Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Planurile USR PLUS pentru viitorul Parlament. Dacian Cioloș: Sperăm să putem întâlni în PNL o dorință de a reforma România/ Anca Dragu: O măsură imediată pentru reducerea sărăciei este cea cu zero taxe pe salariul minim

Publicat

pe data de

Ce planuri are Alianța USR PLUS pentru viitorul Parlament și cum arată, în opinia USR PLUS, Planul Strategic de redresare și reziliență lansat de Guvern? Dacian Cioloș, europarlamentar și Anca Dragu, candidat la alegerile parlamentare, au discutat, într-un interviu acordat HotNews.ro, despre cele 40 de angajamente ale USR PLUS pentru următorul legislativ, despre combaterea sărăciei și dacă are Alianța USR PLUS vreo intenție de a guverna alături de PSD.

„În niciun caz, vreau să fie foarte clar și rog pe oricine să nu mai speculeze asupra acestui lucru, în niciun caz nu intenționăm să facem vreo înțelegere, vreo alianță, vreo coaliție cu PSD. PSD are nevoie de opoziție acum, a fost la putere în ultimii 30 de ani. A arătat ce poate, a arătat mai ales cum e capabil să arunce în aer o țară într-un timp atât de scurt. PSD-ul poate să stea în opoziție, să reflecteze, să se restructureze, să facă ce cred ei mai bine. Deci, nu se pune problema”, a declarat Dacian Cioloș.

Idei principale:

  • Anca Dragu: Noi nu promitem lucruri care nu se pot realiza. Și de aceea, într-adevăr, am făcut acest efort de a duce evaluarea fiecărei masuri și sursele de finanțare și am explicat, acolo unde este cazul, că este vorba de o măsură care se întinde pe o perioadă de timp, care face apel la un mix de măsuri, de resurse interne și resurse europene pentru că deja avem o grămadă de bani, aceste 80 de miliarde, pe care trebuie să le folosim cu cap, de la Bruxelles. De aceea vedeți, într-adevăr, un program economic responsabil și cu sursa de finanțare. Deci, nu este numai în imaginația noastră. Se poate implementa imediat programul USR PLUS.
  • Dacian Cioloș: Planul prezentat de Guvern are câteva lucruri bune pe care le avem și noi prinse în programul nostru de guvernare și în componenta acestui Plan Național Strategic pentru redresare și reziliență pentru că o parte din finanțarea unor măsuri din programul de guvernare pe care noi l-am propus vin de aici, din acest plan de redresare și reziliență pentru care am negociat și eu în Parlament ca lider de grup. Știm la ce să ne așteptam și atunci am luat în considerare acei bani. Are părți bune, dar din păcate am văzut că sunt și lucruri care lipsesc acolo.
  • Anca Dragu: Am făcut o estimare a celor 40 de angajamente pe care le prezentăm electoratului și din acestea cel puțin 29 se pretează a fi finanțate din acest Plan Național de redresare.
  • Dacian Cioloș: În primul rand, evident că dorința noastră, ca și a oricărui partid serios cred, ar fi să putem guverna singuri, să ne punem în aplicare programul de guvernare. Pe de altă parte, suntem conștienți că, așa cum stau lucrurile acum, e aproape imposibil ca vreun partid din România să câștige majoritatea în Parlament și să poate guverna singur. Rămâne PNL în primul rând. Sperăm să putem întâlni în PNL o dorință de a reforma România, pentru că cea mai bună modalitate de a oferi predictibilitate cetățenilor României, mediului antreprenorial din România să investească în economia românească și oamenii să știe la ce să se aștepte, este să facem niște reforme.
  • Anca Dragu: Există, desigur, multe măsuri pentru a atenua sărăcia, dar o măsură imediată, directă și echitabilă este exact aceasta cu zero taxe pe salariul minim. Și de ce vă spun acest lucru? Pentru că România are un procent foarte mare dintre angajați, cam 15% dintre cei care muncesc, care sunt în risc de sărăcie. Deși oamenii muncesc și au un serviciu de opt ore pe zi, banii pe care-i primesc la sfârșitul lunii nu sunt suficienți pentru a-și acoperi nevoile elementare astfel încât să nu cadă în această categorie de sărăcie.
  • Dacian Cioloș: Aș mai adăuga aici, apropo de lupta cu sărăcia… noi avem un program de guvernare bazat în esență pe stimularea investițiilor productive. Deci investiții care să producă. Ăsta e modul prin care noi vedem ieșirea din această criză, care oprește sau reduce foarte mult și producția și consumul. Vrem investiții productive în domenii în care România are nevoie de investiții. Inclusiv, spuneam, investiții de tip productiv (industrie, energie și așa mai departe) care să producă locuri de muncă, dar vom avea și investiții în infrastructură.
  • Anca Dragu: Aș vrea foarte mult să contribui pe zona de educație pentru că eu cred că dacă ceva ține de viitorul României este educația și șansa pe care noi trebuie să o acordăm copiilor noștri și aș vrea să continui aceste proiecte începute chiar și în guvernul tehnocrat.
  • Dacian Cioloș: Venim și cu ideea de a pune în aplicare o decizie pe care noi am luat-o în 2016 când am avut acel Guvern independent. Venitul minim de inserție prin care cei care intră pentru prima dată în câmpul muncii dar au și asistență socială, au și un anumit ajutor financiar pentru copii, de exemplu la școală și pe care riscau să îl piardă dacă erau salarizați și atunci, practic era descurajată munca.

A fost o surpriză plăcută în programul de guvernare propus de USR PLUS că pentru fiecare măsură este precizat impactul bugetar. Ați lucrat la acest plan, cel puțin la aspectele legate de economie. Ce notă ar da analistul economic Anca Dragu programului la care a contribuit politicianul Anca Dragu?


Anca Dragu: Nota 10. Nu că sunt subiectiva, dar într-adevăr am făcut acest exercițiu, de foarte multe luni lucrăm la acest exercițiu, i-am rugat întotdeauna pe colegii mei, încă de pe vremea când lucram în Platforma Romania 100 ca toate masurile pe care le propun să fie și însoțite de surse de finanțare pentru că altfel vom face niște liste de pus pentru Moș Crăciun sub bradul de Crăciun. Deci, nu vom fi credibili. Și noi exact asta vrem să aducem în politică, să fim politicienii noi, credibili și responsabili. Noi nu promitem lucruri care nu se pot realiza. Și de aceea, într-adevăr, am făcut acest efort de a duce evaluarea fiecărei masuri și sursele de finanțare și am explicat, acolo unde este cazul, că este vorba de o măsură care se întinde pe o perioadă de timp, care face apel la un mix de măsuri, de resurse interne și resurse europene pentru că deja avem o grămadă de bani, aceste 80 de miliarde, pe care trebuie să le folosim cu cap, de la Bruxelles. De aceea vedeți, într-adevăr, un program economic responsabil și cu sursa de finanțare. Deci, nu este numai în imaginația noastră. Se poate implementa imediat programul USR PLUS.

Dacian Cioloș: Daca îmi dați voie, aș vrea să mai adaug ceva. Cred că Anca Dragu a insistat și a și lucrat pe partea asta, pe a identifica surse de finanțare pentru ceea ce propunem în programul de guvernare pentru că în 2016, atunci când era Ministru de Finanțe, în mai multe masuri îi critica pe colegi din Guvern care veneau cu tot felul de propuneri fară să spună și de unde putem lua banii și, mai ales, ținem minte deciziile populiste ale Parlamentului și la acea vreme când votau pe bandă rulantă tot felul de creșteri, tot felul de salarii, pensii, prime, și așa mai departe, fără să spună și de unde luăm banii și evident era de vină Guvernul tehnocrat. Noi am spus atunci că un Guvern responsabil trebuie să și spună de unde vin banii și vrem să începem cu asta, să fim foarte clari atunci când le spunem oamenilor că vrem să facem niște lucruri, să fim noi, în primul rând, convinși că putem găsi sursele de finanțare, altfel nu sunt decât, din nou, gogoși umflate cu promisiuni electorale cum oamenii au tot auzit și cred că s-au cam săturat de ele.

Domnule Cioloș, cum comentați Planul strategic de redresare și reziliență lansat de Guvern ieri? Ce are de gând USR PLUS să facă?

