Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

PLUS Constanța, despre vizita Sorinei Pintea la Spitalul Județean: Avem rezerve în a considera aceasta vizită „inopinată“. Concluziile doamnei ministru par confuze

Publicat

pe data de

PLUS Constanța pune la îndoială demersul ministrului Sănătății, Sorina Pintea, privind vizita „inopinată“ efectuată, duminică noaptea, la Spitalul Județean Constanța, arătând, printr-o serie de observații, de ce controlul stârnește confuzie prin modul în care a fost gestionat. 

„Referitor la recenta vizită a doamnei ministru a Sănătății, intens mediatizată în ultimele zile, considerăm utile, din punct de vedere al informării publicului, câteva observații.

În primul rând, am putea saluta această vizită deoarece contactul direct al oricărui ministru cu structurile teritoriale pe care le manageriază poate să ofere ambelor părți informații necesare îmbunătățirii activității respective.

Totuși, avem rezerve în a considera această vizită «inopinată», având în vedere prezența presei și a președintelui Consiliului Județean Constanța, Horia Țuțuianu, precum și a directorului medical al unității. Înțelegem foarte greu demersul doamnei ministru în condițiile în care numai activitatea de urgență din serviciul de UPU poate justifica o vizită la o oră atât de târzie. Vizitele de pe secții pot fi efectuate în mod inopinat cu adevărat în timpul zilei, chiar în timpul dimineții, atunci când în secțiile respective sunt prezenți și medicii-șefi de secție a căror opinie ar trebui consultată. Ora târzie i-a „facilitat” doamnei ministru o discuție doar cu medicul-șef al serviciului de Urgență”, precizează PLUS Constanța.

PLUS Constanța consideră că Sorina Pintea a emis concluzii înaintea consultării tuturor factorilor de decizie implicați și fără probarea existenței unei lipse de responsabilitate atât din partea instituției medicale, cât și a celor din administrația publică în identificarea și întâmpinarea problemelor.

„Concluziile doamnei ministru par confuze din punctul nostru de vedere. Eventualele nereguli constatate de domnia sa au fost considerate din vina unor cadre medicale medii, iar din discursul doamnei ministru rezultă următoarele două puncte pe care noi le considerăm importante:

  • Emiterea unor concluzii înaintea unei analize cu factorii de decizie, în fața presei, ridică clar suspiciuni în legătură cu demersul nocturn al dânsei. Concluziile și eventualele măsuri punitive considerăm ca ar trebui elaborate în urma consultării tuturor factorilor implicați, după o perioadă de câteva zile de analiză;
  • Lipsa responsabilității a oricărui medic (de gardă, șef al secției, director medical, manager) sau a președintelui Consiliului Județean, care conduce de foarte mulți ani acest spital din punct de vedere administrativ, este un alt element ce nedumerește opinia publică. Ar trebui în acest sens verificată existența unor referate către aceste structuri de conducere, care au solicitat materialele necesare, dar care nu au fost aprobate, de exemplu. Un element imposibil de verificat vizual într -o seară de duminică de doamna ministru.

În concluzie, comportamentul doamnei ministru nu poate fi considerat lipsit de profesionalism, dar cu siguranță nu prezintă elementele definitorii pentru un LIDER AUTENTIC potrivit unui astfel de portofoliu vital. Ne îndreptăm speranța unei colaborări eficiente pe viitor între structurile guvernamentale și structurile teritoriale, dialogul între acestea fiind cheia unei dezvoltări reale a României“, concluzionează PLUS Constanța.


Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a făcut, duminică noaptea, o vizită inopinată la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, descoperind nereguli în secţia de Neurologie, despre care a spus că este un „dezastru” și a cerut demisia asistentei-şefe şi a asistentei de la triaj. Totodată, directorul de îngrijiri al spitalului s-a ales cu un avertisment, potrivit Adevărul.

„La Gherla şi la Dej am fost în drumul meu spre casă. Am vrut să văd spitalele mici şi voi mai vizita spitale mici. Vreau să văd curăţenia, dacă se respectă graficele de lucru. La Spitalul din Constanţa am ajuns la ora 22.00. În Slobozia m-am gândit să mă opresc în drumul meu spre casă. Cu siguranţă, eu nu mizez pe elementul surprinză. Lucrurile nu au fost în regulă, nu trebuie să facem curăţenie pentru că vine ministrul ci trebuie să facem curăţenie pentru că aşa este normal.

