate.

PLUS consideră că propunerea termenului de finalizare a noului PUG pentru data de 21 decembrie 2023, adică peste alți 4 ani, este inacceptabilă și nu poate fi catalogată decât drept promisiune electorală folosită tocmai pentru că noțiunea de PUG este cunoscută unui număr relativ restrâns de locuitori ai Timișoarei, care profesează în domeniul arhitecturii și al construcțiilor.

PLUS Timiș solicită public ca atât primarul Nicolae Robu, cât și consilierii locali care au permis ajungerea în această situație fără precedent în Timișoara să expună cât mai repede în spațiul public care sunt demersurile pe care intenționează să le facă pentru urgentarea aprobării noului PUG, să prezinte soluții concrete de remediere a situației și să organizeze în acest sens, cât mai urgent, o dezbatere publică la care să fie invitate organizațiile profesionale de profil – OAR și RUR – care și-au exprimat deja intenția de a ajuta în găsirea unor soluții.

Știri Locale

PLUS Gorj cere clarificări referitoare la memorandumul Guvernului din data de 30 decembrie cu privire la CEO și solicită introducerea Gorjului în „ITI Regiuni miniere ale cărbunelui” alături de Valea Jiului

Publicat

pe

PLUS Gorj salută decizia Guvernului din data de 30 decembrie de a nu mai amâna, încă o dată, adoptarea unei hotărâri cu privire la CE Oltenia și aprobarea în acest sens a unui memorandum privitor la această entitate economică.

„Credem că acțiunea este întotdeauna preferabilă inacțiunii, chiar dacă se va dovedi că unele măsuri vor necesita o corecție din mers. Apreciem totodată curajul de a afirma public, pentru prima dată, adevărul că CE Oltenia are nevoie de un ajutor «de salvare».

În cursul zilei de 6 ianuarie, au apărut însă în presă informații neconfirmate cu privire la memorandumul aprobat, informații din care reiese că „programul de decarbonare a CEO” întocmit de fostul guvern și aprobat de actualul govern are în vedere închiderea a patru cariere miniere în cursul următorilor cinci ani.

Referitor la aceste aspecte, PLUS Gorj solicită clarificări din partea Guvernului și consideră că o corectă informarea a salariaților CEO și a gorjenilor este prima condiție pentru aplicarea (voită sau nevoită) a oricărui «program de decarbonare».

Cu toții știm că, din cei 13.000 de angajați ai CEO, peste 8.000 lucrează în carierele de cărbune. Pe lângă cei 8.000 mai sunt alte câteva mii la prestatori și furnizori care lucrează pentru carierele de cărbune.
Dacă CEO renunță la cărbune (chiar și parțial) și trece pe gaz, este foarte probabil că mii de oameni vor intra în șomaj, în lipsa unor alternative economice.

Considerăm că dacă programul de decarbonare este cel vehiculat în presă, atunci o atitudine corectă față de salariații mineri ai CEO, dar și față de gorjeni ar impune să li se spună oamenilor cinstit, în față, la ce ar trebui să se aștepte în următorii 3-10 ani.

Considerăm, totodată, că ar fi corect și just față de județul care până acum dădea 25% din energia țării să se întreprindă toate demersurile pentru realizarea unor alternative economice reale și bine plătite pentru gorjenii care lucrează în minerit și care ar putea să-și piardă locurile de muncă.

Pentru realizarea acestor alternative economice reale, PLUS Gorj solicită Guvernului introducerea Gorjului în «ITI Regiuni miniere ale cărbunelui» alături de Valea Jiului.

Instrumentul european ITI (Investiții Teritoriale Integrate) este exact instrumentul de tipul celor de care Guvernul afirmă că și-ar dori, respectiv un «instrument financiar existent și aplicabil la nivel european statelor membre care trebuie să gestioneze tranziția zonelor unde extracția cărbunelui constituie principalul element de dezvoltare economică», așa cum se afirmă în finalul comunicatului.

În plus, așa după cum se precizează și în memorandumul aprobat de Guvern, «orice întârziere sau tărăgănare în luarea unor decizii va conduce la închiderea ferestrei de oportunitate pentru finanțare și pierderea finanțărilor europene pentru asigurarea unei tranziții juste a zonelor carbonifere afectate».

