Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Coronavirus

PLUS propune Guvernului Orban un plan de relansare economică – VIDEO

Publicat

pe data de

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, și europarlamentarul Dragoș Pîslaru au dezbătut, în cadrul unei noi ședințe a Celulei executive de criză PLUS, măsurile propuse în Planul PLUS de relansare economică post-criza COVID-19, pe termen scurt și mediu, care vor fi transmise Guvernului Orban.

Principalele măsuri au fost prezentate de Dacian Cioloș, cu mențiunea că toate aceste proiecte „pot fi realizabile dacă România se racordează la planul de relansare al Comisiei Europene unde sunt și instrumente de finanțare pentru cele mai multe dintre ele”.

„Realizarea rapidă a unor norme de securitate sanitară pe fiecare domeniu pentru perioada de relaxare graduală trebuie să fie o prioritate maximă pentru Guvern pentru că de asta depinde redeschiderea mai multor domenii economice:  cazare de dimensiuni mari și mici, restaurante, transport, activități turistice

Un dialog constant cu antreprenorii. Relansarea nu trebuie să fie făcută cu norme rigide, ci pe bază de încredere, solidaritate și colaborare cu antreprenorii. Cu respectarea de reguli, dar cu reguli făcute plecând de la experiența și creativitatea acestor oameni care au avut de suferit dar care sunt primii care pot reporni țara.

Un pachet de investiții publice de anvergură, cuprinzând autostrăzi, căi ferate, spitale, școli, locuințe sociale, eficiență energetică, logistică industrială și alte lucrări majore de protecție a mediului și de amenajare a teritoriului (canale irigații, de exemplu). Pachetul poate fi finanțat prin fonduri europene și instrumente financiare de investiții.

Flexibilizarea forței de muncă pentru care e nevoie de Modificarea prin OUG a Codului Muncii cu introducerea acestei scheme de flexibilizare pe timp de dificultate, precum și integrarea legii telemuncii în Codul Muncii.

Transformarea României într-o mare școală prin dobândirea de competențe pentru viitor (digitale) este o ideie care poate salva mulți oameni din somaj. Avem peste un milion de români trimiși în șomaj tehnic sau definitiv. Mai avem alte aproape două milioane de români care lucrează poate de acasă. Acești oameni trebuie să primească șanse de recalificare.

Transformarea României într-o destinație atractivă pentru relocalizarea lanțurilor valorice din China și alte țări non-europene în interiorul Uniunii Europene printr-un pachet de stimulare și atragere a investițiilor”, a declarat Dacian Cioloș.

La rândul său, Dragoș Pîslaru a prezentat structura Planului PLUS de relansare economică post-criza COVID-19, alături de propunerile care vor fi transmise Guvernului Orban:

„1. Cum reformăm economia – Măsuri de răspuns pe termen scurt 

1.1 Primul pas este crearea predictibilității. 

PLUS propune realizarea rapidă a unor norme de securitate sanitară pe fiecare domeniu, pentru perioada de relaxare graduală ce începe să se întrevadă. Fiecare domeniu economic trebuie tratat separat: cazare de dimensiuni mari și mici, restaurante, transport, activități turistice de grup, industrie prelucrătoare, agricultură etc.

 

1.2 Al doilea pas este flexibilizarea forței de muncă. 

PLUS a cerut încă de la începutul acestei crize implementarea schemei de tip Kurzarbeit din Germania, prin care statul sprijină temporar reducerea de activitate a angajatorilor prin compensarea  unei părți din diferența între salariul corespunzător timpului întreg de muncă și cel corespunzător timpului redus de muncă.

PLUS cere modificarea prin OUG a Codului Muncii prin introducerea acestei scheme de flexibilizare pe timp de dificultate, precum și integrarea legii telemuncii într-un mod coerent tot în Codul Muncii, clarificând cadrul legal de muncă de la distanță / la domiciliu / prin tehnologie online etc.

 

1.3 Al treilea pas este transformarea României într-o mare școală prin dobândirea de competențe pentru viitor

PLUS cere demararea imediată a unui Program național de formare (online) de competențe digitale, cu (co)finanțare publică, prin care cei care încă nu pot lucra din cauza crizei să poată folosi timpul pentru a se familiariza cu tehnologia digitală. Programul ar putea avea și o dimensiune socială, oferind tablete sau alte dispozitive echivalente și celor care nu își permit accesul la resurse de formare online.