Dacian Cioloș: Planul prezentat de Guvern are câteva lucruri bune pe care le avem și noi prinse în programul nostru de guvernare și în componenta acestui Plan Național Strategic pentru redresare și reziliență pentru că o parte din finanțarea unor măsuri din programul de guvernare pe care noi l-am propus vin de aici, din acest plan de redresare și reziliență pentru care am negociat și eu în Parlament ca lider de grup. Știm la ce să ne așteptam și atunci am luat în considerare acei bani. Are părți bune, dar din păcate am văzut că sunt și lucruri care lipsesc acolo. Sunt foarte mulți bani orientați spre infrastructura, investiții în infrastructura și nu e un lucru rău pentru că avem nevoie de investiții în infrastructură, dar banii aceștia vor trebui absorbiți, folosiți în primii 3 ani după ce se lansează planul, deci 2021, 2022 și 2023. Și, așa cum e prezentat planul acum, nu ne explică cum vor fi folosiți, utilizați acești bani în mod eficient într-un timp foarte scurt pe proiecte care trebuie să fie consistent pregătite. Noi avem și alte idei care pot fi finanțate, nu doar pe infrastructură, ci și pe alte tipuri de investiții unde avem nevoie de bani, investiții care să producă rezultate imediate. Deci, care să producă bani. Investiții eficiente și din punctul ăsta de vedere, pentru a relansa economia pentru că, sigur, investițiile în infrastructură relansează economia și avem nevoie de autostrăzi și avem nevoie de spitale și de școli. De altfel, o parte din banii pentru acel fond de 1 miliard de euro pentru investiții în spitale în următorii 4 ani pe care îl avem în programul de guvernare vin și de acolo. Dar, mai sunt și alte lucruri pe domeniul antreprenorial unde mai trebuie folosiți bani de acolo și nu e suficient de clar programul propus de Guvern. Mai e pe partea socială, dar nu pentru a da tot felul de alocații, ci pentru a investi în formare profesională, în paralel cu crearea de locuri de munca bine plătite și deci formarea celor care acum nu au un loc de muncă sau care își pierd locul de muncă pentru că avem și impactul acestei crize. Avem pe toate aceste teme mari prinse în modul în care noi vedem acest Plan Strategic.

Eu sper că Guvernul să îl lase în dezbatere publică până după alegeri, când vom negocia, pentru că obiectivul nostru este să intrăm la guvernare și când vom negocia programul de guvernare pentru că noi vom veni cu niște idei. Sper să nu îl trimită Comisiei Europene așa cum e acum pentru că mai e de lucru pe el si cred că și Anca are câteva lucruri pe care le poate adăuga pentru că, așa cum spuneam, am lucrat împreună pe câteva idei pe care le putem finanța prin acest plan, aceste 30 de miliarde de euro, granturi la care se vor mai adăuga și alte fonduri pe care le putem atrage prin împrumuturi foarte avantajoase pe termen lung și cred că vom avea nevoie dacă ne uităm la cum arată bugetul țării pe următorii ani.

Anca Dragu: Dacă aș putea adăuga o idee aici. Am făcut o estimare a celor 40 de angajamente pe care le prezentăm electoratului și din acestea cel puțin 29 se pretează a fi finanțate din acest Plan Național de redresare. Asta înseamnă, pe de o parte, că eliberăm presiunea de pe bugetul public, de pe bugetul general consolidat, și pe de altă parte că asigurăm și o eficiență a acestor resurse europene care chiar vor ajunge în România. Și pentru toate aceste angajamente, cum spuneam, avem măsuri clare care susțin fiecare angajament. De exemplu, noi am remarcat că nu sunt suficiente proiecte în programul prezentat de Guvern în zona de “Verde”. Și aici ne gândim la această măsură în care să alocăm bani europeni pentru investiții în industriile viitorului, prilej cu care ne apropiem și de obiectivele din Pactul Verde, din Green Deal, dar îmbunătățim și competitivitatea economiei românești, astfel încât România poate deveni un lider în producția de echipamente care să servească noul Pact Verde: tehnologie verde, digital, ecoturism, industrii creative. Toate acestea pot fi finanțate prin PNRR.

De asemenea, în zona de reformă a administrației publice avem foarte multe programe ce se pot finanța din PNRR, din programele de prevenție și programele din zona de sănătate, sănătate publică. Apoi, programele care sprijină mișcarea și o viață mai sănătoasă le putem finanța din Planul Național de Redresare. În zona de educație atât școala de la 8 la 5, cu masa caldă și cu curricula actualizată pentru elevi, dar și cu activități extracurriculare, cu sport, pot fi finanțate din aceste programe. Dar și tot ce ține de incluziunea copiilor și incluziunea persoanelor vulnerabile. Cum vă spuneam, din cele 40 de angajamente pentru 29 dintre ele am găsit secțiuni astfel încât să le finanțăm prin Mecanismul de redresare la nivel european.

Domnule Cioloș, are Alianța USR PLUS vreo intenție de a guverna alături de PSD?

Dacian Cioloș: În primul rand, evident că dorința noastră, ca și a oricărui partid serios cred, ar fi să putem guverna singuri, să ne punem în aplicare programul de guvernare. Pe de altă parte, suntem conștienți că, așa cum stau lucrurile acum, e aproape imposibil ca vreun partid din România să câștige majoritatea în Parlament și să poate guverna singur. Pe de altă parte, noi avem și un proiect de reformă a statului prin modificarea Constituției și pentru modificarea Constituției e nevoie de o majoritate în Parlament, o majoritate solidă, așa încât ne pregătim pentru o guvernare în parteneriat. În niciun caz, vreau să fie foarte clar și rog pe oricine să nu mai speculeze asupra acestui lucru, în niciun caz nu intenționăm să facem vreo înțelegere, vreo alianță, vreo coaliție cu PSD. PSD are nevoie de opoziție acum, a fost la putere în ultimii 30 de ani, cred că foarte puțin timp a fost fară PSD la guvernare într-un fel sau altul. A arătat ce poate, a arătat mai ales cum e capabil să arunce în aer o țară într-un timp atat de scurt, din 2017 încoace a reușit să arunce în aer nu doar Sistemul de Justiție din România și să decredibilizeze România pentru o perioadă de timp, dar a reușit să arunce în aer și bugetul statului pentru că înainte de această criză pandemică, bugetul statului era deja pe deficit și se ducea la vale. PSD-ul poate să stea în opoziție, să reflecteze, să se restructureze, să facă ce cred ei mai bine. Deci, nu se pune problema.

Am tot auzit speculații. L-am auzit pe domnul premier că specula legat de lucrul ăsta. Dacă nu e rea credință, nu știu ce poate să fie altceva când speculezi acest gen de lucruri, de tot felul de potențiale înțelegeri subterane, când am fost și suntem foarte clari că nu avem intenția să discutăm legat de guvernare cu PSD. 
Deci rămâne PNL în primul rând. Sperăm să putem întâlni în PNL o dorință de a reforma România, pentru că cea mai bună modalitate de a oferi predictibilitate cetățenilor României, mediului antreprenorial din România să investească în economia românească și oamenii să știe la ce să se aștepte, este să facem niște reforme. Pentru că am intrat în această criză, așa cum vă spuneam, cu un stat slăbit, cu o administrație publică ineficientă, cu un buget slăbit care pentru a fi întărit are nevoie de o dezvoltare a economiei, acea parte a economiei care se gândește la investiții și la producție, la a crea locuri de muncă și pentru asta e nevoie de reforme, așa cum spuneam, de o profesionalizare a administrației publice, o depolitizare, transparentizare, de reducerea birocrației. 
 E nevoie de reformă în sistemul de sănătate, nu cred că mai e cazul să argumentăm. Vedem că, dincolo de investițiile în spitale, în dotarea spitalelor și a celor care lucrează în sistemul de sănătate, e nevoie de o cheltuire eficientă a banului public în sistemul de sănătate. Deci și de transparență acolo.

Ca să nu mai vorbim de tot ce înseamnă grija față de pacient, de măsuri de prevenție, de asigurarea medicamentelor, cel puțin a medicamentelor cele mai necesare, pe care noi le-am avut în vedere și în 2016, dar din păcate după aceea ceea ce am făcut atunci a fost aruncat în aer, deci va trebui să revenim la niște măsuri mai predictibile.

În domeniul educației, Anca a prezentat deja câteva măsuri.
 Pentru asta e nevoie de reforme care să facă viață cetățeanului mai bună, e nevoie de reforme care să transforme statul dintr-un vătaf pe moșie, așa cum se comportă acum, dintr-un stat slăbit în care oamenii și-au pierdut în mare parte încrederea, să avem deci un stat care să fie un partener pentru antreprenori, care să ajute cetățenii și care să contribuie la crearea de oportunități de dezvoltare.
 Pentru asta e nevoie, cum spuneam, de parteneri serioși. Sperăm să găsim în PNL un astfel de partener și în felul acesta ne pregătim, pornind de la programul nostru de guvernare pe care l-am prezentat, pe cele 20 de capitole (pe fiecare dintre ele în detaliu cu ce ar fi de făcut, cum credem că ar trebui să facem lucrurile astea și cu ce să le facem și ce rezultate avem în vizor). Am venit și cu cele 40 de angajamente foarte clare și precise, fiecare dintre ele cu o descriere foarte clară a ce vrem să facem și cu ce resurse. Asta va fi primul lucru pe care îl vom face după alegeri, dacă vom merge în direcția aceasta de a intră la guvernare, vom începe să discutăm de ce vrem să facem la guvernare, de planul de guvernare, de program, de obiective și abia după aceea de cum împărțim posturile și pe cine o să punem pe acele poziții de miniștri, secretari de stat și asimilați miniștri sau secretari de stat pentru că atât vrem să fie numiri politice. În rest, trebuie să fie posturi ocupate prin concurs de oameni competenți care vor să vină să lucreze alături de Guvern și de stat pentru a putea pune în aplicare aceste obiective și a reforma România.