PLUS Gorj atrage atenția că simpla introducere a Gorjului în «Platforma pentru regiunile carbonifere în tranziție» (așa cum sugerează comunicatul), fără introducerea în «ITI Regiuni miniere ale cărbunelui», ar însemna doar asigurarea de know-how, dar fără asigurarea banilor necesari transpunerii în operă a cunoștințelor, adică fără asigurarea fondurilor necesare unei tranziții juste în Gorj“, se arată în comunicatul PLUS Gorj.

Citește în continuare

Știri Locale

Diana Buzoianu: Primarii de hârtie ai PSD rezolvă treburile administrației locale doar pe hârtie

Publicat

pe

Diana Buzoianu, președintele PLUS Sector 1

Diana Buzoianu, președintele PLUS Sector 1, îl acuză pe primarul Dan Tudorache că promovează, pe site-ul instituției pe care o conduce, informații false cu privire la mandatul său, demontând punct cu punct fiecare afirmație.

„Primarii de hârtie ai PSD rezolvă treburile administrației locale doar pe hârtie.

În cazul nostru, pe site-urile primăriilor de sector. De exemplu, site-ul Primăriei Sectorului 1 a trecut prin numeroase reorganizări în ultima perioadă. Pe principiul, dacă nu am făcut nimic în realitate, măcar să imaginez ceva în mediul virtual înainte de alegeri.

Dar să revenim la oile imaginare ale primarului Sectorului 1.

🚩În fantezia virtuală a primarului Sectorului 1, urmează să avem un Spital în Sectorul 1, fiind anunțată cu alai achiziția serviciilor de proiectare și execuție pentru Spitalul «Sfântul Vasile cel Mare».

În realitate, acest spital a fost anunțat încă din 2016. De când se joacă PSD «uite spitalul, nu e spitalul» a fost ridicat un spital din fonduri private, de oameni care nu vor voturi în an electoral. Acesta este un spital real, nu pe hîrtie, nu pe Facebook.

🚩În fantezia virtuală a primarului Sectorului 1, planificarea dezvoltării urbane nu se poate face fără cetățeni, astfel că se va realiza o dezbatere publică în ceea ce privește Planul Urbanistic Zonal pentru Sectorul 1.

În realitate, oamenii nu au uitat cum a încercat primarul PSD să aprobe acum câteva săptămâni, pe repede înainte, PUZ-ul Sectorului 1. A mimat o dezbatere publică dar mimarea are picioare scurte. Cetățenii reali și implicați ai Sectorului 1 au înțeles consecințele dezastruoase ale Primarului PSD și s-au opus propunerii formulate de acesta.

Aceasta înseamnă puterea cetățenilor activi, interesați de comunitatea din care fac parte. Dacă sunt uniți și reprezentanți de oameni onești, cetățenii pot opri haosul urbanistic din Sector.

🚩În fantezia virtuală a primarului Sectorului 1 ni se cere să semnăm pentru Aer Curat, Bun de Respirat.

În realitate, această temă nu l-a interesat niciodată pe primarul Sectorului 1. Cea mai bună dovadă în acest sens este că în Sectorul 1 nu se află nicio stație omologată de măsurare a calității aerului.

În realitate, sănătatea oamenilor (cel mai de preț bun al acestora) este pusă în pericol prin ignoranța și incompetența unor primari care au alte interese.

Domnule Primar PSD al Sectorului 1, dacă ați furat viitorul Sectorului 1, nu mai furați și ideile contracandidaților! Atunci când furați ceva ce nu înțelegeți, furați forme fără fond și vă faceți de rușine. Să ajungeți după patru ani de mandat să vă întrebați cetățenii dacă își doresc sau nu aer curat, apoi asta este culmea … ignoranței. Mâine ce ne întrebați? Oare dorim canalizare, apă, electricitate pe străzile unde nu există în Sectorul 1?

Eu cred că la viitoarele alegeri locale oamenii se vor întreba și ei dacă își doresc un primar real sau unul virtual.

🚩În fantezia virtuală a primarului Sectorului 1 o secțiune de «Cu ce vă putem ajuta azi?» sub forma ușor mai elegantă a cuprinsului site-ului este ajutorul de care avem noi toți nevoie.