De asemenea, la Unitatea de Primire Urgenţe aparţinătorii care stăteau acolo de la prânz nu ştiau nimic despre pacienţi deoarece nu fuseseră informaţi că aceştia se aflau la tratament. În urma controlului, asistenta şefă de la secţia Neurologie şi asistenta de la triaj trebuie să demisioneze, iar directorul de îngrijiri al spitalului va primi un avertisment”, a spus ministrul Sănătății.

În urma controlului de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, ministrul Sănătății a constatat că la Unitatea de Primire Urgenţe era aglomeraţie foarte mare, iar aparţinătorii care aşteptau de la prânz nu primiseră informaţii despre pacienţii aflaţi în tratament.

„Am intrat în spital prin Unitatea de Primiri Urgenţe şi apoi am vizitat câteva secţii ale spitalului. În Unitatea de Primiri Urgenţe, aglomeraţie foarte mare. Am înţeles că au fost văzuţi 274 de pacienţi în ultimele ore, sunt patru medici. Din păcate, există aparţinători care stăteau de la ora 12, de la ora 15, fără să primească informaţii despre pacienţii care se aflau în tratament. Am înţeles că erau pacienţi cu probleme cardiace, necesitau investigaţii din patru în patru ore, dar din păcate aparţinătorii nu au fost informaţi”, a afirmat ministrul Sănătăţii.

Sorina Pintea a recomandat conducerii Unităţii de Primire Urgenţe să angajeze asistenţi sociali, psihologi pentru a ţine legătura între zona medicală şi aparţinători. Totodată, ministrul Sănătăţii a declarat că trebuie găsite soluţii pentru Unitatea de Primiri Urgenţe, având în vedere că se apropie sezonul estival, iar numărul prezentărilor va creşte.

Citește în continuare
2 Comentarii

2 Comentarii

  1. Curios

    11 Aprilieie 2019 at 3:47 am

    Doar o întrebare pt dna ministru, câți apartinatori au dreptul de a sta lângă un bolnav și a aglomera urgenta de nu mai ști care și unde sunt pacienți pt ca cei 5..6..Chiar și peste sunt apartinatorii unui singur pacient??!! Și care vorbesc ca pe maidan, tare , beau, mănâncă de mizerie nici nu mai vorbesc!! În wc găsești doze de bere, sticle votca,spirt,mucuri și fum de țigară! !

  2. Mihaela R.

    16 Aprilieie 2019 at 12:14 am

    …La o saptamana dupa faimoasa vizita si dupa ce, chipurile, „s-au aplicat sanctiuni”, situatia este aceeasi la primiri urgente Constanta. Un pacient preluat pentru investigatii luni, 15.04.2019, la ora 8’45 dimineata, cu un posibil infarct, nici la ora 11’45 seara nu a fost vazut de un medic specialist cardiolog. Si inca mai are de asteptat… De 15 ore sta in sezut pe un pat de spital, pe care il imparte cu inca 2-3 persoane. In tot acest timp, medicul de garda a consultat doar 3!!!? pacienti, dintre cei care asteptau acolo.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Noutăți Generale

Cât, cum și cui alocăm resursele sistemului național de cercetare? Prezent vs. perspective

Publicat

pe

FOTO iStock
  1. Buget

România alocă în 2019 Ministerului Cercetării și Inovării (Minister, de aici încolo) 0,17% din PIB, identic cu procentul de anul trecut. Este cel mai mic procent din PIB alocat cercetării în ultimii 10 ani, fiind chiar mai mic decât cel alocat în perioada de criză economică (0,23% din PIB în 2009).

Figura 1. (preluată de aici) Evoluția procentului din PIB alocat MCI/ANCSI

2. Resursa Umană (RU)

  1. Repartizarea resursei umane pe categorii de vârstă, în sectorul public, nu are o distribuție piramidală, normală (și sănătoasă) în orice sistem bine dezvoltat, segmentul tânăr având o pondere insuficientă. Cu alte cuvinte nu avem baza de selecție pentru viitor.

Figura 2. Distribuția cercetătorilor din sectorul public pe categorii de vârstă. Sursa datelor: INS

3. Infrastructuri de Cercetare (IdC)

IdC-urile au multe redundanțe și nu sunt grupate în centre de excelență sau centre de servicii pentru comunitatea științifică. Două exemple: Academia Română are trei institute de cercetări socio-umane (la Tg. Mureș, Craiova și Sibiu), iar printre Instalațiile și Obiectivele Strategice de Interes Național (IOSIN) se află nu doar celebrul „Laser de la Măgurele” (ELI-NP) ci și un al doilea „laser de la măgurele” (având o putere de 10x mai mică decât primul). Asupra centrelor de servicii revin mai jos, dar este anormal ca în România să existe mai multe aparate de laborator de milioane de euro bucata, folosite la 10% capacitate, în loc să fie unul, folosit la capacitate maximă și dispunând de o resursă umană adecvată.