Discutați adineauri de măsurile pe care le propuneți. Una dintre propunerile din acest program este aceea de a avea impozit zero pentru venitul minim. De altfel, motivația Alianței USR-PLUS a fost aceea că prin această măsură se dorește contracararea sărăciei. Eu v-aș întreba de ce anume aceste soluții și, mai ales, existau alte alternative pentru a eradica sărăcia?

Anca Dragu: Există, desigur, multe măsuri pentru a atenua sărăcia, dar o măsură imediată, directă și echitabilă este exact aceasta cu zero taxe pe salariul minim. Și de ce vă spun acest lucru? Pentru că România are un procent foarte mare dintre angajați, cam 15% dintre cei care muncesc, care sunt în risc de sărăcie. Deși oamenii muncesc și au un serviciu de opt ore pe zi, banii pe care-i primesc la sfârșitul lunii nu sunt suficienți pentru a-și acoperi nevoile elementare astfel încât să nu cadă în această categorie de sărăcie. 
 Și atunci este normal ca munca să fie remunerată, să fie apreciată. Nu poți aprecia în mod rapid această muncă decât prin reducerea impozitării muncii. De altfel, știm foarte bine că România se află pe primul loc în Europa la impozitarea muncii, mai ales în zona salariului minim. Este măsura care reduce sărăcia, pentru că tratează exact cauza care îți duce o parte din populație în zona asta de sărăcie și risc de sărăcie.
 Avem și alte măsuri care tratează alte tipuri de sărăcie și pentru alte segmente de populație. Aș putea spune că este o măsură care trebuie privită în dinamica și în contextul întregului program pe care-l propune USR-PLUS, pentru că avem alte măsuri care vin pe zona de reindustrializare, de facilitare a spiritului antreprenorial, de ajutor oferit antreprenorilor pe de o parte pentru acces la finanțare, dar și prin reducerea birocrației, creșterea calității forței de muncă, programe de pregătire profesională. Toate aceste lucruri trebuie privite în ansamblul programului propus de USR-PLUS și atunci măsură pe care noi o propunem, de zero taxe pe salariul minim, are și mai mult sens și este și mai credibilă. Pentru că au fost multe întrebări foarte bine puse vizavi de sustenabilitatea măsurii, este o măsură sustenabilă și este o măsură care aduce echitate pe piață muncii în România.

Până la urmă este o măsură care aduce egalitate, să spunem, între anumite clase sociale, pentru că multă lume ar fi spus că e o măsură populistă.

Anca Dragu: Nu, măsură populistă a fost atunci când s-a redus impozitul pe venit pentru toată lumea. 
Am redus de la 16% la 10%, dar vă dați seama că cel care avea 10.000 de lei a beneficiat de o sumă, iar cel care avea 2.000 de lei, de una mult mai mică. Această reducere a impozitării procent și atât, fără a umbla la bază, nu a făcut decât să crească inechitățile din societate. Măsura aceasta vine și închide inechitățile și, cum vă spuneam, este o măsură de dreptate până la urmă, dreptate socială. Nu poți să accepți să ai angajați care nu își pot plăti traiul zilnic din ceea ce câștigă. Inechitățile care sunt în întreg sistemul de sănătate, de educație… acești oameni nu-și pot duce copiii la școală, nu-și pot duce copiii la doctor. Vorbim de o societate care se erodează, se deteriorează din cauza unei impozitări excesive, fără cap, la nivelul oamenilor care sunt cei mai vulnerabili. Deși muncești, statul te împinge într-o categorie de vulnerabilitate. De aceea insist, măsura este o măsură de dreptate în primul rând.

Dacian Cioloș: Aș mai adăuga aici, apropo de lupta cu sărăcia… noi avem un program de guvernare bazat în esență pe stimularea investițiilor productive. Deci investiții care să producă. Ăsta e modul prin care noi vedem ieșirea din această criză, care oprește sau reduce foarte mult și producția și consumul. Vrem investiții productive în domenii în care România are nevoie de investiții. Inclusiv, spuneam, investiții de tip productiv (industrie, energie și așa mai departe) care să producă locuri de muncă, dar vom avea și investiții în infrastructură. 
Avem, în continuare, nevoie de autostrăzi, avem nevoie de investiții în spitale, în construcția de spitale, de școli, renovare de școli și sperăm că în acest fel, banii să-i avem în mare parte, dacă vom ști să-i folosim, din fonduri europene. Vă spuneam că de un an de zile la nivel european negociem să facem rost de bani ca să dăm statelor membre să iasă economia europeană din criză și spuneam de cei de la 30 de miliarde granturi până la 80 de miliarde fonduri pe care România le va putea folosi în următorii ani. Deci investiții inclusiv în infrastructură și investiile astea în infrastructură au nevoie de forță de muncă și calificată, dar și necalificată. Noi am putea în următorii ani da de lucru unor oameni care până acum au stat deoparte în șomaj sau nu și-au găsit loc de muncă pentru că n-au o formare, n-au o calificare.

Noi vrem să punem la punct și un program de formare profesională, formare pe tot parcursul vieții, inclusiv pentru adulți, de reconversie profesională. Un astfel de program își va face efectul în minimum doi ani, să zicem, doi-trei ani. Până atunci, e important să creăm locuri de muncă și pentru cei necalificați. Și în general, locurile de muncă pentru cei necalificați sunt plătite la salariul minim, la un nivel redus de salarizare și dacă nu găsim soluții prin care acest salariu minim să fie atractiv, mulți oameni nu vor veni să lucreze în România. Se vor duce în continuare să caute de lucru în Italia, în Spania, în Germania, în Franța și așa mai departe. Noi vrem să-i ținem pe oameni să lucreze în România și chiar cei care au dificultăți în a-și găși locuri de muncă acum în altă parte sau vor să se întoarcă acasă, să poată să o facă.
 Lupta asta cu sărăcia pornește de la această logică. A oferi cea mai bună modalitate de a te lupta cu sărăcia e să-i oferi omului un venit cât de cât constant din muncă cinstită și corect plătită și asta vrem să oferim noi.

Venim și cu ideea de a pune în aplicare o decizie pe care noi am luat-o în 2016 când am avut acel Guvern independent. Venitul minim de inserție prin care cei care intră pentru prima dată în câmpul muncii dar au și asistență socială, au și un anumit ajutor financiar pentru copii, de exemplu la școală și pe care riscau să îl piardă dacă erau salarizați și atunci, practic era descurajată munca. Noi am introdus acel venit minim de inserție care ar permite oamenilor să cumuleze pentru un timp și salariul în anumite limite, dar și anumite alocații și un anumit sprijin financiar care să ajute de exemplu să își trimită copiii la școală.

Venim și cu programul „Fiecare copil în grădiniță” și „Școala pentru toți” în aceeași idee că cea mai bună modalitate de a combate sărăcia e să îi ajuți pe copii și pe tineri să meargă la școală, să se formeze și să aibă o meserie. Deci, așa cum spunea Anca, ideea aceasta de a combate sărăcia aș spune că e una privită și reflectată în programul nostru. Mai degrabă o viziune liberală care spune cea mai bună modalitate de a combate sărăcia e să oferi oamenilor locuri de muncă, dar trebuie să le creezi condițiile să fie atractivă munca pentru ei și asta găsiți în programul nostru de guvernare.

Doamna Dragu, v-aș întreba ce măsuri vreți să promovați în viitorul legislativ? Mă refer, rămâneți la zona economico-financiară sau vreți să va implicați și în alte măsuri care nu țin de această zonă economică?



Anca Dragu: Cu siguranță că voi depune efort în zona legislației economico-financiare și aici mă uit la măsuri care pe de o parte să ducă la o transparentizare și o eficientizare a cheltuielilor publice astfel încât să creștem încrederea oamenilor în stat, să avem mai puțină risipă de bani, de fapt să reducem risipa banilor, să cheltuim banii în mod responsabil. Apoi pe partea de venit, de creștere a veniturilor publice, de reformă a instituțiilor care colectează, în special instituția ANAF. Voi continua proiectele începute ca membru al Guvernului condus de Dacian Cioloș și mă refer la programele de transparență. Știți că atunci am făcut publică o bază de date de 13.800 de instituții publice, școli, spitale, ministere cu bugetele acestora lună de lună, fiecare dintre aceste instituții cum se finanțează și pe ce cheltuie banii publici. Această bază de date trebuie în continuare rafinată, de exemplu, trebuie prezentată într-un mod mai accesibil publicului larg și actualizată la angajamente, astfel încât să avem un buget pe angajamente în orice moment.

