Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Peste 900 de milioane de euro au cheltuit Ministerul Mediului și Primăria București pentru a reduce poluarea. Fără niciun rezultat

Publicat

pe data de

Conform Art. 35 din Constituție, avem dreptul la un mediu înconjurător sănătos. Nu numai când urcăm pe poteci de munte, ci chiar și în orașele în care locuim. Chiar dacă acel oraș are câteva milioane de locuitori.

Autoritățile trebuie să ia măsuri pentru a menține nivelul de poluare la un nivel care să nu afecteze în mod grav sănătatea oamenilor. Afecțiunile cauzate de poluare sunt extrem de grave: cancer pulmonar, astm la copii, infertilitate, reducerea funcției pulmonare de care am avea nevoie la maximum în această perioadă de luptă împotriva noului coronavirus – SARS-CoV-2.

Avem o lege care ne protejează – Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. Prin această lege sunt stabilite valorile limită ale poluanților.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a condamnat România pentru poluarea din București în data de 30.04.2020 (depășire PM 10 – un tip de particule în suspensie). Puteți citi AICI integral Hotărârea

Conform Rapoartelor privind calitatea aerului pentru anii 2018 și 2019 realizate de Agenția Națională de Protecție a Mediului există depășiri de PM10, PM 2,5, ozon, dioxid de azot pentru mai multe orașe din România, printre care și București.

Măsurătorile efectuate de mai multe ONG-uri au arătat că depășirile sunt mult mai grave decât cele din rapoarte oficiale. Când deschideți geamul și vi se pare că nivelul de poluare este ridicat, puteți verifica pe următorul site situația: https://aerlive.ro/ica/bucuresti/

Ce au făcut autoritățile?

Ministerul Mediului a derulat timp de 15 ani Programul Rabla și a cheltuit suma exorbitantă de 750 de milioane de euro. Însă începând cu anul 2017, beneficiul reînnoirii parcului auto prin acest program a fost pierdut, deoarece au fost importate foarte multe mașini second hand (1,4 milioane de autoturisme în toată țara), dintre care 90% cu motoare Diesel, în lipsa unei politici fiscale descurajatoare.


Ce a făcut Primăria București? „A scăpat” mult mai simplu. A angajat o societate să elaboreze un plan – Planul Integrat de Calitate a Aerului în Mun. București 2018 – 2020 (PICA), aprobat în anul 2018 prin HCGMB nr. 325/14.06.2018 în baza unor măsurători ale poluanților efectuate în anul 2013!

Experții pe mediu spun că acest plan nu este util, deoarece realizarea măsurilor prevăzute în el nu ar reduce în mod semnificativ poluarea în București.

Mai multe ONG-uri pe mediu au solicitat în instanță anularea HCGMB nr. 325/14.06.2018 prin care a fost aprobat acest Plan, pentru a fi elaborat un nou Plan. Procesul este în curs.

Dar Primăria nu își clintește pixul și continuă să mențină PICA și continuă realizarea măsurilor cu viteza melcului.

Vă invit să citiți Raportul referitor la stadiul realizării măsurilor din Planul Integrat de Calitate a Aerului în Mun. București 2018 – 2020, aferent trimestrului I al anului 2020 – denumit în continuare Raport/ul, accesând următorul link: http://www4.pmb.ro/wwwt/institutii/CGMB/sedinte/ordinea_de_zi/ordinea_de_zi.php (punctul 47 pe Ordinea de zi a ședinței din 18.06.2020)

Veți descoperi niște informații halucinante. Haideți să vedem ce a reușit să facă Primăria în cei 2 ani și jumătate de când a fost aprobat PICA:

În cadrul Măsurii I.1. – Îmbunătățirea calității transportului public. Promovarea utilizării transportului public, trebuia să fie implementat un sistem de taxare la Metrorex care să fie compatibil cu cel al Societății de Transport București (denumit în continuare STB). Nimic mai simplu, nu-i așa? Dar nici măcar atât nu au reușit!