În realitate, locuitorii Sectorului 1 puteau să fie ajutați nu doar azi, dar și acum un an, și acum doi, trei, prin implementarea unor măsuri care să conducă spre:
✏obținerea autorizațiilor de construire mai rapid de câteva luni;
✏plata online a taxelor locale;
✏realizarea unui program online care să răspundă automat la mai mult de 12 întrebări recurente;
✏eficientizarea proceselor interne astfel încât antreprenorii locali, ONG-urile sau cetățenii interesați să fie susținuți de către instituțiile publice în momentele în care aceștia au nevoie de serviciile publice.

Dar da, se prea poate ca un cuprins mai bun al site-ului și un buton separat pentru formularele online să fie perceput ca un început din perspectiva cuiva.

🚩În fantezia virtuală a primarului Sectorului 1, Primăria are programe de substanță care privesc atribuirea de locuințe sociale, programe culturale și educaționale, precum și programe de promovare a turismului.

În realitate, secțiunea care privește atribuirea de locuințe sociale trimite cetățenii interesați la o descriere a activității realizate între 2008-2012 a comisiilor de specialitate din cadrul Sectorului 1, despre care sunt scrise în total 3 rânduri. E cazul să ne întrebăm de ce?

În realitate, Centrul Cultural al Sectorului 1 nu știe nimeni ce a realizat în ultimii 4 ani, cu excepția cheltuirii milioanelor de lei pe excursii prin alte orașe pentru elevi și pensionari. Vom vedea oare, vreodată un raport de activitate al Centrului Cultural pe ultimii 4 ani? Primul proiect cultural menționat pe site este un proiect de bike-sharing gratuit în Sectorul 1. Îi spune cineva primarului că e util doar în cazul în care ai piste pentru biciclete?

În realitate, investiții reale, care să aducă o creștere a actului educațional pentru elevii din școlile Sectorului 1 nu au existat. Dacă se dorea să se vorbească de proiecte educaționale, aici ar fi fost secțiunea perfectă să fie menționate investițiile masive în administrarea unităților școlare de care e responsabilă Primăria Sectorului 1. Sunt sigură că au existat multe investiții, dar noi suntem răi.
În realitate, nu a existat nicio promovare turistică integrată la nivel de București și Sector care să își propună atragerea vizitatorilor. La final de mandat, primarul PSD se poate lăuda cu 0 centre de informare turistică, 0 ghiduri integrate pentru turiști, nicio platformă online pentru vizitatori. Avem o strategie de turism cultural care să nu presupună că Centrul Cultural al Sectorului 1 trimite oameni să viziteze alte orașe decât Bucureștiul?

🚩În fantezia virtuală a primarului Sectorului 1, Primăria a realizat numeroase investiții care pot fi puse pe o hartă și numeroase programe de regenerare urbană.

În realitate, investițiile realizate la nivel de Sector, precum și programele de regenerare urbană sunt inexistente în ultimii 4 ani. Hârtii există căci hârtia suportă multe, dar investiții reale, care apoi să se reflecte în calitatea vieții locuitorilor Sectorului 1 sunt, din păcate, în cel mai bogat sector al capitalei, un mit.

Ironic, nu pot deschide nici secțiunea de investiții, nici pe cea de programe de regenerare urbană. Primesc, însă, un mesaj care mă anunță că a apărut o eroare. E, într-adevăr, totul o mare eroare. Un mandat accident.

În final, poți citi și revista Primăriei Sectorului 1, pentru că atunci când tot mandatul tău e de hârtie ce poate fi mai simbolic decât o hârtie care să însumeze nimicul făcut?
«În Sectorul 1 campania electorală s-a terminat demult», ne anunță Primarul PSD în secțiunea de portrete în care îl găsim zâmbind în timp ce oamenii din Sector nu au apă caldă, spitalele noastre și școlile sunt administrate fără să se vadă nicio îmbuătățire, iar aerul este cu greu respirabil.

Domnule primar, încercați să ne mințiți, dar oamenii s-au trezit. Nu mai ține. De aceea nu ați putut trece PUZ-ul, de aceea oamenii formează grupuri de implicare civică la nivel de cartier și sunt pregătiți să își protejeze comunitate, de aceea nu veți câștiga al doilea mandat indiferent cât lucrați la website-ul primăriei pentru că, la final, oamenii știu că ați lucrat mai mult la el decât pentru Sector în toți cei 4 ani.

Așadar, începe anul care ne aduce alegerile locale și parlamentare. Anul ăsta eliberăm Bucureștiul și sectoarele de incompetență și hoție. #Sectorcapturat #Sectoreliberat”, a scris Diana Buzoianu pe Facebook.