Dar nu mă voi opri aici, la zona de economie. Aș vrea foarte mult să contribui pe zona de educație pentru că eu cred că dacă ceva ține de viitorul României este educația și șansa pe care noi trebuie să o acordăm copiilor noștri și aș vrea să continui aceste proiecte începute chiar și în guvernul tehnocrat. Trebuie să spun că la începutul guvernării, m-am dus la premierul de atunci, Dacian Cioloș și i-am spus că eu vreau să fac acest program, „Masa caldă în școli”. Și dumnealui s-a uitat la mine și a zis „Dar poți tu? E domeniul tău?” și am zis ok, eu trag de acest proiect și dacă MinistruL finanțelor trage acest proiect și pune banii pentru el, găsesc bani, cu siguranță toate ministerele implicate, educație, fonduri, miniștrii dezvoltării regionale, toate mă vor susține și în felul acesta am creat acest program. El trebuie extins, trebuie extins la nivelul întregii țări și de asemenea trebuie să vină și cu infrastructura școlară necesară. Multe școli nu prea îl pot aplica pe acest program în acest moment. Dar vom merge și pe infrastructură școală, iar toate aceste măsuri sunt prinse deja în programul nostru de guvernare, dar și cu finanțare din banii europeni, din aceste 30 de miliarde din Planul Național de Redresare. Mă interesează foarte mult și zona de violență, de protejare a persoanelor vulnerabile în general, categoriilor vulnerabile și aici mă gândesc în primul rând la femei și la copii. Protejarea acestora împotriva violenței. Violența domestică știți bine că este un subiect extrem de greu și extrem de dificil în România și trebuie să avem o abordare mai curajoasă, cu obiective de reducere a acestei violențe domestice foarte clare și rapid.

Doamna Dragu, aveți o experiență de 14 ani în diverse organizații internaționale. De-a lungul timpului am avut tot felul de politicieni care se exprimau foarte greu în limbi străine. Unii dintre ei chiar și în limba română. V-aș întreba ce aduceți nou în lumea politică și în al doilea rând, v-aș întreba dacă această experiență pe care o aveți dumneavoastră va aduce ceva mult mai bun și mult mai nou pentru viață politică din România?

Anca Dragu: Aduc experiență profesională și pregătire profesională. Aduc de asemenea experiență în guvernare, ceea ce nu e puțin lucru și nu foarte mulți oameni se pot lăuda că au această experiență într-o perioadă extrem de grea. Să fii Ministru al Finanțelor într-un Guvern fără susținere politică, într-un an în care am avut foarte multe reduceri de taxe și impozite și cu toate acestea am ieșit cu o situație a finanțelor publice mai mult decât bună. Deci nu mulți oameni se pot laudă cu asemenea experiență. De asemenea, am experiență în discuții la nivel tehnic și la nivel înalt în Europa, în plan european dar și cu alte instituții internaționale,cu instituțiile financiare internaționale și de asemenea am reușit ca Ministru al Finanțelor să deblochez sume importante pentru finanțarea datoriei de la Banca Europeană de Investiții, proiecte prin BERD și prin Banca Mondială.
 
 Ce să zic? Nu va mai fi în pozele oficiale sau în pozele de la discuțiile din străinătate, nu va mai fi traducătorul în mijlocul pozelor, cum se întâmpla de multe ori până acum și voi aduce de asemenea și o echipa extraordinară de experți, de profesioniști care să lucreze alături de mine în politică, în Parlament sau în Guvern.

Un mesaj pentru alegători

Dacian Cioloș: Da, eu le-aș spune să aibă încredere în ei, în ceea ce se poate face în România în următorii ani și pe 6 decembrie să meargă la vot. Să nu le fie teamă, vor fi luate toate măsurile pentru ca cei care merg la vot să fie protejați din punctul de vedere al sănătății, însă acele câteva minute, acea jumătate de ora cât îți ia să te deplasezi de acasă, să te duci la secția de vot și să vii înapoi, poate să fie determinantă pentru viitorul României în următorii mulți ani. Pentru că 4 ani de zile după aceste alegeri din 6 decembrie nu vom mai avea alegeri. Deci așa cum ne vom așterne acum, așa vom putea trăi și vom putea crește sau nu în următorii 4 ani. Și se pot face foarte multe în următorii 4 ani, dar e important ca oamenii să iasă la vot și să voteze oameni care vin cu un plan clar de schimbare în bine a României, pentru că după această criză, după ce ne trece spaima aceasta a virusului și a ravagiilor pe care le produce va trebui să ne punem la treabă și să ne apucăm de investit și de dezvoltat România. Și pentru asta nu e indiferent cine va fi acolo la conducerea României. Deci îi rog pe cei care încă mai ezită, își pun întrebări, mai au câteva zile să se hotărască pe cine votează și să meargă la vot pentru că sunt, din cele 4 rânduri de alegeri pe care le aveam planificate în acești 2 ani, 2019, 2020, din punctul meu de vedere, sunt cele mai importante pentru că de majoritatea din Parlament va depinde Guvernul pe care îl vom avea și eficiența cu care acest guvern va lucra. Deci aveți încredere, evident, eu vă îndemn să vă uitați la programul de guvernare USR-PLUS, la cele 40 de angajamente, la Guvernare, la ceea ce ne propunem să facem, la oamenii pe care îi propunem. Uitați cum e și Anca Dragu, un om care are experiență în aparatul de stat, are experiență în organisme internaționale, are experiență în sectorul privat. Cu astfel de oameni, vă spun cu toată încrederea, puteți da țara pe mâna USR-PLUS și o să facem o țară din care să nu mai vrei să pleci ci să rămâi și să fii convins că poți să pregătești un viitor pentru copiii tăi aici.

Anca Dragu: 
Eu m-am întors în România pentru a face această țară frumoasă și din care nu mai vreau să plec nici eu, nici copilul meu, nici alți copii. De aceea aș vrea ca oamenii să aibă încredere în noi. Știu că mulți spun „toți sunt la fel”. Nu, nu suntem toți la fel. Suntem oameni onești, oameni muncitori, oameni cinstiți, verticali, știm să facem lucruri, știm să conducem, știm să guvernăm și de accea avem nevoie de încrederea dumneavoastră pentru a vă reprezenta și în Parlamentul României. Nu vă lăsăți manipulați, sunt zile foarte grele în care tot felul de mesaje incorecte circulă în spațiul public. Dragi oameni, nu vă lăsați manipulați de aceste mesaje. Uitați-vă la fiecare om cât îi poate, cât face pielea fiecărui om și atunci votați în cunoștință de cauză.

* Interviu apărut pe hotnews.ro

Revista Presei

Anca Dragu: Mi-ar plăcea să ajungem în faza în care nu ne mai mirăm că o femeie deține o funcție importantă în stat

Publicat

pe

„Eu am declarat de la intrarea în instituție, în calitate de președinte al Senatului, că nu mă interesează culoarea politică a vreunui angajat, eu vreau să avem performanță, pentru că noi lucrăm în slujba cetățeanului român”, a declarat președintele Senatului, Anca Dragu, miercuri, la Gândul LIVE, într-o discuție despre deficiențele instituționale găsite odată cu preluarea mandatului și obiectivele pe care și le propune pentru remedierea lor și eficientizarea activității instituției.

„Dincolo de rolul institutional al Senatului, m-am uitat la aspectele administrative, la cum funcționează această instituție în interior și lucrurile nu stau prea îmbucurător. Am observant, de exemplu, pe partea de comunicare, instituția Senatului este cu vreo zece ani în urmă. Ultima postare pe pagina de Facebook a Senatului este din 2017, deși există un departament consistent de comunicare. Am mai constatat, de exemplu, că nu există foarte multe informații și la zi detalii despre toate procedurile din comisii, nu există o practică foarte extinsă de dialog cu asociațiile profesionale, cu cetățenii, cu reprezentanții societății civile, ONG-urile – asta trebuie să se schimbe”, a declarat Anca Dragu.