1.1. Buget – Cât alocăm și cât ar trebui alocat?

Ultimul raport de țară al Comisiei Europene (RIO 2019) reconfirmă faptul că suntem codașii UE în privința procentului din PIB alocat cercetării. Actuala guvernare nu a făcut decât să consolideze acest loc de lanternă roșie. Procentul din PIB alocat Ministerului pentru anul în curs este cu un sfert mai mic decât cel alocat în 2009, în plină criză economică. Trecând peste declarațiile dlui ministru Hurduc, în care vorbea cu emfază despre bugetul de anul acesta, ca și cum ar fi o realizare faptul că a primit 0,17% din PIB, cât ar fi totuși necesar să alocăm Ministerului de resort? Ca fapt divers: în Strategia Națională de Cercetare-Dezvoltare-Inovare (SNCDI) 2014-2020 (HG 929/2014) este propus un procent de 0,83% din PIB pentru anul în curs, ce include bugetul Academiei Române (470 milioane lei) și alte sume mai mici, în raport cu bugetul Ministerului (1,8 miliarde lei), gestionate de alte ministere (Ministerul Agriculturii, de exemplu, alocă aprox. 100 milioane activităților de cercetare din domeniu).

Procentul din PIB pe care Ministerul ar trebui să-l primească începând de mâine este de 0,2% (detaliez mai jos), procent ce trebuie crescut an de an spre unul realist de 0,6% spre finele viitoarei SNCDI. Minim jumătate din acesta (0,1% din PIB, în primă fază) trebuie gestionat de experți în domeniu (NSB din SUA, CNRS din Franța, sau UKRI din Marea Britanie putând servi ca exemple), nu de Guvern. Acesta din urmă, prin Ministerul sau Autoritatea din Cercetare din subordinea unui viitor Minister al Învățământului Superior și al Cercetării Științifice ar urma să gestioneze cealaltă jumătate.

 

1.2 BugetCum alocăm cei 0,2% din PIB?

Îi lăsăm pe experți să ne răspundă, dar principiul care va guverna alocarea va fi transparența. Cum alegem experții? Luăm Cartea Albă a Cercetării concepută de Ad Astra în 2011 și o aducem la zi. Vom avea astfel o radiografie clară asupra calității cercetătorilor din România. Cu alte cuvinte, aplicăm filtrul „Vama Nădlac”, parafrazând un prieten, care spunea că majoritatea „savanților de renume mondial” din România își pierd valoarea imediat ce trec Vama Nădlac. Odată identificați cei mai buni, îi vom invita să ia parte într-un nou Consiliu Național al Cercetării Științifice (nCNCS), cu un nou regulament, responsabilități și evident componență. nCNCS va avea obligatoriu personalitate juridică și va fi ordonator de credite. Acesta va gestiona jumătate din procentul ce-l primește Ministerul. nCNCS va aloca fondurile exclusiv în sistem competițional, limba de depunere a proiectelor va fi engleza, iar evaluatorii vor fi aleși „pe sprânceană”, preponderent din țările membre OECD (lăsând poarta deschisă celor naționali, atâta timp cât aceștia îndeplinesc standardele impuse și nu se află în conflict de interes). Unitatea executivă, aflată în subordinea directă a nCNCS, ce va distribui acești bani, va lua naștere prin reorganizarea actualei UEFISCDI și va funcționa după modelul ERCEA (Agenția executivă a European Research Council), aceasta din urmă rulând în prezent fonduri de aproximativ două ori mai mari decât execuțiile bugetare anuale ale MCI. Toți banii vor fi alocați transparent, informațiile privind competițiile, precum și rezultatele proiectelor finanțate, urmând a fi disponibile pe un site național, după modelul din SUA: https://www.grants.gov.

 

1.3 BugetCui alocăm cei 0,2% din PIB?

Simplu: nCNCS va aloca 0,1% din PIB conform principiului „finanțarea urmează performanța”. De exemplu, nCNCS nu va aloca fonduri pentru deplasarea unei delegații la Salonul de Inventică de la Geneva. Aceste fonduri pot fi alocate din cealaltă jumătate, gestionată de guvernanți, aceștia decontând costul politic al irosirii banului public. Tot guvernanții pot construi din „jumătatea lor” 3 reactoare nucleare la Mioveni, după modelul ALFRED, sau continua finanțarea Programelor sectoriale în cercetare, unde ultima dată când am verificat era finanțat un proiect pentru monitorizarea căderii corpurilor făcute de om din atmosferă și impactul asupra vieții terestre.