 

  1. Cum atingem potențialul economiei românești

PLUS cere pregătirea imediată a două mari pachete de măsuri destinate relansării economice și care să creeze și /sau să scoată la suprafață între 1 și 2 milioane de noi locuri de muncă.

 

2.1 Transformarea României într-un mare șantier printr-un pachet de investiții publice de anvergură, cuprinzând autostrăzi, căi ferate, spitale, școli, locuințe sociale, eficiență energetică, logistică industrială și alte lucrări majore de protecție a mediului și de amenajare a teritoriului (canale irigații, prevenire inundații etc.).

PLUS cere demararea în paralel a unui Program național de reconversie pentru industria de construcții, care să permită celor care sunt în șomaj din cauza crizei, în șomaj pe termen lung, inactivi ce nu mai apar în evidența publică, români reveniți din diaspora să poată găsi un loc de muncă.

 

2.2 Transformarea României într-o destinație atractivă pentru relocalizarea lanțurilor valorice din China și alte țări non-europene în interiorul Uniunii Europene printr-un pachet de stimulare și atragere a investițiilor. Pachetul va oferi următoarele componente-cheie:

Cofinanțarea prin fonduri publice / fonduri europene ale investițiilor necesare (construcții, echipamente);

Finanțarea integrală a lucrărilor de conectare la infrastructură / logistică (racordare utilități, drumuri de acces terestru / feroviar /  fluvial / naval etc.);

Cofinanțarea unor programe de formare / reconversie profesională pe termen scurt (3/6/9 luni pentru oferirea de forță de muncă pregătită;

Finanțarea unor măsuri de mobilitatea a forței de muncă pentru a asigura necesarul de forță de muncă calificată;

Modernizarea infrastructurii de educație / sănătate / servicii publice în întreaga țară (a se vedea pachetul de investiții publice);

Concesionarea terenului destinat investiției pe o perioadă de 49 de ani.

 

PLUS solicită activarea în paralel a unui Program național de garantare a competențelor pentru viitor, ce va include permanentizarea programului de competențe digitale, precum și dobândirea competențelor-cheie pentru domeniile strategice pentru economia românească.

PLUS cere în același timp Guvernului înființarea cu celeritate a Băncii pentru Dezvoltare ca bancă națională promoțională (NPB), folosind astfel studiul de fezabilitate deja realizat de BEI în anii anteriori. România este una dintre ultimele state membre ale UE care nu are o astfel de structură, având astfel un ecosistem financiar incomplet, tocmai pe timp de criză”.

În același timp, Dacian Cioloș a menționat că va cere Guvernului Orban un raport detaliat asupra a ceea ce a mers și ce nu a funcționat în starea de urgență.

„E nevoie de acest exercițiu de transparență a Guvernului Orban pentru că sunt multe întrebări dinspre populație cu privire la numărul mare de amenzi care s-au dat în această perioadă, la contracte cu atribuire directă unde există neclarități și alte achiziții unde cel puțin din informațiile publice nu găsim justificări și argumente clare. Cred că în mod normal guvernul actual trebuie să facă acest audit singur și să-l publice, ca exercițiu normal de transparență în relația cu cetățenii”, a mai declarat liderul PLUS.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Coronavirus

Ghiduri post-criză COVID-19, puse la dispoziția antreprenorilor și a autorităților

Publicat

pe

Relansarea economică trebuie să fie prioritate esențială pentru România. Antreprenorii și firmele mici cu mai puține resurse la dispoziție au nevoie de o mână de ajutor să se adapteze la noua realitate pe timp de criză.

Așadar, Celula executivă de criză PLUS în domeniul Economie și Antreprenoriat pune la dispoziția autorităților și a antreprenorilor al doilea set de ghiduri post-criză.

Acestea sunt traduse și adaptate din materiale oficiale ale organizațiilor internaționale de profil și/sau ale autorităților din alte țări europene. Acestea sunt menite să îndrume firmele și organizațiile românești în protecția angajaților și a clienților. La primul set de ghiduri pentru domeniile cele mai grav afectate de criză: turism, livrări de mâncare la domiciliu sau ridicare din restaurante, construcții, saloane și frizerii, precum și un ghid de evaluare a riscului folositor mai multor domenii adaugăm un al doilea set în domenii care se pregătesc pentru reluarea activității: transport de mărfuri și servicii de logistică, școlile de conducători auto, protecția șoferilor de taxi și a pasagerilor și un ghid pentru sălile de sport și clienții acestora.