Întrebată care este cauza acestei situații, Anca Dragu a explicat: „Cred că este o combinație de factori. În primul rând, probabil că foarte multe funcții sunt foarte politizate. Eu am declarat de la intrarea în instituție, în calitate de președinte al Senatului, că nu mă interesează culoarea politică a vreunui angajat, eu vreau să avem performanță, pentru că noi lucrăm în slujba cetățeanului român. Le-am și spus oamenilor că banii se încasează foarte greu acolo, la ANAF, la Ministerul Finanțelor, și suntem responsabili cum cheltuim acești bani, trebuie să fim foarte eficienți, trebuie să le arătăm oamenilor de ce ne-au plătit, ce facem cu acești bani”.

„Eu sunt convinsă că membrii Parlamentului mă vor sprijini în acest demers. Vorbesc aici de aspecte administrative care se vor rezolva la nivelul secretarului general și deja, de câteva zile, avem un nou secretar general, cu experiență vastă și în Parlament, și la nivelul Guvernului, nu este o persoană sprijinită politic, deci am încredere că vom schimba și partea asta administrativă.

Într-adevăr, pandemia ne-a făcut și pe noi în Parlament să avem un salt extraordinar. Deja avem sesiuni online, acum o oră am încheiat un Birou Permanent în care majoritatea membrilor s-au conectat online. Vom avea un plen peste două-trei ore, tot așa va fi, online. Mai avem foarte multe de făcut”, a mai punctat Anca Dragu.

Pe de altă parte, întrebată cum se simte ca prima femeie care ocupă funcția de președinte al Senatului, Anca Dragu a răspuns: „Sunt obișnuită să lucrez în instituții sau la un nivel la care peisajul e dominat de bărbați, este o responsabilizare mai mare, pentru că oamenii stau cu ochii pe tine și orice eroare poate fi taxată mai intens. Mi-ar plăcea să ajungem în curând în faza în care nu ne mai mirăm că o femeie deține o funcție importantă în stat”.

Citește în continuare

Revista Presei

Reforma constituțională în viziunea USR PLUS. Andrei Lupu, candidat la Camera Deputaților: „Ne dorim ca Parlamentul din 2024 să fie un Parlament de 300”

Publicat

pe

Avocatul Andrei Lupu, candidatul USR PLUS pentru Camera Deputaților în județul Prahova, vorbește despre reforma constituțională profundă pe care o preconizează programul Alianței pe care o reprezintă. Printre ideile promovate se numără limitarea mandatelor primarilor la două, restrângerea numărului de parlamentari la 300, digitalizarea justiției și toate prevederile legislative din pachetul „Oameni noi în politică”. Europarlamentarul Dragoș Tudorache, președinte executiv al USL PLUS, se alătură discuției, pentru a vorbi despre șansele USR PLUS de a-și impune ideile într-o coaliție, cel mai probabil cu PNL, și despre strategiile postelectorale de negociere ale formațiunii.

PRINCIPALELE IDEI

  • Reforma constituțională poate fi inițiată cu cel puțin o treime din totalul parlamentarilor.
  • USR PLUS își dorește un scor care să o pună pe picior de egalitate cu PNL și să îi confere forță în negocieri.
  • Reparația legilor justiției este imperativă, după distrugerile produse în sistemul legislativ de PSD în epoca Dragnea.
  • USR PLUS are însă o strategie care depășește acest palier de discuție, prin demersuri cum ar fi digitalizarea justiției.
  • Digitalizarea justiției pornește de la plata online a taxelor de timbru sau depunerea online a chemărilor în judecată și ajunge la transparentizarea actului de justiție prin transmisia publică a ședințelor de judecată.
  • Restrângerea numărului de mandate pentru primari vizează micii baroni locali, care folosesc resursele dobândite la Primărie pentru perpetuarea eternă în funcție, și nu primarii competenți. Primarii sunt mici „președinți locali”, cărora trebuie să se li se aplice aceeași logică de echilibru constituțional ca președinților.
  • Un parlament cu 300 de membri va fi mai suplu, mai puțin birocratic, iar reprezentanții aleși vor avea o responsabilitate mult mai mare. Candidatura pe locuri eligibile nu va mai putea fi o recompensă politică în aceeași măsură ca până acum.
  • USR PLUS își dorește ca Parlamentul din 2024 să fie unul cu 300 de membri.
  • Și Andrei Lupu, și USR PLUS acordă prioritate tuturor prevederilor din ințiativa „Oameni noi în politică”, conform căreia penalii trebuie excluși din funcții publice, numărul de parlamentari pentru diaspora trebuie crescut, pe lângă unele din ideile deja amintite.
  • PNL este confirmat drept partenerul de coaliție cel mai probabil pentru USR PLUS. Negocierea cu PNL va fi una conplexă, dar USR PLUS speră că votul o va așeza pe o poziție de egalitate cu PNL și îi va conferi forță de negociere și mai remarcă faptul că și PNL a transmis semnale pozitive în chestiunea reformei constituționale, chiar dacă și-a precizat mai puțin ideile.
  • Andrei Lupu și alți candidați ai USR PLUS sunt produsul unor așteptări născute în societate în ultimii ani, care se referă la un nou stil de politică și de oameni implicați în politică. Această așteptare e ceea ce definește și individualizează USR PLUS.

Prima întrebare pentru domnul Andrei Lupu se referă la reforma constituțională profundă pe care o preconizează USR PLUS în programul politic. USR a fost deja patru ani în Parlament, de ce nu ați inițiat această reformă mai devreme?

Andrei Lupu: Colegii noștri din USR au fost foarte activi în ultimii patru ani, dar discuția pentru modificarea Constituției presupune un grup de inițiativă de o treime din parlamentari. În 2016, colegii noștri din USR au obținut aproximativ 10% și, din păcate, nu au reușit să găsească susținere în zona PNL-ului sau a altor grupuri cât de cât deschise pentru o reformă constituțională. Acum, odată cu noul Parlament, sperăm să construim o majoritate suficient de largă, odată pentru a iniția revizuirea constituțională, dar și mai important, pentru a reuși să adoptăm această revizuire, lucru pentru care ne trebuie două treimi din voturile fiecăreia dintre Camere – chiar trei sferturi, în plenul reunit, așa cum prevede Constituția. Cu cât votul de duminică va fi mai curajos în direcția USR PLUS, cu atât el ne va permite să mergem mai ușor în direcția revizuirii Constituției, care este un aspect esențial. Constituția nu a mai fost revizuită din 2003 și, așa cum am văzut de ceva timp încoace, mecanismele constituționale ajung să scârțăie și să avem tot felul de blocaje și de crize constituționale.

Am ajuns la domnul președinte executiv Dragoș Tudorache imediat, fiindcă presupunem că suntem deja în Parlament, la un scor bun pentru USR PLUS și negocieri între partide. Domnule Tudorache, veți forma o majoritate cu PNL, veți reuși să negociați reforme constituționale cu acest partid?

Dragoș Tudorache: Eu cred că da. În mod evident, noi contăm pe un rezultat foarte bun, care să ne pună în situația unei negocieri serioase, de conținut, pe care să o avem cu PNL, cel mai probabil partener de coaliție și de majoritate parlamentară, de luni încolo. Și asta ne va pune și în acea situație pe care ne-a descris-o colegul meu Andrei Lupu, și anume de a iniția în primul rând, cu o treime din membrii Parlamentului, reforma constituțională. Și în al doilea rând, de a o pregăti așa cu se cuvine. Pentru că este esențial ca de această dată să lucrăm foarte mult în Parlament, acolo unde este firesc, logic să lucrăm. Pentru că trebuie să și schimbăm cumva fața aceasta a Parlamentului care de 20, 30 de ani încoace nu a prea demonstrat că este acel for reprezentativ pentru societate care să facă lucruri bune pentru societate. De data asta, eu cred că, cu o majoritate solidă, putem arăta că Parlamentul poate face și lucruri bune, printre ele și această reformă constituțională, atât de importantă din punctul nostru de vedere pentru sănătatea statului român.

Din nou la domnul Andrei Lupu, pentru că el e juristul în această ecuație. În programul USR PLUS există multe idei și propuneri politice care sunt un soi de reparație față de ceea ce s-a întâmplat cu cadrul normativ al justiției în epoca Dragnea. Pe de altă parte, după performanțele de la ultimele trei scrutinuri, PSD pare a fi un partid în pierdere de viteză, condamnat la opoziție. Nu cumva e prea târziu și ne concentrăm pe conflicte care nu mai contează?

Andrei Lupu: Este adevărat că este târziu. Și, din păcate, partidul aflat acum la guvernare a avut destul timp pentru a începe să curețe un pic justiția. Însă nu am văzut nimic în zona asta, de când PNL a preluat guvernarea, cu excepția unui proiect de lege lansat destul de târziu, acum aproape o lună – și este pus în dezbatere publică până după alegeri. După aproape trei ani, era imperativ să avem o reparație în acest domeniu cât mai rapid. Din punctul nostru de vedere, imediat ce se va ajunge la o majoritate și un guvern, va trebui să ne ducem rapid în Parlament și să corectăm legislația din justiție, cea penală. Dacă există blocaje în Parlament, acest lucru se poate face inclusiv prin angajarea răspunderii Guvernului. Acest proces e unul prin care noi, USR PLUS, ne-am definit. Din păcate, PNL s-a angajat la aceste corectări, ca să le spunem așa, dar nu a făcut prea mult – doar lansarea unei dezbateri.

