Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Știri Locale

PLUS Gorj cere clarificări referitoare la memorandumul Guvernului din data de 30 decembrie cu privire la CEO și solicită introducerea Gorjului în „ITI Regiuni miniere ale cărbunelui” alături de Valea Jiului

Publicat

pe data de

PLUS Gorj salută decizia Guvernului din data de 30 decembrie de a nu mai amâna, încă o dată, adoptarea unei hotărâri cu privire la CE Oltenia și aprobarea în acest sens a unui memorandum privitor la această entitate economică.

„Credem că acțiunea este întotdeauna preferabilă inacțiunii, chiar dacă se va dovedi că unele măsuri vor necesita o corecție din mers. Apreciem totodată curajul de a afirma public, pentru prima dată, adevărul că CE Oltenia are nevoie de un ajutor «de salvare».

În cursul zilei de 6 ianuarie, au apărut însă în presă informații neconfirmate cu privire la memorandumul aprobat, informații din care reiese că „programul de decarbonare a CEO” întocmit de fostul guvern și aprobat de actualul govern are în vedere închiderea a patru cariere miniere în cursul următorilor cinci ani.

Referitor la aceste aspecte, PLUS Gorj solicită clarificări din partea Guvernului și consideră că o corectă informarea a salariaților CEO și a gorjenilor este prima condiție pentru aplicarea (voită sau nevoită) a oricărui «program de decarbonare».

Cu toții știm că, din cei 13.000 de angajați ai CEO, peste 8.000 lucrează în carierele de cărbune. Pe lângă cei 8.000 mai sunt alte câteva mii la prestatori și furnizori care lucrează pentru carierele de cărbune.
Dacă CEO renunță la cărbune (chiar și parțial) și trece pe gaz, este foarte probabil că mii de oameni vor intra în șomaj, în lipsa unor alternative economice.

Considerăm că dacă programul de decarbonare este cel vehiculat în presă, atunci o atitudine corectă față de salariații mineri ai CEO, dar și față de gorjeni ar impune să li se spună oamenilor cinstit, în față, la ce ar trebui să se aștepte în următorii 3-10 ani.

Considerăm, totodată, că ar fi corect și just față de județul care până acum dădea 25% din energia țării să se întreprindă toate demersurile pentru realizarea unor alternative economice reale și bine plătite pentru gorjenii care lucrează în minerit și care ar putea să-și piardă locurile de muncă.

Pentru realizarea acestor alternative economice reale, PLUS Gorj solicită Guvernului introducerea Gorjului în «ITI Regiuni miniere ale cărbunelui» alături de Valea Jiului.

Instrumentul european ITI (Investiții Teritoriale Integrate) este exact instrumentul de tipul celor de care Guvernul afirmă că și-ar dori, respectiv un «instrument financiar existent și aplicabil la nivel european statelor membre care trebuie să gestioneze tranziția zonelor unde extracția cărbunelui constituie principalul element de dezvoltare economică», așa cum se afirmă în finalul comunicatului.

În plus, așa după cum se precizează și în memorandumul aprobat de Guvern, «orice întârziere sau tărăgănare în luarea unor decizii va conduce la închiderea ferestrei de oportunitate pentru finanțare și pierderea finanțărilor europene pentru asigurarea unei tranziții juste a zonelor carbonifere afectate».

PLUS Gorj atrage atenția că simpla introducere a Gorjului în «Platforma pentru regiunile carbonifere în tranziție» (așa cum sugerează comunicatul), fără introducerea în «ITI Regiuni miniere ale cărbunelui», ar însemna doar asigurarea de know-how, dar fără asigurarea banilor necesari transpunerii în operă a cunoștințelor, adică fără asigurarea fondurilor necesare unei tranziții juste în Gorj“, se arată în comunicatul PLUS Gorj.

Citește în continuare
Adaugă un comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Noutăți Generale

Adrian Albu a fost desemnat candidatul PLUS pentru Primăria Sectorului 2

Publicat

pe

Adrian Albu intră în cursa pentru Primăria Sectorului 2. FOTO Steluța Popescu

Adrian Albu a fost desemnat, în urma alegerilor interne, să candideze din partea PLUS pentru funcția de primar al Sectorului 2. 

Lucrează de peste 18 ani într-o corporație, este activist pentru drepturile pacienților și este supraviețuitor al incendiului de la Colectiv. A început să activeze civic din 2016 și s-a înscris în PLUS încă din primele zile. A participat la campania „Fără penali în funcții publice” și „Oameni noi în politică” din postura de membru al Grupului Civic #Rezistența.