Cu toate acestea, menționează în acest Raport că avansează lucrurile și că vor reuși cu siguranță. Niciun motiv de îngrijorare să nu avem noi, cetățenii. Le mai trebuie doar câteva imprimante fiscalizate și probabil după încă 2 ani și jumătate le vor achiziționa.


 

Măsura I.2. – modernizarea căii de rulare și a instalațiilor de pe tunel.

Abia acum, după 2 ani și jumătate de la adoptarea PICA, lansează procesul de achiziție pentru serviciile de consultanță!!!

Ne spun că vor cumpăra 13 trenuri noi, că au primit ofertele în data de 07.08.2019 și că încă analizează ofertele! Deci de câte luni e nevoie să analizezi o ofertă??!!! Au trecut doar 10 luni ….

Și nu vă va veni să credeți, dar ei au realizat măsuri din Planul adoptat în 2018 deja cu 2 ani înainte!!! Ne spun că au cumpărat 8 trenuri – din cele 21 prevăzute în Planul din 2018, în anul 2016!!! Avem cu adevărat primari vizionari în București!


 

PMB declară în acest Raport că a reînnoit parcul auto al STB (pag. 2 par. 6 din Raport). Cum l-a reînnoit?

Simplu! Cu 400 de autobuze Diesel!!! Cel mai poluant motor!!! Primăria care are obligația de a reduce poluarea aerului cauzată de traficul rutier, cumpără autobuze Diesel! Deși avea obligația de a cumpăra autobuze electrice – cum scrie în PICA (pag. 33 pct. 2.6.6. și pag. 89 pct. 5.6.)!

Iar pentru aceste 400 de autobuze extrem de poluante, noi, dragi locuitori ai Bucureștiului, am plătit 458.100.826 de lei fără TVA. Adică 100.000.000 de euro! Fiecare autobuz ne-a costat 250.000 de euro.

Acum sunt în curs de achiziție 100 de tramvaieofertele au fost depuse în data de 15.03.2019 – dar cum am putea cere Comisiei de evaluare să le analizeze în doar 15 luni? Am fi pur și simplu absurzi să cerem o asemenea viteză de lucru!

 

Probabil nu au primit pe 15.03.2019 și oferta care trebuia să câștige licitația …


 

Măsura I.2. – Realizarea de benzi unice dedicate transportului public și vehiculelor de intervenție pentru arterele pe care există trasee de transport public

Prin PICA se propusese realizarea a 8,4 km!!! Extrem de puțin având în vedere că în București avem 93 de km doar pe artere principale!

Cât credeți că au realizat din cei 8,4 de kilometri?

896 de… metri! Ne întrebăm de ce au mai trecut la „realizări” așa ceva …  Simplu! Pentru trebuiau să justifice cum au cheltuit suma de 1.508.104 lei! Adică aproximativ 335.000 de euro! Dar cum au reușit să cheltuie atât de mult? Deoarece nu au lărgit șoseaua, ci pur și simplu au stabilit că prima bandă este pentru autobuze. Cu ce fel de vopsea au vopsit oare linia continuă pe distanța interstelară de 896 de metri?


 

Măsura I.3 – Gestionarea traficului

În cadrul acestei măsuri trebuia implementat sistemul de semaforizare inteligentă.

Din 160 de intersecții a fost implementat sistemul doar pentru 28 de intersecții. Dar nu e nimic, mai avem câteva mandate de dăruit acestor harnici și destoinici primari, nu-i așa? Mai ales că ne-a costat „doar” 117.273.736 lei adică aproximativ 26 de milioane de euro implementarea acestui sistem în cele 28 de intersecții.

Câte spitale putea avea Bucureștiul cu acești bani sau cum ar fi putut arăta spitalele pe care le avem în acest moment?

Iar experții spun că sistemul a fost realizat cu ajutorul unor cabluri introduse în asfalt care au fost frezate (și prin urmare deteriorate și nu mai colectează date) atunci când s-au făcut diverse reparații la drumuri. Și acum datele pot fi introduse manual.

Un sistem mult mai bun ar fi cel cu camere video, spun experții.