În același timp, sunt multe alte lucruri care țin de reforma în justiție. Noi ne-am luat un angajament care se poate rezuma foarte plastic: să nu mori cu dreptatea în mână. În momentul de față, în justiția românească – fie penală sau civilă – procesele ajung să dureze extraordinar de mult, oamenii stau cu anii prin instanțe, așteaptă soluții care se lungesc la nesfârșit, iar asta se întâmplă de multe ori pentru că justiția nu este suficient de pregătită. Există probleme în legislație și există probleme în ceea ce am putea numi sistemul administrativ. Iar ceea ce noi propunem, în primul rând, aici este digitalizarea justiției. Ceea ce s-a făcut până acum, cât de cât, s-a făcut de sus în jos, cu reglementări care nu sunt încă foarte clare. Nu avem nevoie de termene infinite în care, de pildă, ne certăm despre felul cum ne plătim taxa de timbru. Ci de o platformă online în care îți poți plăti taxa de timbru. Sau prin care statul asistă cetățenii care vor să meargă în instanță. Acum acest lucru îl fac avocații, dar nu e nevoie de avocați care să îți ghideze primii pași într-o instanță, statul poate face asta gratuit pentru tine. Aceasta e o construcție care merge dincolo de la a corecta dezastrul produs de PSD în cei trei ani de guvernare.

DIGITALIZAREA JUSTIȚIEI. AVANTAJE PENTRU CETĂȚEAN

Hai să detaliem puțin ce înseamnă această digitalizare din punctul de vedere al simplului cetățean care are o treabă la tribunal. Ați vorbit de plata taxei de timbru online, ce alte facilități mai poate oferi un sistem digital?

Andrei Lupu: În Ministerul Justiției au existat proiecte de digitalizare încă de prin 2004-2005, dar ele nu se văd astăzi așa cum ar trebui să se vadă la cetățean. Există un site în care poți consulta soluțiile finale într-un dosar, dar în rest… în momentul de față nu se poate depune o cerere de chemare în judecată online, nu se poate depune o întâmpinare online, nu se pot depune probe online, nu poți fi audiat online… Aceste lucruri sunt obișnuite în alte țări. În ultimele luni, a devenit uzual ca noi să ne vedem prin camerele calculatoarelor, inclusiv acum, ar trebui să ne putem vedea la fel și în instanțe, ar trebui să putem depune documente online, să nu mai fie nevoie să mergi la registratura instanței și să stai zile întregi până e persoana de acolo suficient de deschisă încât să preia documentele. Avocații ar trebui să poată administra aceste documente online, între ei, la fel cum judecătorii ar trebui să organizeze aceste ședințe online. Cu ocazia crizei din domeniul sanitar, s-a dovedit că toate acestea funcționează și vor funcționa și atunci când pandemia nu va mai fi de actualitate. Iar dincolo de asta, avem nevoie și de transparență în justiție, iar online-ul contribuie și el la această transparență. În momentul ăsta, teoretic ședințele de judecată sunt publice, dacă nu există vreo problemă legată de exemplu de proiecția minorilor. Teoretic, în rest, orice cetățean poate intra într-o sală de judecată. Dar, în realitate, nu pot intra mai mult de 15 persoane. E foarte simplu să transmiți ceea ce se întâmplă într-o ședință cu o cameră de Web, iar atunci când asta se va întâmpla, cetățenii vor avea încredere în sistemul de justiție, care, așa cum știm din diferite sondaje de opinie, este foarte scăzută astăzi.

Să ne întoarcem la probleme constituționale, fiindcă din fericire nu toți avem treburi la tribunal, iar reforma constituțională privește toți potențialii Dvs. alegători. Haideți să vorbim puțin despre primari, Programul USR PLUS vrea să le limiteze mandatele la două. Ce ne facem cu primarii cu rezultate – ca să vă contrariez, o să vă dau un exemplu din alt partid, Emil Boc, care pare că a făcut o treabă mult mai bună la Cluj decât la Guvern. Nu e o pierdere faptul că primari de acest tip își vor vedea cariera stopată după două mandate?

Andrei Lupu: Da, există cu siguranță primari cărora electoratul le-a oferit mai multe mandate. E cazul să precizez că propunerea noastră se referă nu numai la primari, ci și la președinții de Consilii Județene, iar ei se pot întoarce în funcție după o pauză de un mandat. Dar, mai ales, propunerea noastră nu se referă la Emil Boc sau la alți primari populari. Se referă la toate cazurile de acest tip, or în majoritatea cazurilor nu vorbim de primari apreciați, ci la mici baroni locali, care ajung să pună stăpânire pe resursele din zonă și apoi să le folosească pentru a obține noi mandate. Prin urmare, propunerea noastră invită la un pas în spate după opt ani. Dacă e vorba de un primar cu adevărat extraordinar, acesta va putea reveni după alți patru ani.

Dragoș Tudorache: Aș adăuga și eu aici un argument, care ține de eliminarea unui risc de monopol de putere. Să ne gândim la ceea ce se întâmplă în alegerea președintelui țării, aș merge până acolo fiindcă un primar este un fel de mic președinte pentru comunitatea respectivă. Logica politică, constituțională, limitează mandatele președintelui, care poate fi un președinte foarte bun. Poate că electoratul și l-ar dori și o a treia oară. Însă există o logică de filozofie politică și de echilibru constituțional care limitează mandatele. Ea se aplică și la nivel local. Ea nu trebuie privită ca o măsură împotriva unui om, fie el Emil Boc sau altcineva, ci ca o chestiune de sănătate constituțională și politică. Și de responsabilitate. Fiindcă un om care știe că e limitat la două mandate se va simți responsabil să dea ce are mai bun în el – sau în ea – și să facă maximum de performanță politică în cele două mandate.

CUM ȘI CU CINE VA NEGOCIA USR PLUS

Domnule Tudorache, s-ar putea ca această prevedere să nu convină PNL-ului, care are destui primari în funcție. Cum faceți să o negociați?

Dragoș Tudorache: Dacă electoratul ne va pune în postura pe care o sperăm noi, de negociere de la egal la egal cu PNL, bineînțeles că nu va fi o negociere simplă. Prin mai multe voci ale partidului, în ultimele săptămâni am făcut foarte clar faptul că suntem pregătiți pentru o negociere complexă, dificilă, care va dura poate o săptămână, două sau trei chiar și pentru primele puncte de consens. Asta nu ne va împiedica să ne urmărim obiectivul de a ajunge la un program de guvernare care să conțină cât mai mult din reformele pe care noi le considerăm importante în stat. Dacă ne uităm și la semnalele politice pe care și PNL-ul le-a dat – poate mai timid, până acum -, și acest partid s-a pronunțat în favoarea unei reforme constituționale. Bun, nu au spus ce așteaptă ei de la o reformă constituțională. Dar eu cred că elementele pe care trebuie să le schimbăm în constituție sunt evidente pentru toată lumea și ne dorim ca în negocieri să conturăm un program de guvernare foarte clar, pentru a nu avea sincope mai târziu în privința aplicării lui. Acest lucru e valabil și pentru tot pachetul de modificare a legislației electorale. Nu e vorba numai de limitarea mandatelor de primar la două, am mai propus și votarea primarilor în două tururi, o reprezentare mai mare a diasporei – e o listă întreagă de elemente pe care le vrem schimbate și pentru care sperăm să găsim și înțelegerea și sprijinul PNL. Noi ne vom lupta pentru aceste lucruri în negociere, pentru că ni le-am asumat în fața electoratului, definesc oferta noastră politică și nu vom renunța la ele.

Oarecum conexă este și reducerea numărului de parlamentari la 300. Am avut un referendum, în vremuri aproape imemoriale, electoratul și-a exprimat voința. Până acum nu s-a întâmplat nimic. Cum va reuși USR PLUS să facă asta? În logica de mai sus ar trebui să determine PNL să facă asta, dar „pentru noi toți e mai bine să avem mai mulți parlamentari” din punctul de vedere al politicienilor, nu?

Dragoș Tudorache: Nu și pentru noi. Noi credem cu fermitate în nevoia de a ne duce acolo unde voința poporului s-a dus acum mai bine de zece ani de zile. La un Parlament mai suplu, mai eficient și, cred eu, și mai responsabil în fața electoratului. De aceea, pentru noi, implementarea voinței din referendumul consultativ este unul din elementele de căpătâi pe care le vom negocia. Nu știu cum anume se va poziționa PNL pe această prevedere, dar din punctul nostru de vedere este esențială în pachetul de reformă constituțională. Ne dorim ca Parlamentul din 2024 să fie deja un Parlament de 300.