Lăsând gluma la o parte, Ministerul va trebui să asigure salariile de bază ale cercetătorilor din sistemul guvernamental de cercetare, inclusiv pentru cei aprox. 7.000 de cercetători din Institutele Naționale de Cercetare și Dezvoltare (INCD), nervii acestora fiind puși greu la încercare an de an, în funcție de bugetarea Programului Nucleu și virarea primei tranșe de bani. Nu este normal să existe discrepanțe între un cercetător din cadrul rețelei de institute ale Academiei Române (I-AR), care are salariul de bază asigurat, și un „INCDist”, lăsat în voia sorții (a se citi Program Nucleu și competiții naționale lansate mai mult în conformitate cu ce spune horoscopul zilei). Despre Academia Română, bugetul consistent pe care aceasta îl primește de la Stat și modul ei de funcționare într-un articol viitor.

Ministerul poate cere ajutorul nCNCS pentru identificarea Instalațiilor și Obiectivelor Strategice de Interes Național (IOSIN) și finanțarea lor, din același 0,1% primit de la buget. În prezent se alocă aprox. 450 milioane lei INCD-urilor, prin Programul Nucleu, 100 milioane lei IOSIN-urilor și alte 100 milioane spre organisme internaționale, subvenționarea literaturii științifice etc. După o evaluare riguroasă și o restructurare a INCD-urilor estimez că un buget de 600 milioane va fi suficient pentru finanțarea de bază a acestora, incluzând aici și salariile cercetătorilor.

 

Sumarizând secțiunea 1.3: jumătate din buget (0,1% din PIB) va fi alocat în mod competitiv, proces supervizat de nCNCS, iar cealaltă jumătate, gestionată de MCI, va asigura finanțarea de bază a sistemului românesc de cercetare.

 

2.1 RU – Cât?

Resursa umană de care dispunem în sistemul public de cercetare (conform INS) este de aprox. 32.000 de cercetători. Mai mult de jumătate din aceștia sunt angajați în universități, iar restul în cadrul INCDurilor, I-ARurilor, institutelor de cercetare din cadrul universităților și alte câteva institute din subordinea altor ministere. Nu detaliem aici, dar România este pe unul din ultimele locuri din UE atât în privința numărului de cercetători cât și a persoanelor cu titlul de doctor, ambele raportate la mia de locuitori.  În privința numărului de cercetători români din diaspora nu sunt date clare, dar numărul este estimat la 15.000.

 

2.2 RU – Cum?

Sunt cel puțin două întrebări aici: cum stimulăm resursa umană să rămână în țară și cum o stimulăm să performeze? Nicidecum prin programe lansate cu mare tam-tam de actuala guvernare, prin care se ofereau stimulente financiare (relativ mici, între noi fie vorba) olimpicilor români cu condiția ca aceștia să rămână în țară după terminarea studiilor de licență/master și să presteze muncă „pe plantația mioritică”. Această cerință taie tânărului orice speranță de a ieși din țară și a experimenta alte sisteme de cercetare mature, „vestice”. Apropos, eu am plecat din România imediat după terminarea masterului și m-am întors șapte ani mai târziu cu un doctorat luat la una din cele mai puternice universități americane (Rutgers).

Singura cale de a stimula resursa umană nu doar să rămână, ci să se și repatrieze (obiectivul pe termen lung fiind și atragerea cercetătorilor străini) este să creăm un sistem național de cercetare robust, înțelegând prin aceasta o infrastructură adecvată (despre care vorbesc mai jos), dar mai ales predictibilitate în alocarea competitivă a resurselor bugetare. Cum stimulăm resursa umană să performeze? Oferindu-i stabilitate. Astfel, cercetătorul trebuie să fie sigur că în fiecare an poate aplica cel puțin la o competiție națională cu o rată de succes de 15-20%. Dacă minim cinci ani de zile reușim să facem asta, am da un semnal foarte puternic cercetătorilor că sistemul este funcțional și atractiv pentru ei, având resurse adecvate.

 

2.3 RU – Cui?

Pentru a (re)construi fundația piramidei din figura 2, o importanță vitală o au proiectele de tip „Postdoctorat” (PD). Ultimele competiții de acest tip au fost lansate în 2012 și 2016. Ca să înțelegem ce a însemnat acest lucru pentru resursa umană tânără este destul să ne uităm la evoluția numărului de titluri de doctor acordate în România de-a lungul anilor (figura 3).

Figura 3. Număr de titluri de doctor acordate în România. Sursa datelor până în 2016 aici, iar ulterior aici.

