Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

PLUS, despre contestarea tardivă a unei decizii a CE privind utilizarea fondurilor UE de către România: O neglijență în serviciu, acum dezincriminată, care ne costă 80 de milioane de euro

Publicat

pe data de

PLUS critică Guvernul PSD-ALDE pentru incompetența și disprețul de care dă dovadă față de banii românilor, după ce Executivul a contestat prea târziu la Curtea de Justiție a Uniunii Europene o decizie pronunțată de Comisia Europeană în iunie 2018: o neglijență în serviciu, eliminată din codurile penale, care ne costă 80 de milioane de euro.

Nina Tâlvăr, membră a Consiliului Național PLUS, consideră că este vorba de un caz de neglijență în serviciu care ne „costă de data aceasta 80 de milioane de euro” și reamintește că PSD și ALDE, alături de susținătorii săi din Parlament, au decis dezincriminarea acestei infracțiuni tocmai pentru a-și scăpa protejații, numiți politic, de răspunderea penală. „Atenție, e doar un exemplu. Incompetența și neglijența ne costă foarte scump”, a subliniat Nina Tâlvăr.

„Noi primim mult mai mulți bani decât contribuim la acest buget (bugetul UE, n.r.), iar guvernanții (români, n.r.) ar trebui să fie foarte atenți să primim toți banii ce se cuvin României, să respecte procedurile și termenele agreate. O țară ca România cu atât de mulți beneficiari de sprijin prin Politica Agricolă Comună și cu multe scheme de finanțare mai face și greșeli în implementare, dar aproape toate țările fac greșeli, mai mici sau mai mari, iar greșelile se plătesc prin corecții financiare, sume care se scad din rambursările făcute de Comisie. […] Unele greșeli pot fi explicate, contestate și există proceduri pentru asta. Dar guvernanților noștri nu le pasă de banii pe care nu o să-i mai primim, pur și simplu din indolență“, a explicat și Daniela Giurcă, membră a Consiliului Național PLUS și coordonator regional Regiunea Sud-Est.

Potrivit Ninei Tâlvăr, „corecția financiară de 80 de milioane de euro este suma imputată României din cauza unor nereguli la fondurile europene aferente Programului Național de Dezvoltare Rurală”, fiind vorba despre subvențiile acordate în anii 2014, 2015 și 2016 pentru bunăstarea animalelor prin Măsura 215:
– pachetul (a) plăți în favoarea bunăstării la porcine (creșterea cu 10% a spațiului alocat fiecărui animal, îmbunătățirea condițiilor de transport și reducerea noxelor cu 30%);
– pachetul (b) plăți în favoarea bunăstării la păsări (reducerea densității cu 10% și îmbunătățirea condițiilor de transport).

Actuala guvernare a contestat, însă, prea târziu această decizie a Comisiei Europene la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Deși nu se poate garanta că România ar fi câștigat procesul, modul în care a acționat Guvernul nu face decât să arate, o dată în plus, disprețul PSD-ALDE față de banii românilor.

„Poate că nu rezolva mare lucru contestarea de la Curtea Europeană de Justiție, dar să depui contestația la două săptămâni după ce a trecut termenul-limită este indolență. Nu ne miră, guvernanții ar fi trebuit să-și facă treaba pentru care sunt plățiți de noi toți dar, NIMIC, așa cum ne-au obișnuit, nimic pentru cei 80 de milioane de euro, bani ai fermierilor. O să vedeți cum vor blama Europa în următoarele zile, cum se vor scuza, că cei de la Bruxelles sunt de vină… pentru indolența lor”, a argumentat Daniela Giurca.

La rândul său, Nina Tâlvăr a subliniat că este vorba de un caz de neglijență în serviciu: „Știrile apărute în presă fac referire la vicii de procedură, în sensul că reprezentantul MAE a introdus tardiv contestația din partea României. Nu ne putem pronunța pe fondul cauzei, nu putem aprecia dacă Romania ar fi câștigat procesul la Tribunalului Uniunii Europene, de la Luxemburg, iar decizia de imputare a sumei de 80 de milioane de euro să fi fost anulată. În schimb, neglijența unui funcționar al MAE este de netăgăduit“.