Domnule Andrei Lupu, fiindcă sunteți jurist, vă întreb pe Dvs. ce avantaje are un Parlament mai restrâns.

Andrei Lupu: În principiu, nu există dezavantaje. Nu ne oprește nimeni să avem în continuare două Camere, deci beneficiul unei dezbateri mai prelungite. Nu ne oprește nimeni să avem la fel de multe Comisii, ceea ce se va întâmpla e că vom avea mai puțini membri în acele comisii, ceea ce în fond nu e un lucru rău. Fiecare județ va avea mai puțini reprezentanți, dar asta nu-i va opri să fie la fel de răspunzători în fața cetățenilor. Mai există și argumentul scăderii cheltuielilor, dar nu cred că acesta este esențial. Important e că îi responsabilizăm pe cei care merg acolo. Și facem din funcția de parlamentar mult mai mult decât o răsplată politică pentru activiștii de partid. Ajutăm și partidele să își selecteze cu adevărat bine trimișii în Parlament și ajutăm și cetățenii să conștientizeze mult mai clar că cei 300 trebuie bine selectați. În sumă, scăpăm de multă birocrație, de unele costuri și responsabilizăm. Cred că acesta este cel mai important aspect, responsabilizarea.

INIȚIATIVA „OAMENI NOI ÎN POLITICĂ” A FOST PRELUATĂ INTEGRAL ÎN PROGRAMUL USR PLUS

Aveți o inițiativă legislativă preferată, pe care vreți să o introduceți prima după ce veți deveni parlamentar?

Andrei Lupu: Da, clar. Există un proiect pe care l-am scris acum aproape trei ani, pe când eram în societatea civilă, prin platforma România 100. E vorba despre proiectul „Oameni noi în politică”. Prima inițiativă legislativă cetățenească din România, de la Constituția României din 1991 încoace. Am fost unul dintre inițiatori, alături de mai mulți colegi din societatea civilă. Am reușit atunci să strângem undeva la 130 de mii de semnături de susținere, cu mult peste baremul de 100 de mii pe care îl prevede Constituția pentru crearea unei inițiative legislative cetățenești. Am trecut însă printr-un moment de restriște atunci când primarii din diferite localități au început să anuleze liste de semnături pentru aspecte absolut formale și am ajuns la Curtea Constituțională contestând aceste anulări. Ne-am trezit într-o situație oarecum absurdă, în care ne-au fost luate în considerare 99.600 de semnături, cu 400 mai puțin decât impune Constituția. Pentru motive absolut formale, repet, ca faptul că la sfârșitul dosarului cu semnături dintr-o anume localitate, primarul nu pusese corect ștampila sau sigiliul primăriei – nu se punea problema de semnături false sau alt viciu serios. Atunci, ne-am luat angajamentul că primul proiect pe care îl vom depune e chiar acest proiect. Eu, personal, îmi doresc ca acesta să fie primul pe care îl voi promova, imediat ce voi ajunge în Parlament și voi putea depune proiecte.

Domnule Tudorache, „Oameni noi în politică” este și o prioritate a Alianței USR PLUS sau este doar o miză personală a lui Andrei Lupu?

Dragoș Tudorache: Este o prioritate și pentru noi, ca alianță și în curând ca partid, fiindcă așteptăm să se producă și fuziunea juridică. Toate elementele din pachetul legislativ „Oameni noi” se regăsesc în programul nostru politic. Am vorbit deja mai devreme despre reprezentativitatea diasporei, care e un exemplu foarte bun. E un element foarte important. Vedem cu toții cu cât entuziasm votează diaspora de fiecare dată, iar ăsta e un lucru foarte bun, că românii din străinătate rămân conectați civic, politic, la viața de acasă. Pe de altă parte, votează pentru un număr mult prea mic de parlamentari față de ceea ce înseamnă diaspora în momentul de față. Cred că este o datorie morală, noi simțim că o avem față de ei. E doar unul din elementele din acest pachet.

CE ÎL RECOMANDĂ PE ANDREI LUPU ȘI PE NOU-VENIȚII ÎN POLITICĂ

Ultima întrebare e obligatorie într-un context electoral. Îl rugăm pe domnul Andrei Lupu de să ne spună de ce ar trebui să îl voteze alegătorii, iar apoi îl rugăm și pe domnul Dragoș Tudorache să răspundă la aceeași întrebare.

Andrei Lupu: Ceea ce cred eu că este definitoriu pentru mine e faptul că fac parte dintr-un val nou de politicieni sau de oameni politici… sincer, nici nu îmi plac foarte mult acești termeni. De oameni implicați în politică, de oameni noi care pot aduce și o perspectivă nouă asupra modului cum se face politică în România. De oameni care vor reuși să țină legătura, să facă un schimb de idei permanent cu societatea, cu zona în care au fost aleși. Și care nu merg în Parlament doar pentru a ocupa o poziție de oarecare prestigiu. Nu merg acolo pentru că am nevoie de o funcție publică. Dimpotrivă, vin din zona privată, unde am acționat suficient de mult timp pentru a beneficia de pe urma experienței. Merg în Parlament tocmai pentru a transmite ceea ce am învățat în zona privată, ceea ce am acumulat în anii de avocatură, de predat în Universitatea din București. Vreau să contribui mai degrabă decât să obțin ceva pentru mine. Sunt alături de mine, în USR PLUS, mulți colegi care au aceeași perspectivă. Care vin din zona privată, care ar fi putut să câștige acolo mai mult. Care vin din diaspora, dar care merg spre Parlament din dorința de a contribui. Și care au spus: „Atât, nu se mai poate!”, din ianuarie 2017, când mulți dintre noi au spus același lucru și au ieșit în stradă. Unii dintre noi am dorit să ne implicăm și dincolo de proteste, fiindcă e cazul să facem și noi regulile.

Dragoș Tudorache: Elementele pe care le-a spus Andrei sunt cele pe care le-aș sublinia și eu. Trebuie să înțelegem că noi toți, cei din USR PLUS, USR-ul la început, în 2016, dar și PLUS-ul, doi ani sau trei mai târziu, suntem produsul acestei așteptări născute în societate, de a vedea un altfel de politician și un altfel de politică. Și cred că Andrei spunea foarte bine că acea politică pe care am văzut-o până acum, timp de 30 de ani, care înseamnă de fapt căpătuială, acei oameni politici care intrau în politică pentru a o folosi în interesul lor e ceea ce societatea vrea să vadă schimbat. Iar oferta noastră politică reprezintă acea schimbare. Reprezintă ceea ce noi am numit Revoluția bunei guvernări, o politică în folosul celor care votează. Pentru că noi înșine am venit de acolo. Mulți dintre noi încă nu ne simțim politicieni, nu ne place să fim numiți politicieni, fiindcă ne simțim, în adâncul nostru, cetățeni care au trăit și au avut această frustrare de a nu fi serviți așa cum trebuie de către clasa politică de până acum. Și au ales să se implice. Asta este ceea ce ne definește pe noi în această nouă forță politică, USR PLUS, și asta, credem noi, convinge și electoratul să ne dea încrederea sa.

Despre Andrei Lupu

– candidat USR PLUS pentru Camera Deputaților, în județul Prahova

– avocat, a studiat nu numai Dreptul, ci și Științe Politice la SNSPA

– predă Drept Constituțional și Instituții Publice la Facultatea de Drept a Universității din București

– s-a implicat în politică după protestele din 2017, legate de Ordonanța 13, intrând în inițiativa România 100, unde a coordonat echipa de Justiție și Anticorupție, alături de Raluca Prună

– a coordonat consultarea națională „Întrebăm România Împreună”, care a inclus peste 25.000 de interviuri și numeroase dezbateri publice pe teme politice în întreaga țară

– a fost coordonator pentru regiunea Sud-Muntenia al proiectului RO+

– în ianuarie 2019, a devenit membru al Biroului Național PLUS, funcție pe care o îndeplinește până la așteptata fuziune cu USR.

* Interviu publicat pe hotnews.ro

Citește în continuare

Revista Presei

Diana Stoica: Contrar miturilor, există și „la stat” oameni care vor să facă bine

Publicat

pe

Contrar miturilor, politica nu e doar pentru ceilalti, crede Diana Stoica. Diana e specializată în Drept Internațional Public, a făcut parte din echipa care a transformat în lege proiectul „Fiecare copil în grădiniță“, a fost consilierul Ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu, în timpul Guvernului Cioloș și a coordonat elaborarea Planului de Resuscitare a Sistemului de Transfuzii. A cofondat Donorium: in 2 ani de la lansare, peste 40.000 de donatori s-au alăturat comunității. Diana candideaza pentru parlament pe listele #USRPLUS si isi propune să continue reforma din sănătate, începută în 2016.