Așadar, din 2012 până în 2016 s-au acordat 21.420 de titluri de doctor, iar în cadrul celor două competiții de tip „Postdoctorat” (PD) organizate în acest interval s-au finanțat 259 de proiecte. Nu doresc să explic aici toate motivele exploziei de titluri din perioada 2012 (nici nu am pretenția să le cunosc pe toate), dar programul POSDRU constituie principala explicație. Concluzia este că prin politici guvernamentale proaste România nu a reușit să-și folosească resursa umană tânără, școlită pe bani grei europeni, în cadrul POSDRU. Ba mai mult, a făcut tot ce-a fost posibil să o trimită la cules căpșuni prin întârzierea evaluării proiectelor depuse, nelansarea de competiții noi, bugetare insuficientă pentru proiectele câștigătoare etc.

Mă bucur să văd că actuala guvernare reușește „performanța” deschiderii unei competiții PD la mai bine de 2,5 ani de la preluarea puterii. Sper că nu va fi nevoie de încă 5 miniștri pentru a finaliza și evaluarea acesteia, cum a fost cazul precedent.

Pentru a aduce sânge proaspăt în celelalte categorii de vârstă din figura 2, o soluție ar fi atragerea de cercetători din afara țării, prin programe de tipul celor propuse de Asociația Ad Astra aici, sau  ERA Chairs, parte integrantă a Programului Cadru al UE (Orizont 2020 în prezent).

În același comunicat Asociația Ad Astra, a cercetătorilor români de pretutindeni, avansează bugetul de 600 milioane lei ca fiind necesar anual pentru asigurarea unei minime predictibilități în cercetare, ce să permită unui tânăr cercetător să-și planifice cariera. Acest buget permite lansarea anuală a competițiilor de tip PD, Tinere Echipe (TE) și Proiecte de Cercetare Exploratorie (PCE), destinate mai ales resursei umane deja aflată în România, precum și a trei competiții destinate atragerii cercetătorilor din afara țării, pe aceleași trei paliere: postdoctorat, cercetător independente tânăr și cercetător independent senior. Toate aceste șase competiții ar urma să fie organizate și supervizate de nCNCS. De cele 400 milioane rămase din procentul de 0,1% gestionat de acesta, ar urma să fie organizate anual competiții de tip Proiect Experimental Demonstrativ și Bridge Grants (sau similare), pentru transferul cunoștințelor la operatorii economici.

 

Nu pot încheia discuția despre resursa umană fără să ating și subiectul plagiatelor. Cum văd eu soluția pe scurt: achiziția celui (sau celor) mai avansat(e) soft(uri) anti-plagiat à scanarea tuturor tezelor din ultimii 30 de ani (dacă sunt pe suport letric, convertire prealabilă în format electronic) à în funcție de setările de scanare, toate tezele ce trec de 7-10% asemănare cu bazele de date utilizate intră în filtrul 2, mai amănunțit, dar tot automatizat à dacă procentul se păstrează peste 7, teza este analizată în amănunt de experți numiți de un nou CNATDCU (reorganizat după un regulament elaborat de nCNCS) à pentru tezele la care plagiatul se confirmă se trece la retragerea titlului de doctor și recuperarea eventualului prejudiciu în instanță (de exemplu, sporul de doctorat de 15% din salariu).

 

3.1 IdC – Cât?

Pentru a afla de câte infrastructuri de cercetare dispune România este destul să accesăm pagina https://erris.gov.ro. Acum sunt listate aproximativ 1.700 de IdC-uri, cumulând 23.563 echipamente mari. Numărul este unul impresionant, dar din experiența proprie și din discuții cu mulți alți colegi, o bună parte din ele colectează praful în prezent, gradul de utilizare al lor fiind în cel mai optimist scenariu de 25% (repet, doar din auzite, dar cu valoare de exit-poll).

România are deci nevoie de o concentrare a infrastructurilor de cercetare, dar nu în sensul localizării Instalațiilor și Obiectivelor Strategice de Interes Național (IOSIN) în perimetrul Bucureștiului, cum este acum, ci în sensul organizării de centre de servicii pentru comunitatea științifică. În domeniul meu de exemplu, al genomicii-geneticii, nu este nevoie să ai în țară 5 secvențiatoare de ADN de ultimă generație, cumpărate cu câte 1 milion de euro fiecare. E destul să ai unul, unde cercetătorul să-și trimită probele de laborator și să primească datele brute. În mod similar, apropos de exemplul de mai sus, al celor 3 institute ale Academiei Române din domeniul socio-uman, întreb și eu în calitate de plătitor de taxe: de ce le finanțăm pe toate de la bugetul central? Are România nevoie de toate 3? Sau de ce nu avem unul din cele 3 în Moldova?