Mai mult, Nina Tâlvăr spune că „funcționarul respectiv a fost numit, în iunie 2018, pe criterii politice“. „Nu facem proces de intenție, dar trebuie să reafirmăm că numirile politice în posturile publice, fără a se tine cont de competențele profesionale, ne costă foarte scump. Pentru a-i scăpa, pe cei numiți politic, de consecințele cauzate de nepricepere și neglijență, aleșii neamului dezincriminează neglijența în serviciu, pentru că «este de sorginte comunistă», așa cum explică domnul Florin Iordache. O simplă neglijență în serviciu, eliminată ca infracțiune din Codurile penale, costă de data aceasta 80 de milioane de euro. Atenție, e doar un exemplu! Costurile incompetenței și neglijenței ne costă foarte scump”, a subliniat Nina Tâlvăr.

România a pierdut la Curtea de Justiție a Uniunii Europene un proces cu Comisia Europeană, după ce a contestat prea târziu o decizie, pronunțată de Executivul european, în iunie 2018, și trebuie să ramburseze 80 de milioane euro, bani cheltuiți incorect din fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală. Concret, vorbim de corecții financiare aplicate de Bruxelles pentru că APIA, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, nu și-a actualizat, ani la rând, softul cu declarațiile (ICAS) în baza cărora se fac plățile către agricultori, ieșind din standardele europene, potrivit Cursdeguvernare.ro.

Prin acțiunea de contestare, România ar fi putut să amâne, eventual să obțină diminuarea sumelor de plată, în niciun caz să fie scutită de rambursarea banilor europeni cheltuiți fără respectarea procedurilor decise la Bruxelles. Termenul limită până la care Guvernul României, prin agentul guvernamental, Radu Canțăr, subsecretar de stat în MAE, putea să conteste decizia Comisiei Europene era 24 august 2018, însă respectiva contestație a fost depusă la data de 7 septembrie 2018, arată HotNews.ro.

Curtea de Justiție a UE a analizat dosarul pe data de 30 aprilie 2019 și a respins acțiunea ca inadmisibilă, obligând România să restituie banii cheltuiți ilegal și să suporte atât cheltuielile proprii de judecată, cât și pe cele ale Comisiei Europene.

Noutăți Generale

Mircea Teacă, candidat PLUS pentru poziția de primar în Porumbacu de Jos, Sibiu

Publicat

pe

Salut!

Eu sunt Mircea Teacă, am 31 de ani, sunt tehnician dentar și de 5 ani lucrez și locuiesc alături de soția mea la München. În Germania ne-a fost mereu bine, dar de când a venit pe lume fiul nostru am realizat că rădăcinile noastre sunt în România și că doar aici poate fi „acasă”.

Ne dorim ca și băiatul nostru să îndrăgească mirosul de pară coaptă, să cunoască libertatea de la joacă de pe uliță, să aibă o copilărie aproape de natură și de rădăcinile noastre. Așa că ne-am gândit să ne repatriem în România, unde am visat să ne facem o casa tradițională, din lemn, cu acoperiș din șindrilă și cu prispă. Am ales să mergem în zona din care vine soția mea și în care putem fi alături de oameni dragi din familie – Sibiu.

Așa că acum câțiva ani, împreună cu soția, am început să batem satele din jurul Sibiului căutând un loc pentru ceea ce urma a deveni „acasă”. La Porumbacu și în satele din jur efectiv intram în vorbă cu sătenii și întrebam dacă știu un loc de vânzare. Așa ne-am găsit locul pentru casă. Felul în care oamenii ne-au primit a fost ce ne-a cucerit. Sătenii și apoi vecinii ne-au făcut pe amândoi să simțim că am ajuns acasă.

Visul casei din lemn, cu prispă și șindrilă e acum realitate. Avem casa și vrem să ne implicăm cu totul în viața comunității – de dragul oamenilor, de drag de România.

Ca primar la Porumbacu vreau să implementez prioritar trei proiecte în care oamenii, natura și bunăstarea lor sunt principalele obiective:

  • Caravana medicală – proiectul presupune o echipă mobilă de medici și asistenți. Avem oameni în vârstă și comunități defavorizate pentru care e nevoie ca accesul la consultații medicale elementare să fie facilitat.
  • Susținerea agricultorilor locali și promovarea muncii lor – comuna noastră este plină de oameni activi în gospodării și lucrători în agricultură. Aceștia trebuie sprijiniți pentru a-și putea promova și vinde produsele. Astfel, în centru, la șosea, vom construi un mic centru comercial dedicat exclusiv oamenilor noștri cu produsele locale, unde vor beneficia de spații subvenționate pentru desfacerea produselor locale. Astfel încurajăm oamenii sa continue producția locală pe pământurile lor, susținem bunăstarea și identitatea regiunii și protejăm demnitatea locuitorilor noștri.
  • Centrul afacerilor locale – proiect de stimulare a ramurilor agriculturii ecologice, prin care să atragem investițiile care asigură simbioza oamenilor cu locurile minunate de la noi din regiune. Prin acest centru de afaceri ne dorim și să atragem investitori care să respecte frumusețea locului și să contribuie la bunăstarea oamenilor.

