Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Planul de relansare economică – propunerile PLUS pentru promovarea exporturilor românești

Publicat

pe data de

Lipsa de acțiune guvernamentală în domeniul exporturilor și al reprezentării economice pe piețele externe afectează dezvoltarea economică atât sub aspect social, cât şi în ceea ce priveşte mediul de afaceri, contribuind la întreţinerea unui climat nesigur şi neatractiv.

Cele mai recente date macroeconomice – exporturile României în luna aprilie 2020 au scăzut cu 47% faţă de aceeași perioadă a anului trecut, deficitul balanţei comerciale la bunuri a crescut cu 17%, exporturile în Uniunea Europeană s-au redus la jumătate. Realitatea impune crearea unui program amplu de susţinere a exporturilor româneşti. Deja este foarte târziu.

Criza economica actuală este  o criză globală, context în care trebuie să ne protejăm exportatorii, deoarece aceștia creează un echilibru extern pozitiv pentru România și pot influența în mod pozitiv cele mai importante sectoare de activitate în care lucrează sute de mii de români. Exportatorii au potențial de creștere în perioada de revenire post-COVID-19 și pot genera locuri de muncă bine plătite și prosperitate pentru firmele românești.

Exporturile firmelor suferă foarte mult ca urmare a evoluției COVID-19. Doar că în contextul unei iminente crize economice, situația firmelor românești se va înrăutăți, iar exporturile vor deveni mai relevante ca niciodată. Reducerea capacităților de producție, problemele legate de transport, lipsa materiilor prime din import şi anularea contractelor comerciale sunt principalele motive invocate de exportatorii români pentru contracția comerțului exterior.

Peste 50% din firmele care deţin 62% din exporturile României estimează contracţii ale exportului: 32% dintre aceştia văd o scădere de până la 25%, 12% între 25% şi 50%, iar 7% estimează o reducere a exporturilor cu peste 50%, potrivit Institutului Național de Statistică. Cauzele principale pentru aceste reduceri sunt: reducerea capacităţii de producţie (16,6%); probleme transport (22,4%); interdicţii temporare legate de export (16,5%); lipsa materiilor prime din import (14,1%) şi anulare contracte (9,1%).

În acest context dramatic, PLUS susține adoptarea urgentă a unui mix de măsuri pe termen scurt și mediu pentru relansarea exporturilor, după cum urmează:

MĂSURI PE TERMEN SCURT

  • PLUS solicită deblocarea Programului de promovare a exporturilor, suspendat în 3 martie 2020 pe termen nelimitat prin decizia ministrului Economiei, în condițiile în care există fondurile necesare. Această blocare a proiectului generează riscul ca firmele românești să nu mai poate participa în partea a doua a anului la târgurile și expozițiile internaționale care sunt posibile să se organizeze și, prin urmare, va însemna reducerea capacității de export. Programul poate fi implementat pentru anumite târguri și expoziții printr-o serie de principii agreate cu organizațiile patronale și profesionale fără a pune în pericol sănătatea reprezentanților firmelor românești. 
  • De asemenea, propunem ca în cazul târgurilor și expozițiilor, mai ales pentru anumite destinații țintă în care nu pot fi organizate acțiuni de promovare în străinătate, fondurile disponibile să fie alocate pentru participarea la acțiuni digitale (târguri online, reuniuni internaționale în format digital, misiuni economice online). Aceste propuneri sunt urgente întrucât contextul este aproape de dezastru pentru exporturile românești.
  • Tot pe termen scurt, pentru exportatori este importantă plata TVA la încasare, respectiv plata la zi a sumelor TVA de recuperat de la stat, măsură deosebit de importantă, în special pentru operatorii economici cu activitate de export. După reducerea arieratelor la începutul anului, au început iar să se strângă sume importante pe care statul nu le plătește la timp.
  • De asemenea, PLUS propune crearea unui program de sprijin pentru exportatori in contextul crizei COVID-19, program care este necesar pentru ca firmele exportatoare să poată folosi inteligent această perioadă de blocaj, pentru dezvoltarea de noi produse, instruire și digitalizare, precum și pentru o reluare mai rapidă a activităților atunci când economia începe să se stabilizeze.
  • În contextul crizei COVID-19, nevoile mediului de business vor fi diferite în următoarele 12 luni, axate pe tranzacții și activități în mediul online, așa că propunem lansarea unor vouchere de digitalizare pentru internaționalizare. Voucherele de digitalizare vor fi adresate firmelor mici și mijlocii care au potențial de internaționalizare pe termen scurt și mediu și vor fi utilizate pentru dezvoltarea de platforme online de distribuție internațională și pentru promovarea online a produselor și serviciilor. Acest context, creat de răspândirea COVID-19 și de blocajul unor activități internaționale, permite căutarea de noi canale de vânzare, proiecte de cercetare de piață și țintirea clienților de la distanță. O parte dintre expozițiile și târgurile internaționale vor fi întrerupte o perioadă, astfel încât companiile trebuie să fie active pentru a ajunge la potențiali parteneri și să organizeze întâlniri digitale. Astăzi, clienții și partenerii mari internaționali sunt mult mai accesibili, programul lor zilnic s-a schimbat și disponibilitatea lor s-a modificat în favoarea noastră. Totul se întâmplă mult mai eficient și digital.
  • Propunem că toți atașații comerciali din birourile economice internaționale din subordinea Ministerului Economiei să fie organizați sub forma unei celule de criză, prin care să fie identificate săptămânal oportunități de afaceri pentru exportatorii români, în special pentru cei cu capital autohton. De cealaltă parte, specialiștii din Ministerul Economiei “de la centru”/din ţară trebuie să identifice, cu sprijinul asociațiilor profesionale care sunt acele 1000 de firme românești pregătite cu produse și servicii disponibile pentru export și să le grupeze pe principalele ecosisteme industriale cu potențial de export.