 

3.2 IdC – Cum?

Cum s-a constituit ERRIS (Registrul Infrastructurilor de Cercetare din România)? Orice entitate de cercetare ce dorește să acceseze bani publici printr-o competiție trebuie să-și înscrie infrastructura de cercetare pe ERRIS. Dar, din toate cele 1.700, în urma unei întâlniri de taină a unor „experți” aflați în vădit conflict de interes, au fost alese o parte, ce constituie în prezent IdC-urile din roadmap-ul infrastructurilor de cercetare. Acest roadmap a fost cerut de CE pentru ridicarea condiționalității ex-ante pentru cercetare și pomparea ulterioară a peste 200 milioane euro în IdC-urile alese. Detalii despre toată povestea cu roadmap-ul găsiți în scrisoarea Asociației Ad Astra spre comisarii europeni C. Moedas și C. Crețu de aici.

O a doua întâlnire de taină a altor „experți” (sau aceeași, nu se știe) s-a concretizat într-un proiect de HG prin care este dublat numărul Instalațiilor și Obiectivelor Strategice de Interes Național.

 

3.3 IdC – Cui?

Răspunsurile la întrebările și problemelor ridicate în secțiunile 3.1 și 3.2 vor veni în urma unei evaluări independente a infrastructurilor de cercetare, proces supervizat de nCNCS. Ulterior, trebuie să trecem la restructurare și finanțarea celor utile. În acest efort de evaluare este imperios necesar să includem Institutele Academiei Române (ce nu au fost niciodată evaluate independent; acum ele sunt evaluate intern) și Institutele Naționale de Cercetare-Dezvoltare. Nici în privința INCD-urilor lucrurile nu stau prea roz. Acestea au fost evaluate pentru prima dată în 2011/2012 cu experți internaționali, iar rezultatele nu au prea fost pe placul guvernanților. Anul acesta se pornește o a doua evaluare, după reguli de joc stabilite de CCCDI, unul din consiliile consultative din subordinea MCI. Pronosticul meu: toate INCD-urile vor primi calificativele A și A+ pentru a continua să fie mufate la bugetul din ce în ce mai consistent alocat „din pix” prin Programul Nucleu.

 

Dacă vrem cu adevărat să știm ce avem în ogradă și să cheltuim ulterior banul public în mod responsabil și cu profit, este necesară angajarea unui corp de evaluatori străini (de exemplu, de la https://www.scienceeurope.org) care să facă o analiză obiectivă a sistemului național de cercetare, cu accent pe modul și gradul de folosință al infrastructurilor de cercetare. Putem lua ca exemplu evaluarea pe care Germania a făcut-o anul trecut (detalii aici) pentru „Helmholtz Association of German Research Centers”, rețea care cuprinde aprox. 30.000 de cercetători (repet, atât are România în total, în institute și universități). Și surpriză! (ar zice unii): nu au folosit experți nemți, ci 600 de experți internaționali, provenind din 27 de țări. Haideți deci să lăsăm deoparte dâmbovițenismele și să recunoaștem că nu avem de unde să scoatem evaluatori naționali pentru treaba asta, ca magicianul cu iepurașii din pălărie; sau poate vrem să facem o treabă de mântuială, care să colcăie a conflicte de interes sau lipsă de expertiză relevantă în plan internațional (vedeți criteriul „Vama Nădlac”)…

 

Concluzii:

  • România trebuie să treacă la o bugetare de bază a cercetării prin intermediul Ministerului;
  • Un corp de experți în domeniu (nCNCS) va gestiona minim jumătate din bugetul cercetării în mod competitiv, transparent și conform principiului „finanțarea urmează performanța”;
  • Resursei umane trebuie să i se asigure stabilitate și predictibilitate în finanțare, iar segmentul de tineri cercetători trebuie stimulat;
  • Infrastructura de cercetare trebuie evaluată independent și ulterior reorganiztă.