Sunt hotărât să mă implic din toata inima, alături de cei peste 3000 locuitori și echipa de consilieri locali.


Împreună, facem treabă bună!

Citește în continuare

Noutăți Generale

Cine sunt membrii validați de către Consiliul Național PLUS ai Biroului Național al partidului

Publicat

pe

Consiliul Național PLUS a validat, sâmbătă, la Iași, componența noului Birou Național al PLUS.

Cinci membri au fost aleși prin vot direct de către Consiliul Național. Este vorba, în ordinea numărului de voturi, de:

  1. Dragoș Tudorache (președinte executiv)

Are o experiență profesională bogată în organizații internaționale. A avut funcții de conducere în cadrul instituțiilor europene și a gestionat mai multe unități și proiecte strategice la nivelul UE, precum Sistemul Informatic Schengen, Sistemul Informatic pentru Vize, crearea Agenției Europene eu-LISA. În perioada crizei migrației, a condus unitățile de coordonare și strategie din Direcția Generală Afaceri Interne, până în 2015, când a fost numit membru al Guvernului Cioloș. Între noiembrie 2015 și ianuarie 2017, a fost șef al Cancelariei, ministru interimar al Comunicațiilor și ministru al Afacerilor Interne. A fost validat, ieri, de către Consiliul Național PLUS, președinte executiv al partidului.

  1. Oana Țoiu

A fost secretar de stat în Ministerul Muncii în Guvernul tehnocrat, este antreprenor social și consultant în procese de inovație. Este coordonator regional PLUS al Regiunii București-Ilfov.

  1. Andrei Lupu

Este avocat și predă drept constitutional în cadrul Facultății de Drept a Universității București. Este coordonator regional PLUS pentru Regiunea Muntenia și membru al Comisiei de Politici Publice a Alianței USR PLUS, responsabil pe domeniile justiție și reformă constituțională.

  1. Vlad Voiculescu

A studiat și a lucrat jumătate din viața adultă în Viena. Tot de acolo a finanțat proiecte mari de infrastructură în Europa Centrală și de Est. În Guvernul tehnocrat, Vlad a fost cel mai tânăr ministru și unul dintre cei care au arătat adevărul și au plantat semințele de reformă care, dacă ar fi fost lăsate să răsară, astăzi nu am mai fi avut probleme cu medicamentele lipsă, spitalele regionale ar fi avut deja câteva etaje ridicate, iar managementul lor ar fi fost unul eficient. Activitatea lui Vlad din domeniul social non-profit e cunoscută deja tuturor. Vlad este candidatul desemnat de PLUS pentru Primăria Municipiului București.

  1. Alin Mituța

Este coordonatorul de politici europene al PLUS și coordonator regional pentru Regiunea Sud-Vest Oltenia. A fost coordonatorul PLUS pentru strategie și program electoral la alegerile europene din 2019. A fost șef de cabinet al premierului Dacian Cioloș.

 

Ceilalți cinci membri ai Biroului Național au fost propuși, conform Statutului aprobat la Convenția Națională din decembrie 2019, de președintele PLUS, Dacian Cioloș. Aceștia sunt:

  1. Monica Berescu

De profesie jurist, activează în domeniul IT de peste 10 ani. A contribuit la consolidarea PLUS Iași, iar de șase luni este președintele Filialei PLUS Iași.

  1. George Cățean

Antreprenor în domeniul agricol și activ în mai multe organizații non-guvernamentale cu implicare locală și regională. Este coordonator regional pentru Regiunea Centru în cadrul PLUS.

  1. Victor Giosan

Are o experiență de 20 de ani în consultanță națională și internațională în domeniul reformei administrației publice, centrale și locale, management public, planificare strategică și analiza și fundamentarea politicilor publice, management bugetar, fiscal și al investițiilor publice.

  1. Daniela Șerban (trezorier)

A reprezentat piața de capital din România în fața investitorilor străini și a coordonat printre cele mai ample campanii de educație financiară din țară. A înființat și coordonează un ONG în care sunt membri printre cele mai mari companii românești listate la bursă, cu scopul de a implementa cele mai bune practici în guvernanță corporativă.

  1. Oana Ursache

Profesor invitat la Universitatea din Granada, Spania, unde predă cursuri de limbă și literatură română. Este specialistă în studii de gen, culturologie, corpologie feminină. În cadrul PLUS, a fost aleasă la Convenția Națională coordonator regional pentru Diaspora.