Ghidurile pot fi lansate ca recomandări oficiale ori transpuse în ghiduri oficiale sau chiar legislație secundară în urma consultărilor cu mediul de afaceri. restaurante si terase,
_

Ghidurile pot fi descărcate de aici:

Transport de mărfuri și servicii de logistică: https://bit.ly/2Afy32T
Restaurante si terase: https://bit.ly/2XulBVe
Scoli de conducători auto: https://bit.ly/3epdyjo
Protecția șoferilor de taxi și a pasagerilor: https://bit.ly/36B2ZH1
Reluarea activităților sportive: https://bit.ly/3gqwfVy

Din primul set de ghiduri:
Sectorul turistic: https://bit.ly/2AvAsH3
Sectorul construcțiilor: https://bit.ly/3fSm0Je
Livrări de mâncare la domiciliu sau ridicare din restaurante: https://bit.ly/2WWhmRP
Saloane de frizerie și coafură: https://bit.ly/2Z6SGbV
Evaluarea riscurilor: https://bit.ly/3cAGPqL

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Coronavirus

Dacian Cioloș, scrisoare către Guvern: „Vă propun o serie de măsuri necesare pentru ca Guvernul să se angajeze ferm în susținerea artelor spectacolului și a cinematografiei românești”

Publicat

pe

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al Grupului Renew Europe, i-a trimis o scrisoare premierului Ludovic Orban în care îi solicită adoptarea de urgență a măsurilor necesare pentru susținerea artelor spectacolului și cinematografiei în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19, în condițiile în care ”sectorul cultural din România este unul dintre domeniile cele mai afectate de criză”.

În cadrul scrisorii, liderul PLUS i-a enumerat șefului Guvernului instrumentele pe care le-ar putea pune în practică, în acest sens, inclusiv utilizând surse europene de finanțare.

Scrisoarea lui Dacian Cioloș vine în urma discuțiilor avute recent cu reprezentanți ai sectorului

Textul scrisorii:

„Către: Guvernul României

În atenția: Domnului prim-ministru al României, Ludovic Orban
Cc: Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu
Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru
Ministrul Finanțelor Publice, Vasile-Florin Cîțu
Ministrul Muncii și Justiției Sociale, Victoria Violeta Alexandru
Ministrul Afacerilor Interne, Ion Marcel Vela
Consilier prezidențial Sergiu Nistor

Subiect: Susținerea artelor spectacolului și cinematografiei în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19

21 mai 2020

Stimate domnule prim-ministru,

În aceste momente fără precedent în istoria recentă, e nevoie să dăm dovadă de creativitate și capacitate de adaptare pentru a depăși criza cauzată de pandemia de COVID-19.

Este important să repornim activitatea economică -am făcut sugestii și propuneri în acest sens și sunt gata să ajut în continuare -, însă e important să nu lăsăm deoparte nici celelalte domenii care ajută la funcționarea societății și mă refer aici la sectorul cultural din România. Activitățile culturale și artistice sunt utile echilibrului societal mai mult decât oricând și nu trebuie privite doar din perspectiva economică, ci și din perspectiva sănatății sufletești a oamenilor, mai ales în acest moment, după luni de distanțare socială.

Sectorul cultural din România este unul dintre domeniile cele mai afectate de criză. Artele spectacolului și cinematografia sunt într-o situație critică. Mai mult decât atât, scena independentă, care a evoluat și s-a dezvoltat cu eforturi considerabile în ultimii ani, este cea mai expusă în acest moment și riscă disoluția, fără venituri și în imposibilitatea de a-și achita cheltuielile de mentenanță.

În acest context, în urma discuțiilor avute recent cu reprezentanți ai sectorului și analizând posibilitățile oferite de diferite surse europene, vă propun o serie de măsuri necesare pentru ca Guvernul să se angajeze ferm în susținerea artelor spectacolului și a cinematografiei românești în contextul crizei de COVID-19 și în procesul de recuperare post-criză:

● Fond special de protecție și prevenție pentru acoperirea costurilor privind măsurile de siguranță impuse de reglementările în vigoare (măști faciale, substanțe dezinfectante etc) ce vizează asigurarea sănătății și securității participanților la realizarea filmelor care urmează să fie turnate, cât și pentru repetițiile artiștilor și pregătirea producțiilor teatrale;
● Fond de asigurare de rezervă pentru preîntâmpinarea eventualelor blocaje în producția cinematografică și teatrală, care să preia costurile de asigurare a producției în cazul în care aceasta trebuie oprită din cauza infectării cu COVID-19 a membrilor echipei;
● Fond de sprijin pentru rentabilizarea producțiilor cu public limitat, pentru compensarea pierderilor cauzate de organizarea unor forme de spectacol cu restricții de participare a publicului datorate regulilor de distanțare fizică;
● Susținerea sectorului independent prin identificarea unor instrumente financiare care să asigure:
○ Compensarea cheltuielilor fixe pentru spațiile de funcționare
○ Măsuri de protecție socială pentru artiștii și colaboratorii acestor instituții.