Ar fi foarte multe de detaliat (posturile permanente din cercetare, finanțarea multianuală a proiectelor de cercetare, atitudinea cercetătorului român, gestionarea fondurilor europene etc.) dar am încercat să fiu cât mai succint. Le voi aborda în editorialele următoare.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Oana Țoiu: În orice decizie și procedură, interesul superior al copilului trebuie să primeze

Publicat

pe

Oana Țoiu FOTO Steluța Popescu

„Acum e nevoie de sprijin pentru fată, pentru că e clar că asupra ei asta are un impact care trebuie susținut de profesioniști, măcar în al miilea ceas, de o anchetă care să nu urmărească doar respectarea procedurilor existente, ci ÎMBUNĂTĂȚIREA lor ca niciun copil să nu mai fie bruscat astfel”, susține Oana Țoiu, membru al Consiliului Național PLUS și fost secretar de stat în Ministerul Muncii în cadrul Guvernului Cioloș, cu privire la cazul fetiței de 8 ani din Baia de Aramă, județul Mehedinți, dată spre adopție unei familii de români din America, care a scandalizat opinia publică după ce în presă au apărut imagini care o arătau pe copilă în timp ce era luată cu forța de polițiști de lângă asistentul maternal care a crescut-o. În cadrul unei postări pe Facebook, Oana Țoiu vorbește despre condițiile în care ar fi trebuit să decurgă procesul de adopție, spunând că va judeca, în cazul de față, instituțiile și va cere public o anchetă de la Avocatul Copilului.

„În orice decizie și procedură, interesul superior al copilului trebuie să primeze. Nu e doar părerea mea, e lege. Copiii nu sunt bunuri care trebuie mutate pe baza sentințelor judecătorești, cu bună voie sau cu forța, ci oameni care trebuie îndrumați, implicați în proces cât de mult e posibil, pregătiți din vreme pentru orice schimbare majoră în viața lor.

Pentru asta există psihologi, multe ședințe anterioare de pregătire, timp anterior finalizării adopției, timp pe care copilul să îl petreacă cu noua familie în perioada de acomodare.

Motivul pentru care procesul de adopție e normal să dureze o vreme, să fie prudent, e tocmai cât de sensibil e să schimbi familia, nu din birocrație ineficientă cum încă e cazul.

Pentru că și asistenții maternali sunt mai mult decât angajați și devin familie temporară, și pentru ei e nevoie de un proces de suport, implicare și pregătire pentru tranziție și pentru a susține copilul în schimbarea asta. Ea oricum e grea, dar devine sfâșietoare când nu e pregătită cu suflet, nu doar cu dosare.

Astea fiind spuse, însă, voi alege să judec instituțiile, să cer public o anchetă de la Avocatul Copilului (avem așa ceva, e adjunctul Avocatului Poporului), dar să încerc să nu judec încă intențiile niciuneia dintre familii sau ale celor responsabili de caz, în ciuda greșelilor lor foarte grave, deși știu cât de nepopulară e părerea asta când opinia publică e justificat revoltată.

Impactul emoțional e mare și atunci când e implicat un copil care nu se poate apăra singur, instinctul de a fi noi apărători și judecători e bun, e necesar, însă e nevoie să ne concentrăm pe a apăra copilul, fără a demoniza adulții implicați până nu avem informații complete. Au ieșit deja în spațiul public informații false de la persoane bine intenționate.

Acum e nevoie de sprijin pentru fată, pentru că e clar că asupra ei asta are un impact care trebuie susținut de profesioniști măcar în al miilea ceas, de o anchetă care să nu urmărească doar respectarea procedurilor existente, ci ÎMBUNĂTĂȚIREA lor, ca niciun copil să nu mai fie bruscat astfel. Sunt și profesioniști buni în sistem, și părinți și asistenți maternali care pot contribui oricând la a face procesul mai uman, nu mai restrictiv decât deja este”, a argumentat Oana Țoiu.

Sorina, o fetiță de 8 ani din Baia de Aramă, judeţul Mehedinţi, a fost luată de polițiști din casa asistentului maternal care a crescut-o, după ce ar fi fost adoptată de o familie din Craiova stabilită în Statele Unite. Fetiţa a fost filmată în momentul în care refuză să plece de lângă femeia căreia îi spune „mamă” și care a îngrijit-o de la vârsta de 9 luni, iar imaginile au fost postate pe Facebook, declanșând un val de reacții negative.

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Mehedinţi a declarat, într-un comunicat, că nu a fost informată cu privire la operaţiunea de preluare a minorei, desfăşurată vineri la familia din Baia de Aramă, şi că nici nu a fost solicitată prezenţa vreunui reprezentant al instituţiei în cadrul acestei operaţiuni.

De cealaltă parte, ministrul Muncii, Marius Budăi, a anunţat că se vor face verificări în acest caz, iar procurorul general a anunțat efectuarea de verificări la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus la data de 21 iunie 2019 efectuarea de verificări la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova privind împrejurările și modalitatea în care procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a exercitat supravegherea cercetării penale în cauza mediatizată, inclusiv în ceea ce privește coordonarea activității de efectuare a percheziției domiciliare din ziua de 21 iunie 2019”, precizează Ministerul Public în cadrul unui comunicat.