MĂSURI PE TERMEN MEDIU

  • Pe termen mediu și lung, propunem promovarea investiţiilor şi a exporturilor româneşti în parteneriat public-privat, măsură ce poate avea efecte benefice, cum ar fi dinamizarea substanţială a volumului investiţiilor şi a exporturilor producătorilor români şi creşterea prestigiului României prin crearea mediului de afaceri cel mai prietenos din sud-estul Europei.
  • În prezent, instituțiile publice care au atribuții în promovarea comerțului exterior sunt decimate și depopulate, fără mulți specialiști, atât în România, cât și în birourile de reprezentare externe, astfel încât pe termen mediu și lung se impune crearea unei Agenții de Export (Export România) sau o agenție mixtă cu Invest Romania (Trade & Invest), în subordinea Ministerului Economiei. Întreaga administrație locală trebuie să lucreze în relație directă cu viitoarea Agenție, astfel încât propunem ca fiecare autoritate locală municipală (Primărie și Consiliul Județean) să își creeze un birou de internaționalizare.
  • În contextul operaționalizării unei noii organizații dedicate stimulării exporturilor este necesară dezvoltarea competențelor necesare operaționalizării și dezvoltării birourilor de reprezentare economică.
  • În planul viitorului resursei umane, formată din specialiști în comerț internațional, propunem atragerea universităților prin implicarea studenților în activitatea birourilor de reprezentare (burse și perioade de practică pe care studenții să le aibă în astfel de birouri).
  • La nivelul guvernului, vor fi necesare realizarea/actualizarea unei noi Strategii Naționale de Export adaptată noului context economic (post-COVID-19/Noul Normal) și cartografierea oportunităților la export în fiecare județ și la nivelul fiecărei industrii în parte.
  • România Digitală – Brand de țară internațional. IT-ul este un domeniu cheie în care România poată fi competitivă internațional, astfel încât propunem crearea unui program de internaționalizare pentru industria IT (dedicat startup-urile și firmelor de tip scaleup tech). Programul va fi axat pe granturi financiare și pe acțiuni internaționale de match-making pentru antreprenorii români. 
  •  Identificarea și susținerea campionilor din România în efortul de internaționalizare a companiilor sau produselor digitale românești, alături de menținerea facilităților fiscale pentru angajații din sectorul IT&C pentru a păstra competitivitatea sectorului la nivel regional.

 

* Material de Claudiu Vrînceanu, Grupul de Lucru Economie CNPP PLUS

Noutăți Generale

Ramona Strugariu: Venim în fata cetățenilor cu un document pragmatic care propune o serie importantă de măsuri menite să sprijine jurnalismul european

Publicat

pe

Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne din PE a adoptat, marți, cu o largă majoritate Raportul privind consolidarea libertății presei: protejarea jurnaliștilor în Europa, discursul urii, dezinformare și rolul platformelor. Anunțul a fost făcut de către europarlamentarul USR PLUS Ramona Strugariu, pe Facebook, care a subliniat faptul că acest pas reprezintă „un mesaj ferm al Parlamentului European către toți cei care încearcă, într-o formă sau alta, să limiteze dreptul la liberă exprimare sau chiar să cenzureze presa liberă”.

„Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne din PE a adoptat astăzi cu o largă majoritate Raportul privind consolidarea libertății presei: protejarea jurnaliștilor în Europa, discursul urii, dezinformare și rolul platformelor, subiect pentru care am fost desemnată raportor de grup. Mă bucură că raportul a obținut consensul larg al tuturor grupurilor politice din Parlamentul European și că în urma mai multor runde de negocieri, la care am contribuit activ în numele Renew, venim acum în fata cetățenilor cu un document pragmatic care propune o serie importantă de măsuri menite să sprijine jurnalismul european. Adoptarea acestui raport în Comisia LIBE este un semnal şi un îndemn foarte puternic pentru Comisie de a face pași rapizi şi clari în direcția garantării siguranței și integrității lucrătorilor mass-media. El este şi un mesaj ferm al Parlamentului European către toți cei care încearcă, într-o formă sau alta, să limiteze dreptul la liberă exprimare sau chiar să cenzureze presa liberă.

Textul raportului prevede printre altele:

  • Stabilirea unui fond permanent destinat proiectelor jurnaliștilor și sectorului mass-media în viitorul Cadru financiar multianual;
    Înființarea unui mecanism de reacție rapidă la nivelul UE care să asigure – împreună cu autoritățile naționale abilitate – protecția jurnaliștilor atunci când aceștia o solicită;
  • Adoptarea unei legislații curajoase anti-SLAPP (procese strategice împotriva participării publice) la nivel europen care să împiedice abuzurile celor aflați pe poziții de putere împotriva lucrătorilor mass-media;
  • Promovarea la nivel european a unor programe de alfabetizare media care să fie disponibile și adaptate tuturor categoriilor de vârstă;
  • Adoptarea unor garanții procedurale în cazul eliminării conținutului ilegal de pe internet;
  • Creșterea transparenței în ceea ce privește componența acționariatului și managementului organizațiilor media”, a scris Ramona Strugariu pe Facebook.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

Dragoș Tudorache: Concluzia ultimului Raport european privind drogurile conține câteva detalii îmbucurătoare, dar care îmi ridică semne de întrebare în ceea ce ne privește

Publicat

pe

„E esențial ca instituțiile Statului să adopte o minimă conduită de responsabilitate față de cetățeni, față de societate și să informeze public despre stadiul și evoluția investigației. Ar trebui să fie un reflex minim și firesc, fără să trebuiasca să îl ceară cineva”, subliniază europarlamentarul Dragoș Tudorache, președinte executiv PLUS, în contextul în care a trecut un an și jumătate de la incidentul coletelor cu cocaină, aduse de curenți pe plajele din Năvodari, Mamaia, Sulina și Sfântu Gheorghe, iar autoritățile nu au comunicat încă în ce stadiu se află ancheta și nici nu au oferit răspunsuri la întrebările simple și legitime puse cu privire la acest caz. Observația lui Dragoș Tudorache vine în contextul ultimului Raport european privind drogurile, ale cărui concluzii au fost prezentate în Parlamentul European.

„Concluzia ultimului Raport european privind drogurile conține câteva detalii îmbucurătoare, dar care îmi ridică semne de întrebare în ceea ce ne privește. Conform datelor care ne-au fost prezentate în Parlamentul European și devenite publice în raportul Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie, transporturile mari de droguri sunt interceptate în proporție din ce în ce mai mare. Aș putea saluta această afirmație dacă nu mi-ar aduce aminte de valurile de cocaină revărsate pe plajele noastre în primăvara anului trecut. Și, când zic valuri de cocaină, nici măcar nu folosesc o metaforă, pentru că pur și simplu sute de kilograme de droguri au ajuns pe plajele de la Sulina, Sfântu Gheorghe, Năvodari și Mamaia.

Ei bine, a trecut un an și jumătate de la acea întâmplare și nu avem nici astăzi un răspuns la câteva întrebări simple și cât se poate de legitime. De unde veneau cele aproape două tone de cocaină, cine făcea parte din rețeaua de crimă organizată de pe teritoriul României responsabilă cu preluarea și transportul, cel mai probabil, către alte țări europene? Cum a fost posibil ca ambarcațiunea respectivă să nu fi fost detectată de SCOMAR, sistemul foarte performant, plătit cu bani publici, care supraveghează traficul la frontiera maritimă a țării? Și, mai mult decât atât, un caz de o asemenea gravitate ar trebui să fie făcut obiectul unei cooperări interinstituționale cât mai eficiente între DIICOT, structurile specializate din cadrul Poliției Naționale și serviciile de informații. Poate că această cooperare chiar a avut loc, dar în ce stadiu se află ancheta? O rețea de trafic de droguri care să își asume transportul unei cantități atât de mari de cocaină nu e o bagatelă infracțională. Este un risc evident la ordinea publică și, îndrăznesc să spun, la siguranța națională. De aceea e esențial ca instituțiile Statului să adopte o minimă conduită de responsabilitate față de cetățeni, față de societate și să informeze public despre stadiul și evoluția investigației. Ar trebui să fie un reflex minim și firesc, fără să trebuiasca să îl ceară cineva.