În noul partid s-a alăturat echipei de recrutare, apoi echipei de campanie și a fost prezent în stradă atât în București, cât și în țară în timpul celor două campanii electorale. În august 2019 a fost ales coordonator al Comunității Locale Tei. „Am decis să mă implic în administrația locală a Sectorului 2, sector unde m-am născut, locuiesc și lucrez. Sunt un om energic, cinstit și bine intenționat, cred într-o guvernare participativă și am siguranța că știu ce este de făcut pentru ca integritatea și profesionalismul să fie puse în slujba tuturor concetățenilor mei din Sectorul 2. Am văzut cum corupția ucide sau ne afectează viețile. De aceea siguranța și calitatea vieții vor fi prioritățile mele, și voi începe din prima zi să lucrez la obținerea avizelor PSI pentru toate unitățile de învățământ din Sectorul 2: creșe, grădinițe, școli și licee”, declară Adrian Albu.

„Adrian e un om care s-a ars la propriu cu nepăsarea autoritătilor din țara asta. Ce-l mână în luptă nu se compară cu motivația niciunuia dintre noi. La Colectiv, și-a pierdut sora și asta îl face să fie unul dintre cei mai motivați candidați, care va lupta pentru siguranța oamenilor din sectorul pe care-l reprezintă. De când l-am cunoscut, am văzut în el un om care nu renunță niciodată. Dacă aș locui în Sectorul 2, cu siguranță aș vota cu Adi”, spune despre el Vlad Voiculescu, candidatul PLUS la PMB.

„Pe Adrian Albu îl ştiu de la Colectiv. Cred că este unul dintre acei oameni despre care pot spune fără niciun fel de ezitare că este construit din cap până în picioare din determinare, respect pentru oameni, putere de muncă, integritate, loialitate şi profesionalism. Are o dragoste de oameni pe care nu am întâlnit-o în altă parte, şi o capacitate de a aplica în practică lucruri noi pe care le învață pentru cei care îl vor face un primar excelent. Este un om al cifrelor şi al bugetelor, în egală măsură. E cel care a ştiut să se bată pentru justiție la Ordonanța 13, să demaşte impostura lui Claudiu Manda, atunci când a mințit şi a încălcat legea, este cel care a dus mai departe la Ministerul Sănătății, alături de alți supraviețuitori de la Colectiv, proiectul de protocol pentru transferurile marilor arşi în străinătate. Este omul care a dus fiecare campanie cu toate resursele de timp, materiale, de energie şi suflet pe care le-a avut. Este cel care se va bate pentru calitatea vieții, cu respect pentru resursele oamenilor din sectorul 2, în fiecare zi”, adaugă Ramona Strugariu, europarlamentar Alianța USR PLUS.

Alături de Adrian Albu au mai fost desemnați candidați PLUS pentru București: Diana Buzoianu – avocat, Sectorul 1, Simona Spătaru – avocat, Sector 4, Alex Dimitriu – avocat, Sectorul 5. Alianța USR PLUS va avea candidați comuni atât în alegerile locale, cât și în cele parlamentare. După desemnarea fiecărui candidat al partidelor, între aceștia vor avea loc dezbateri și negocieri până la jumătatea lunii martie, urmând să fie aleasă cea mai bună echipă de primari și consilieri care va transforma Bucureștiul într-un oraș cu adevărat european.

Citește în continuare

Știri Locale

Daniel Șandru, despre bugetul CJ Iași: Management defectuos, confuzie deliberată și proiecție fantasmagorică

Publicat

pe

Daniel Șandru

Daniel Șandru, candidatul propus de PLUS pentru Președinția Consiliului Județean, a prezentat vineri, 14 februarie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la sediul PLUS Iași, o analiză asupra bugetului Consiliului Județean: Management defectuos, confuzie deliberată și proiecție fantasmagorică.

În ceea ce privește veniturile este evidentă dependența totală a bugetului CJ Iași de transferurile sub diverse forme din bugetul central. Trebuie remarcată supra-evaluarea exagerată a capacității de atragere a fondurilor europene – cam de două ori și jumătate mai multe în planificarea inițială a bugetului pe 2020 decât ultima rectificare (din decembrie) a bugetului pe 2019. Ceea ce este complet nerealist. Această supraevaluare a atragerii de fonduri europene conduce la o creștere a bugetului pe 2020 de aproape un sfert, care ea însăși este mult prea optimistă.