Cele mai importante precizări făcute de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova:

  • Pe tot parcursul procedurii de adopţie, asistentul maternal Ş.M. s-a opus ca părinții adoptatori să ia legătura cu minora, deşi aceasta a refuzat la datele de 10.07.2013 şi 04.04.2017, să o adopte pe minoră, potrivit susţinerilor celor doi soţi şi ale D.G.A.S.P.C. Mehedinţi
  • Vineri, procurorul de caz însoţit de un psiholog şi asistent social de la DGASPC Dolj şi polițiști s-au prezentat la locuința unde se afla fetița să discute cu minora S.S. însă aceasta a început să plângă. I s-a cerut fostei asistente maternale să o liniştească pe minoră, însă aceasta nu s-a implicat, timp în care celelalte persoane majore din imobil au început să strige, agitând-o şi mai mult pe minoră.
  • Deoarece, minora trebuia liniştită într-un timp cât mai scurt, s-a luat hotărârea ca aceasta să meargă împreună cu părinţii adoptivi, care au aşteptat-o în afara imobilului, cu psihologul şi asistentul social la IML Craiova, în vederea examinării fizice şi pentru a fi consiliată de psihologul prezent.
  • Minora a opus rezistenţă, deoarece, în permanenţă, i s-a inoculat de către familia numitei ŞM că părinţii adoptivi ar putea să-i facă rău.
  • Din informaţiile deţinute până în prezent minora S.S. se simte bine.
Citește în continuare

Noutăți Generale

Dacian Cioloș: „Președinția grupului Renew Europe e doar începutul proiectului nostru. Acum trecem la pasul următor și începem construcția politică internă”

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, a fost ales, miercuri, președintele grupului Renew Europe din Parlamentul European.

Dacian Cioloș susține că acest pas reprezintă doar începutul proiectului PLUS, iar următoarea etapă va reprezenta construcția politică internă care să le ofere românilor un viitor mai bun în țara lor. „Președinția grupului Renew Europe e doar un pas în construcția politică pe care am gândit-o în ultimii doi ani. E un pas important, dar e doar începutul proiectului nostru. Am dovedit că meritam încredere la alegerile din 26 mai, am dovedit că facem parte din forțele politice relevante ale Europei. Vom continua să aducem cât mai mult din Europa în România prin activitatea noastră la Bruxelles și în cabinetele de europarlamentari pe care le vom deschide în toată țara. Acum trecem la pasul următor și începem construcția politică internă prin care să le oferim cetățenilor români un viitor așa cum îl merită”, a declarat Dacian Cioloș.

Este cea mai înaltă poziție ocupată vreodată în sistemul UE de un român, iar Dacian Cioloș este și primul est european care conduce un grup politic în Parlamentul European.

Citește în continuare
Știri Localeacum O oră

Ovidiu Țentea: La Galați au fost înființate primele cinci comunități locale PLUS din regiunea Sud-Est. 26 mai este doar începutul schimbării reale a modului de a face politică în România!

Noutăți Generaleacum 4 ore

Cât, cum și cui alocăm resursele sistemului național de cercetare? Prezent vs. perspective

Stiri PLUSacum 16 ore

A început organizarea comunităților PLUS

Revista Preseiacum 3 zile

Dacian Cioloș, la Digi24: Europa poate să fie echilibrată atunci când și esticii vor avea un cuvânt de spus și de asta am candidat la președinția grupului

Noutăți Generaleacum 3 zile

Oana Țoiu: În orice decizie și procedură, interesul superior al copilului trebuie să primeze

Stiri PLUSacum 3 zile

Dragoș Tudorache: Cred că Siegfried Mureșan, care vede o colaborare între grupul Renew și socialiști împotriva popularilor, s-a uitat la alte negocieri

Editorialeacum 3 zile

Lipsa citostaticelor și surprinderile doamnei ministru Pintea

Noutăți Generaleacum 5 zile

Dacian Cioloș: „Președinția grupului Renew Europe e doar începutul proiectului nostru. Acum trecem la pasul următor și începem construcția politică internă”

Stiri PLUSacum 6 zile

Politico: Dacian Cioloș are prima șansă la șefia grupului Renew Europe, după ce a primit sprijinul lui Macron și al Ciudadanos

Știri Localeacum 6 zile

Vlad Voiculescu: Biroul de internări – Spitalul Județean Craiova! La coadă, aproximativ 60 de pacienți într-o încăpere fără aerisire

Cele mai citite