In randurile de mai jos, Diana povesteste despre decizia de a intra in politica, idealism, mituri si unde se blocheaza ideile bune si proiectele ambitioase.

De ce ai intrat in politica

Am intrat în politică pentru că mi-am dat seama că indiferent cât de mult bine facem din societatea civilă, niciodată nu va fi suficient pentru a schimba fundamental lucrurile și pentru a ajunge la fiecare om. Doar statul are resursele, instrumentele, și mai ales responsabilitatea să facă asta. A contribuit și experiența de aproape doi ani în Ministerul Sănătății, unde am văzut cât de mare este nevoia de viziune și de bună-voință. Și am văzut că se poate face mult bine, într-un timp relativ scurt. Contrar miturilor, există și “la stat” oameni care vor să facă bine. Dar ei au tot fost conduși de diverse sinecuri, care aveau alte interese, nu de lideri puși pe treabă.

Ce planuri ai 

În Parlament vreau să continui lupta pentru șansa la viață a oamenilor, începută acum 5 ani. Sănătatea va fi prioritatea mea.

1 din 2 români care mor ar fi trebuit să trăiască.  Rata deceselor evitabile prin prevenție sau ale căror cauze sunt tratabile este printre cele mai ridicate din UE. Deci este esențial să facem prevenție ca la carte. În același timp, infrastructura de sănătate este extrem de vulnerabilă și siguranța pacientului este neglijată. Așa că trebuie să le abordăm împreună.

Pe partea de siguranță a pacientului, vreau să mă asigur că fiecare mamă, copil, bunic va fi tratat bine în spitale moderne. Pentru asta, în echipa Alianței USR PLUS ne-am asumat că vom investi 1 miliard de euro în infrastructura de sănătate, în următorii 4 ani. De asemenea, vom implementa Strategia pentru Resurse Umane în Sănătate, inițiată în 2016 în cabinetul Ministrului Vlad Voiculescu. Este esențial ca fiecare medic să aibă tot ce îi trebuie ca să își facă meseria bine și să aibă oportunitatea să se îmbunătățească profesional constant.

De câțiva ani mă lupt ca fiecare pacient să primească sângele de care are nevoie, așa că în mod natural voi continua proiectul inițiat în 2016, la Ministerul Sănătății, Planul pentru Resuscitarea Sistemului de Transfuzii. Și sper să reușesc să extindem la nivel național proiectul Donorium, care în doar 2 ani a facilitat procesul de donare pentru peste 40.000 de donatori de sânge din 15 județe.

Pe partea de prevenție, angajamentul meu de suflet pentru a schimba această statistică tragică este Ora de Sănătate. Aceasta va fi adaptată fiecărui ciclu educațional și obiectivul este ca fiecare copil să crească sănătos, informat și responsabil. Vor avea majoritar elemente de practică și vor învăța despre importanța vizitelor regulate la medic, alimentație și sport, igienă orală și corporală, cunoștințe de prim-ajutor, siguranță în caz de dezastru, impactul alcoolului/fumatului și altor substanțe nocive, sănătate mentală și donarea de sânge.

De asemenea, depolitizarea managementului de spitale (măsură începută în 2016, dar eliminată de guvernul PSD în 2017) trebuie să continue pentru a elimina corupția și faimosul “merge și așa” din sistemul nostru de sănătate. Nu mai merge și așa. Am văzut asta foarte clar, iar, în tragedia de la Piatra Neamț. Sănătatea este unul dintre cele mai păgubite domenii. Chiar acum câteva zile un fost șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a fost condamnat pentru luare de mită în formă continuată, în valoare de 6.300.000 de euro. Da, ați citit bine: peste șase milioane de euro. În același timp, 1 din 10 români trăiește în condiții de sărăcie extremă (fără apă curentă/baie, într-un spațiu impropriu, fără electricitate etc)

Cum rezistă idealismul

Obama, unul dintre liderii pe care îi admir, a spus la un moment dat “Let us reach for the world that ought to be.” Nu știu dacă eu sunt o idealistă, ce știu este că îmi doresc să trăiesc într-o țară în care fiecare om să aibă șansa să își atingă potențialul. O Românie din care să nu mai vrem să plecăm. Pentru asta sunt dispusă să contribui cu tot know-how-ul și energia. Și pentru asta este esențial să avem un sistem de sănătate sănătos și modern. Educația să fie de calitate și accesibilă tuturor. Oportunități profesionale pentru fiecare. Și musai să avem grijă de bunicii noștri. Ați observat cum în țările civilizate, cei în vârstă pe care îi întâlnim pe stradă zâmbesc și se plimbă? Ați văzut asta în România? Nu-i de mirare că nu. În țările civilizate, ei sunt încă integrați în societate, au parte de tratamente medicale adecvate și au pensii care să le asigure un trai cel puțin decent.

Cred mai degrabă că astea sunt niște lucruri de bun-simț, și abia după ce le avem pe acestea începe idealismul. De câțiva ani fac tot ce pot pentru a construi această Românie în care să avem șansa să ne atingem potențialul. Deci doza mea de idealism a rezistat prin muncă.

De ce ti-e teama

Mi-e teamă că avem puțin timp și extrem de multe lucruri de reparat – cam tot ce s-a stricat/nu s-a făcut în ultimii 30 de ani. Spun “puțin timp” pentru că răbdarea oamenilor este la limită și schimbarea profundă durează, iar pentru câteva milioane de oameni suntem ultima speranță pentru a nu renunța la România.

Mi-e teamă că vocea noastră nu va fi suficient de puternică pentru a face toate reformele de care avem nevoie — dar puterea vocii noastre depinde doar de cât de mulți oameni ne vor acorda încrederea la vot duminica aceasta, pe 6 decembrie. Și feedback-ul primit până acum este pozitiv. Așa că sunt optimistă că vom avea o echipă puternică a Alianței USR PLUS în Camera Deputaților și în Senat.

Cum e campania

Noi de când am construit partidul PLUS și Alianța USR PLUS suntem într-o continuă campanie 🙂 Acum este diferită pentru mine deoarece sunt candidată, nu mă mai ocup de coordonare la nivel național sau municipal.

Foarte diferit este și contextul epidemiologic, care nu ne-a mai permis să fim atât de aproape de oameni ca în ultimii ani. Înainte, eram prezenți în fiecare zi pe străzi și povesteam cu oamenii. Ne-am adaptat însă și facem asta mai mult telefonic sau în online.

Surpriza neplăcută pe care o am, dar nu de ieri de azi, ci de când am intrat în politică, sunt ipocrizia și lipsa de asumare a partidelor din vechea clasă politică.

* Interviu apărut pe iqads.ro

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 3 zile

Dragoș Tudorache, în dialog cu Steven Erlanger de la New York Times și Darren McCaffrey de la Euronews: Noi, ca europeni, trebuie să înțelegem că Biden va avea nevoie de timp pentru a aborda problemele interne

Noutăți Generaleacum 2 săptămâni

Vlad Voiculescu: Războiul îl vom câștiga doar prin vaccinare. Ne bazăm pe medicii de familie. Estimările sunt că, la început de aprilie, vor fi vaccinați undeva la 1,3 milioane de români

Revista Preseiacum 4 săptămâni

Anca Dragu: Mi-ar plăcea să ajungem în faza în care nu ne mai mirăm că o femeie deține o funcție importantă în stat

Noutăți Generaleacum 1 lună

Miniștrii USR PLUS din guvernul condus de Florin Cîțu Cele mai importante angajamente ale USR PLUS se regăsesc în programul de guvernare al executivului

Noutăți Generaleacum 1 lună

USR PLUS va solicita în Parlament și președintelui Klaus Iohannis sprijinul pentru reformele care nu sunt explicit menționate în programul de guvernare

Noutăți Generaleacum 1 lună

USR PLUS: Votul cetățenilor Sectorului 5 a fost pervertit pentru a satisface interesele meschine ale Primarului Piedone și ale PSD

Noutăți Generaleacum 1 lună

Alianța USR PLUS vrea reformarea sistemului de management al fondurilor europene din România. Propunerile avansate în negocierile pentru crearea coaliției

Noutăți Generaleacum 1 lună

„Femei-lider și rolul lor în procesul de democratizare a țărilor lor”, dezbatere organizată de europarlamentarul Dragoș Tudorache

Noutăți Generaleacum 2 luni

Dacian Cioloș: E nevoie de un premier care să dea speranță. Sugestia noastră este să dăm semnalul unui nou început

Noutăți Generaleacum 2 luni

Propunerile Alianței pentru protocolul coaliției de guvernare USR PLUS-PNL

Cele mai citite