Justiția este baza echilibrului democratic într-o societate, iar noi, Alianța USR PLUS, ne asumăm în totalitate respectarea independenței sale față de factorul politic. Dar avem nevoie, în egală măsură, de un act de justiție profesionist și responsabil față de societate”, a scris Dragoș Tudorache pe Facebook.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Editoriale

Despre rolul arhitectului-șef în orașele mari și în Capitală

Publicat

pe

Oana Chirilă

Parlamentul României a trimis spre ratificare președintelui României proiectul de modificare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, proiect ce a fost adoptat în Camera Deputaților în calitate de cameră decizională. Parlamentarii USR au fost singurii care nu au votat propunerile, abținându-se de la vot.

Prin forma actuală se modifică lista de specialiști acceptați pentru ocuparea funcției de arhitect-șef, în sensul creării posibilității ca funcția de arhitect-șef de la nivelul orașelor să poată fi ocupată de un funcționar public, specialist atestat de Registrul Urbaniștilor din România, având formația profesională de inginer cu specializarea inginerie economică în construcții. Mai mult, această propunere se extinde și către municipii și sectoarele din Capitală. Motivația? „Avem o evidentă lipsă de arhitecți la nivelul orașelor, municipiilor, la nivelul comunelor nu mai discutăm că sunt floare rară. Arhitecții-șefi sunt foarte greu de găsit, sunt foarte greu de angajat, pentru că majoritatea migrează spre zona privată unde avantajele financiare sunt mult mai consistente”.

Posibilitatea ca poziția de arhitect-șef să fie ocupată în municipii mari sau în sectoarele din Capitală de persoane fără o reală experiență în domeniu și calificare specifică sprijină dezvoltarea haotică și lipsită de strategii și proiecte concrete.

De cele mai multe ori, da, în orașele mici, cât și în mediul rural această poziție de arhitect-șef este ocupată de oameni ce nu au avut o formare continuă și consistentă în domeniul amenajării teritoriale sau al urbanismului și nu înțeleg dezvoltarea orașului ca fenomen. Dacă arhitecții fug de acest rol, așa cum o proclamă inițiatorul acestui proiect, haideți să ne întrebăm și de ce? Legislația instabilă și interpretabilă în domeniu, birocrația peste măsură, cât și politizarea poziției limitează rolul strategic pe care arhitectul șef îl are în dezvoltarea durabilă a unui oraș.

Ce misiune are arhitectul-șef? Aceea de a crea punți de legătură între strategie și implementare a proiectelor de anvergură la nivelul orașului, de a înțelege fenomenele urbane ce constituie viața urbei, de a veghea asupra dezvoltării durabile a comunității.  Un arhitect-șef este un profesionist în domeniu, având abilitatea de a negocia și media între calitate, elementele definitorii pentru contextul urban și social în care acesta lucrează, dar și un bun strateg. În câte primării din România are arhitectul-șef cu adevărat acest rol?

Profesionalizarea acestui rol și asigurarea independenței sale față de primar trebuie să rămână prioritare la nivel administrativ, însă totodată orașele noastre au nevoie stabilitate legislativă în ceea ce privește urbanismul și amenajarea teritorială, instituirea obligativității organizării de concursuri de arhitectură pentru lucrări de utilitate publică pentru a crește calitatea în construcții, cât și de digitalizarea procesului de autorizare.

Conform expunerii de motive, modificarea legislativă propusă prin proiectul de lege va duce la creșterea calității vieții cetățeanului prin creșterea nivelului actului de consultanță, la scăderea birocrației și aplicarea conceptelor de dezvoltare durabilă. Mă întreb cum dacă arhitectul-șef nu este arhitect sau urbanist? Revin la importanța profesionalizării rolului, însă nu în sensul propus de prezentul act normativ. Așa-zisa consultanță pe care o oferă un arhitect-șef nu se rezumă numai la procesul birocratic și cunoașterea legislației în domeniu, ci la o viziune holistică ce are în vedere concepte de dezvoltare durabilă, acte normative la nivel european, contextul social și cultural al localităților în care aceștia activează.

Solicit președintelui României să nu ratifice aceste modificări propuse prin Proiectul de Lege PL.x nr.201 din 29 aprilie 2020, pentru modificarea art. 36, aliniatul 1 din Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, proiect adoptat de Camera Deputaților în calitate de cameră decizională.

* Material de Oana Chirilă, coordonator regional PLUS Regiunea Vest, candidat al Alianței USR PLUS la Camera Deputaților

Citește în continuare

Cele mai citite