Citește în continuare

Știri Locale

Alexandru Dimitriu: Nu putem accepta această fugă de răspundere a administrației Florea. Cei vinovați vor trebui să plătească

Publicat

pe

Alexandru Dimitriu

Alexandru Dimitriu, membru al Biroului PLUS Sector 5, îl acuză pe primarul de sector, Daniel Florea, că plănuiește în mod ilegal să reducă capitalul social al unei societăți, care aparține UAT Sector 5, cu suma de peste 52 de milioane de lei, cu scopul de a fi utilizată în vederea acoperirii cheltuielilor cu activitatea curentă.

„Daniel Florea și acoliții săi, printr-o singură lovitură, săvârșind infracțiunea reglementată de art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990, sărăcesc patrimoniul Sectorului 5 cu 52.633.970,55 lei.
În urma solicitării Primarului PSD Daniel Florea, azi 23.12.2019, Consiliul Local Sector 5 va aproba reducerea capitalului social al SC Amenajare Edilitară și Salubrizare SA (societate aparținând UAT Sector 5) cu suma de 52.633.970,55 lei, cu scopul de a fi utilizată în vederea acoperirii cheltuielilor cu activitatea curentă. Reducerea capitalului social de la 231.585.034,35 lei la 178.951.063,8 lei va diminua averea Primăriei Sectorului 5.

Infracțiunea comisă: potrivit art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani persoana care „folosește, cu rea-credință, bunuri sau creditul de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect.

În cazul de față, capitalul social este folosit în scop contrar intereselor SC Amenajare Edilitară și Salubrizare SA, prin faptul că se încearcă ascunderea pierderilor acestei societăți și scăparea de răspundere a administratorilor și a directorilor SC Amenajare Edilitară și Salubrizare SA cărora nu li se va mai putea atrage răspunderea civilă pentru proasta gestionare a intereselor societății.
Rezultatul acestor operațiuni ilegale va fi acela că noi, cetățenii Sectorului 5 vom pierde peste 52 de milioane de lei.

Încălcarea legislației comerciale: din perspectiva prevederilor legale specifice societăților comerciale (Legea nr. 31/1990), este interzisă reducerea capitalului social în vederea acoperirii unor cheltuieli. Reducerea capitalului social se poate realiza fie pentru acoperirea unor pierderi din exercițiile financiare anterioare, fie pentru că acționarii doresc să își primească înapoi o parte din participațiile pe care le au în societate“, a semnalat Alexandru Dimitriu.

Alexandru Dimitriu a enumerat singurele situații în care legea permite reducerea capitalului social, evidențiind faptul că „reducerea capitalului social pentru acoperirea unor cheltuieli este ilegală”:
„- art. 153^24 din Legea nr. 31/1990 „Dacă adunarea generală extraordinară nu hotărăște dizolvarea societății, atunci societatea este obligată ca, cel târziu până la încheierea exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile și sub rezerva dispozițiilor art. 10, să procedeze la reducerea capitalului social cu un cuantum cel puțin egal cu cel al pierderilor care nu au putut fi acoperite din rezerve, dacă în acest interval activul net al societății nu a fost reconstituit până la nivelul unei valori cel puțin egale cu jumătate din capitalul social.
– art. 207 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 „Capitalul social mai poate fi redus, atunci când reducerea nu este motivată de pierderi, prin: a) scutirea totală sau parțială a asociaților de vărsămintele datorate; b) restituirea către acționari a unei cote-părți din aporturi, proporțională cu reducerea capitalului social și calculată egal pentru fiecare acțiune sau parte socială”.

În final, Alexandru Dimitriu prezintă măsurile pe care PLUS Sector 5 le va lua „pentru a preveni comiterea acestor ilegalități“: „PLUS Sector 5 va ataca Hotărârea Consiliului Local, va ataca Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor SC Amenajare Edilitară și Salubrizare SA prin care se dispune reducerea capitalului social și va formula cerere de intervenție în fața Registrului Comerțului pentru a bloca înregistrarea acestei operațiuni până când instanțele se vor pronunța asupra ilegalităților sesizate.
Nu putem accepta această fugă de răspundere a administrației Florea. Cei vinovați vor trebui să plătească“.

Citește în continuare

Cele mai citite