Pe partea de cheltuieli, ceea ce surprinde este aparentul deficit uriaș al CJ Iași atât în 2019, cât și 2020. În realitate, nu poate fi vorba de așa ceva, dar modul foarte opac în care sunt prezentate datele ar putea conduce la prima vedere la această concluzie – este vorba de 305 milioane de lei în 2019 și peste 335 de milioane de lei în 2020. Consiliul Județean Iași trebuie să clarifice de urgență această situație.

În ce privește investițile, se constată din nou dependența CJ Iași de fondurile UE: ponderea cheltuielilor de capital din surse interne este de numai 0,74% în 2019 și 2,75% în 2020 – și ne referim la planificat (deci intenții) nu la realizări efective. Acest lucru spune mult despre managementul financiar al Consiliului Județean Iași.

Bugetul de cheltuieli pentru Sănătate, prezentat de Maricel Popa

Bugetul este consistent pe sănătate, e adevărat, dar disproporționat între spitale pentru fondurile de dezvoltare. Nu există transparență la achiziția de echipamente și, mai ales, la lucrările de refacere infrastructură. Nu se pune accent necesar pe prevenție și medicină de ambulator și primară. Bugetul este concentrat pe Iași ca oraș, dezavantajând celelelate localități ale județului. Centrele medico-sociale sunt fără proiecte de dezvoltare, menținute la nivel de supraviețuire, deși ar fi nuclee ale dezvoltării rețelei primare în județ, si, ca atare, ar trebui să fie prioritare.

Noi propunem o abordare integrată a dublării numărului de centre de permanență în județul Iași, de la cele 15 care sunt in prezent (pe hârtie), pentru a ajunge la 3,5 centre la 100.000 de locuitori, deci un număr aproape dublu.

În ce privește activitatea Consiliului Județean, solicităm trecerea la un nou sistem de planificare și programare bugetară – bugetul de performanță pe bază de programe – care ar realiza 3 lucruri esențiale: ar stabili o legătură clară și măsurabilă între resursele utilizate și rezultatele obținute; ar face transparent și simplu de înțeles pentru cetățeanul obișnuit structura bugetului (atât de obscură astăzi și care poate fi înțeleasă numai de către experți) și ar constitui baza pentru introducerea managementului pe bază de performanță a personalului din CJ Iași.

Citește în continuare

Știri Locale

VIDEO Liviu Iolu a prezentat, la Iași, analiza bugetului propus de Mihai Chirica pentru 2020: „Investițiile lui Chirica sunt doar desene animate postate pe Facebook”

Publicat

pe

„În propunerea de buget pentru anul 2020 găsim cifre – de exemplu, la investiții – care nu se susțin, nu au corespondent în realitate. Asta vedem clar făcând o comparație cu cheltuielile de investiții din anul 2019. Marea problemă a bugetului municipiului Iași o reprezintă cheltuielile de investiții care au un grad de execuție foarte mic, de numai 51.7%. Cum se traduce asta în viața de zi cu zi a ieșenilor? Niciun mare proiect de investiții prezentat de Mihai Chirica nu este realizat și nici nu are șanse de a fi realizat într-un timp rezonabil”, a spus Liviu Iolu, candidatul propus de PLUS la Primăria Municipiului Iași.

Incapacitatea primăriei de a atrage fonduri pentru investiții

Analiza PLUS arată că în bugetul propus de primărie se vede o exagerare clară a proiecției de atragere de fonduri europene. În 2019, Primăria a atras doar 10 milioane de euro din fonduri europene, însă își propune pentru 2020 să atragă 40 de milioane, adică o creștere de 400%! Primăria nu are capacitatea administrativă și asta se vede privind la ce a făcut anii trecuți. Totodată, se poate observa și supraevaluarea subvențiilor primite de la bugetul de stat pentru investiții.

„Cred că toată lumea a văzut deja o falsificare a realității pe care primarul Chirica o face frecvent. Proiecte pe hârtie, filme SF, stadioane, sală polivalentă, poduri etc. Se laudă cu proiecte de investiții, dar pe care nu are capacitatea să le și construiască sau să le finalizeze. Ne amintim că la finalul anului 2015 ne promitea bărcuțe și microhidrocentrale pe Bahlui, tot așa în desene animate iar acum continuă aceeași strategie. Degeaba ai resurse de aproape 118 milioane de euro annual, degeaba ai un grad mare de autonomie financiară – administrarea slabă, lipsa de capacitate administrativă și de interes real pentru binele cetățenilor conduc la risipă de resurse și mai ales de oportunități”, a completat Liviu Iolu.

Actuala administrație a Iașului utilizează prost resursele financiare foarte importante pe care le are la dispoziție, în consecință ieșenii nu beneficiază de investiții din banii pe care îi dau către bugetul local.

Citește în continuare

Cele mai citite