Dincolo de acordarea unor forme de ajutor de stat, a căror aprobare de către Comisia Europeană se acordă în această perioadă cu mare flexibilitate, cele mai multe dintre aceste măsuri pot fi sprijinite financiar prin programele Uniunii Europene mobilizate pentru a face față impactului economic al pandemiei în curs. Cateva instrumente care pot fi folosite sunt Schema SURE privind împrumuturi din partea UE pentru finanțarea măsurilor de păstrare a locurilor de muncă, Instrumentele CRII și CRII+ (Inițiativa pentru investiții și măsuri specifice ca reacție la coronavirus) sau Fondul European pentru Investiții Strategice care finanțează IMM-urile.

De asemenea, pentru domeniul cultural există câteva măsuri specifice, ca de exemplu adaptarea Programului Europa Creativă. Pot fi foarte utile idei existente pe platforma Creatives Unite înființată de Comisia Europeană ca o rețea europeană de schimb de experiență în cultură. Este important ca, printr-un dialog între reprezentanții sectorului cultural și Guvern, să se analizeze oportunitățile oferite prin aceste instrumente europene și să evalueze modalitățile cele mai rapide și mai adaptate pentru adresarea problemelor identificate.

În paralel cu aceste măsuri sugerate mai sus, pentru supraviețuirea sectorului cultural românesc, vă solicit să adoptați urgent setul de norme și proceduri pentru ca activitățile culturale să poată să își reia gradual activitatea în condiții de siguranță. Cel puțin 12 state membre ale Uniunii Europene au întreprins deja astfel de demersuri și au identificat soluții pentru susținerea culturii și reluarea activităților cu public. Măsurile au privit respectarea normelor de protecție sanitară și distanțare fizică ce se impun în această perioadă, comunicând și pregătind planuri predictibile, pe termen lung, de revenire în activitate pentru sectorul cultural. Există deja modele de bune practici pe care România le poate urma.

România nu își poate permite ca elemente care ne definesc ca țară, precum scena culturală și creativă locală, să nu aibă mijloace de exprimare și de supraviețuire în această perioadă critică. Pentru binele societății și al democrației, avem nevoie de un sector cultural vibrant.

Cu considerație,

Dacian Cioloș,
Membru al Parlamentului European,
Președinte PLUS și al Grupului politic european Renew Europe”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Coronavirus

Dacian Cioloș, la RFI: Din partea Guvernului a existat în mod clar o comunicare deficitară și, în multe cazuri, lipsită de empatie față de problemele oamenilor

Publicat

pe

„Suntem într-o perioadă în care ne ajung din urmă reforme pe care nu le-am făcut la timp, pe care partidele care au fost la guvernare și au avut majoritate în Parlament nu le-au făcut la timp. Vedem că avem aceleași probleme de care discutăm de ani”, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al Grupului Renew Europe, joi dimineață, în cadrul unei intervenții telefonice la RFI, în care a criticat Parlamentul și Guvernul pentru modul în care gestionează criza COVID-19.

„Cu tristețe trebuie să spun că nu mă surprinde faptul că tot mai multă lume își pierde încrederea în autoritatea statului și aici mă gândesc în primul rând la deciziile la nivel politic și la lipsa calității în unele domenii a serviciului public oferit de cetățean. Parte din ceea ce s-a decis acum intră în aceeași categorie (…) Suntem în același punct: numiri politice, protecție politică pentru anumite numiri politice în posturi de management care au fost făcute pentru că bătălia este între cele două mari partide care și-au numit oameni politic în Sănătate, Educație, Administrație Publică pe măsură ce au ajuns la guvernare. Acum, politicienii din Parlament, majoritatea, în loc să se preocupe de soluții – eu aș fi vrut să văd acum o dezbatere despre soluții economice pentru relansarea economiei, nu de protecție aproape de clan a unor numiri politice în fruntea unor instituții ale statului, stat care, iată, e slăbit și stat în care tot mai multă lume își pierde încrederea”, a declarat liderul PLUS.