 

„Aceștia sunt membrii Biroului Național PLUS aleși, ieri, de Consiliul Național pentru a conduce executiv partidul într-un an în care vom avea două campanii electorale și vom pregăti proiectul comun cu USR pentru a fi în măsură să guvernăm împreună, dacă ne veți oferi încrederea“, a anunțat, pe Facebook, președintele PLUS, Dacian Cioloș.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Dragos Pîslaru: Sper ca domnul Florea să își dea demisia și să răspundă în fața legii

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

„Un astfel de discurs ca cel al primarului Florea este inadmisibil pentru anul 2020. Rasismul și «domnia rasei superioare» trebuie să dispară cu totul din discursurile publice din România”, a afirmat Dragoș Pîslaru, europarlamentar din partea Alianței USR PLUS și coordonator al Comisiei pentru muncă și afaceri sociale (EMPL) din partea Renew Europe, marți, în cadrul unei postări pe Facebook, cerându-i primarului din Târgu Mureș, Dorin Florea, să își dea demisia după ce acesta a propus „introducerea obligatorie a unei anchete sociale pentru cuplurile care vor să aducă pe lume copii”.

„Regimul fascist trimitea în lagăre întregi familii etnice. Regimul comunist decreta nașterea copiilor ca obligație patriotică. Primarul din Târgu Mureș, Dorin Florea, ar vrea să condiționeze viitorii părinţi dacă pot să aibă copii sau nu în funcție de etnie sau statut social.

Un astfel de discurs ca cel al primarului Florea este inadmisibil pentru anul 2020. Rasismul și «domnia rasei superioare» trebuie să dispară cu totul din discursurile publice din România.
Într-o intervenție la o televiziune, acest primar spunea că romii nu vor să muncească, nu vor să meargă la școală și că îi interesează doar banii. Iar soluția lui este ca statul să decidă dacă romii au voie să facă copii sau nu. Este șocant, este inuman, că un om cu astfel de idei fixe și puține este primar la Târgu Mureș de 20 de ani!

Trebuie să încetăm să îi mai vedem pe romi ca pe o masă de oameni manipulabili, fără educație, cărora le lipim etichete. Există romi de toate categoriile sociale, care trăiesc în diverse medii, care sunt avocați, medici, polițiști, intelectuali etc. Și nu sunt excepții.

Domnul Florea pare că a uitat care îi este rolul. El este plătit din banii publici, tocmai pentru a ameliora situația cetățenilor din orașul său, indiferent de culoare sau etnie, nu să gândească strategii fasciste. Dacă sărăcia creează, la Târgu Mureș infracționalitate, abandon și lipsă de educație, așa cum spuneți, este din vina dumneavoastră, domnule primar, pentru ca nu sunteți capabil să ameliorați situația.

Îl invit pe domnul Florea să se gândească la ce înseamna persoane «defavorizate». Înseamnă ca nu au aceleași șanse ca toți ceilalți. De ce nu au șanse? Oare pentru că autoritatea publică răspunzătoare nu și-a făcut treaba?

Sper ca domnul Florea să își dea demisia și să răspundă în fața legii, căci «incitarea la ură sau discriminare» se pedepsește, conform Codului Penal, cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”, a afirmat Dragos Pîslaru.

Afirmațiile lui Dragoș Pîslaru vin în contextul în care primarul din Târgu Mureș, Dorin Florea, a propus introducerea unui set de patru criterii care ar trebui îndeplinite de către orice cuplu care vrea să aibă copii, potrivit Digi24.

„Propun introducerea obligatorie a unei anchete sociale pentru cuplurile care vor să aducă pe lume copii, anchetă care să țină cont de următoarele lucruri: dovada unui loc de muncă și a unei locuințe stabile; situație financiară acceptabilă; un nivel de educație minim stabilit prin lege; vârsta minimă la care un adult să devină părinte (…) În România există multe familii defavorizate, nu mă refer la persoane cu dizabilități, ci la cei apți de lucru care nu vor să muncească, la cei care aduc pe lume copii cu un singur scop: să aibă o sursă de venit. Aceste medii generează infracționalitate crescută, abandon, lipsă de educație. Sunt absolut convins că, după o dezbatere serioasă privind această temă și conștientizarea celor ce primesc alocația ca sursă de venit, s-ar relansa și programul de contracepție”, a scris Dorin Florea pe Facebook.

Citește în continuare

Cele mai citite