Întrebat dacă este mulțumit de modul în care Guvernul a gestionat starea de urgență și gestionează acum starea de alertă, liderul PLUS a răpuns: „Parțial, aș spune, pentru că – și aici nu e vorba de cât sunt eu, personal, de mulțumit sau de nemulțumit – vedem chiar și din analize și sondaje modul cum percepe lumea, cum percep oamenii pe stradă acest mod de gestionare. Eu cred că am avut noroc că am avut un președinte care a fost ferm și clar și care a comunicat și pentru Guvern, pentru că din partea Guvernului mie mi se pare că a existat în mod clar o comunicare deficitară și, în multe cazuri, lipsită de empatie față de oameni și față de problemele oamenilor, vorbesc la nivel politic. Au existat anumite bâlbe, a existat acea perioadă de vid legislativ în modul de a gestiona lucrurile (….) Apoi transparența: noi am cerut transparență încă de la început în modul în care se fac achizițiile publice, în modul în care se iau deciziile, explicate proceduri foarte clare pentru spitale, pentru toate instituțiile din domeniul sanitar, protocoale foarte clare.

Știu că s-a organizat o rețea a medicilor români care lucrează în alte țari din UE tocmai în ideea de a ajuta colegii din România cu modele de proceduri și reguli pe care ei le respect în această perioadă de gestionare a crizei de COVID-19. Lucrurile acestea ar fi trebuit să le facă foarte clar statul, autoritățile publice. Deci suntem într-o perioadă în care ne ajung din urmă reforme pe care nu le-am făcut la timp, pe care partidele care au fost la guvernare și au avut majoritate în Parlament nu le-au făcut la timp. Vedem că avem aceleași probleme de care discutăm de ani: sistemul de sănătate precar, sistemul de educație – la fel, care a fost în lumina reflectoarelor, în această perioadă, pentru că a trebuit să trecem de la un sistem de predare la altul, folosind noile tehnologii unde iar vedem că am rămas un pic în urmă față de alte țări tocmai pentru că nu am făcut reforme la timp. Ca să nu mai vorbesc de administrația publică, de calitatea serviciului public (….) dacă am fi continuat măcar ceea ce s-a început în 2016 cu transparentizarea unor proceduri sau a modului de lucru, și cu digitalizarea relației între stat și cetățean (…) vă dați seama că ar fi mers lucrurile mult mai ușor pentru cetățeni și pentru companii în această perioadă”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 10 ore

„Ruşinea“ de a fi ţăran

Noutăți Generaleacum 13 ore

Dragoș Pîslaru: Cu sau fără Guvern, cu sau fără CCR, avem o responsabilitate morală și umană de a respecta viețile celor din jur

Stiri PLUSacum 2 zile

Bilanțul dezastrului PSD în Sectoarele 1 și 5. Vlad Voiculescu: Misiunea noastră este de a oferi bucureștenilor o alianță anti-PSD

Stiri PLUSacum 4 zile

Dragoş Pîslaru, numit coraportor al PE privind Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă, program cu un buget de 560 de miliarde de euro

Noutăți Generaleacum 5 zile

Dragoș Tudorache, despre reglementarea și concurența în piețele digitale: Criza aceasta ne-a dovedit că suntem pe un drum fără întoarcere în ceea ce privește digitalizarea

Noutăți Generaleacum 5 zile

Singura asociaţie autorizată pentru protecţia fetelor care cad pradă sclaviei sexuale, amenințată cu închiderea de către statul român. „Nu poți să nu ramâi șocat când vezi atâta ignoranță“

Stiri PLUSacum 5 zile

Candidații Alianței USR PLUS la Primăriile Sectoarelor 3 și 5 îi acuză pe Gabriela Firea, Robert Negoiță și Daniel Florea de obstrucționarea dreptului lor constituțional de a se adresa cetățenilor

Noutăți Generaleacum 5 zile

Alin Mituța: Marea întrebare la care Guvernul nu răspunde e ce schimbări și reforme structurale își propune să facă folosind oportunitatea banilor europeni

Noutăți Generaleacum 5 zile

Dragoș Tudorache: Guvernul joacă alba-neagra cu parlamentarii pentru diaspora

Editorialeacum 6 zile

„CNATDCU, o Românie la scară mai mică – oameni buni conduși de oameni îndoielnici” 

Cele mai citite