 

Măsura I.7 – Amenajarea de căi proprii de circulație pentru biciclete (piste, benzi) inclusiv în zonele de agrement

Nu vă îngrijorați că de 10 ani nu se fac. Ele se vor face. Sunt în curs …

Și va costa doar 44.500.000 de lei, adică aproximativ 9.888.000 de euro. În condițiile în care nu se construiește ci doar se marchează.

 

Ce e de făcut?

În primul rând, noi bucureștenii, care ne-am pierdut deja 22 de luni din viața noastră (conform Raportului Curții de Conturi din 2018) trebuie să realizăm cât de gravă este această poluare pentru noi și să ne cerem drepturile.

Dar în ce mod?

Având în vedere că au fost nenumărate petiții până acum (prin care se cerea dreptul la un aer curat), susținute de zeci de mii de cetățeni și nu s-a schimbat nimic, propunem să ne cerem drepturile printr-o acțiune în justiție.

Am format o mică echipă care lucrează la pregătirea unei acțiuni cât mai bine fundamentate.

În momentul în care va fi finalizată, o vom pune gratuit la dispoziția tuturor persoanelor care vor dori să acționeze în justiție autoritățile.

 

Vom cere:

  • elaborarea unui plan de măsuri urgente pentru reducerea poluării;
  • actualizarea PICA;
  • dotarea corespunzătoare a Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (denumită RNMCA) cu instrumente de prelevare și măsurare amplasate în mai multe puncte fixe în București și echipamente de laborator;
  • daune morale pentru cele 22 de luni pierdute din viața noastră;
  • atragerea răspunderii personale a ministrului mediului actual și trecuți, a primarului general actual și trecuți, a directorilor ANPM actual și trecuți, deoarece nu este corect să fie plătite aceste despăgubiri tot din buzunarul nostru.

* Material de Anamaria Gram, candidat PLUS la CGMB

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare
Adaugă un comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Coronavirus

Sănătatea elevilor și profesorilor, mai presus de interesele politicienilor

Publicat

pe

Politizarea pandemiei și absența solidarității au agravat criza în care ne aflăm și au anulat eforturile depuse pentru limitarea răspândirii COVID-19 în timpul stării de urgență.

Guvernul a ezitat să acționeze ferm și consecvent pentru aplatizarea curbei infectării, iar partidele din opoziție au bagatelizat pericolul, contestând la CCR măsurile adoptate de guvern și îndemnând publicul să nu poarte mască. S-a ajuns până „eliberarea” din spital a persoanelor infectate, în numele dreptului la liberă circulație, situație relatată – cu sarcasm – de presa internațională.

Prin răspunsul inept și iresponsabil la criza fără precedent cu care ne confruntăm, politicienii n-au făcut decât să-și arate disprețul pentru sacrificiile noastre: izolare, dificultăți financiare, imposibilitatea de a fi alături de o persoană iubită, în ultimele clipe ale vieții acesteia. Toate aceste sacrificii s-au dovedit zadarnice, din cauza unor jocuri politicianiste execrabile.

Din păcate, jocul continuă, iar următoarea mutare decisivă se va face în domeniul educației. Miza electorală este enormă, dacă ne gândim la milioanele de părinți care se vor prezenta la urne în această toamnă.

În ultima perioadă, s-au făcut presiuni tot mai mari pentru revenirea elevilor în clase, în ciuda faptului că România înregistrează zilnic peste 1000 de cazuri noi de COVID-19. Președintele și Guvernul Orban n-au rămas insensibili la aceste presiuni. Descentralizarea deciziei, anunțată de Klaus Iohannis, nu face altceva decât să transfere responsabilitatea gestionării acestei crize autorităților locale și școlilor. În acest fel, PNL speră să reducă din costul electoral al unui eventual eșec.

În cadrul conferinței de presă susținute la Palatul Cotroceni, miercuri, 5 august 2020, Președintele României a prezentat trei scenarii cu privire la desfășurarea învățământului preuniversitar, însă a făcut o eroare (asupra căreia a revenit, printr-un comunicat al Administrației Prezidențiale): criteriul epidemiologic în funcție de care școlile se vor încadra în scenariile „verde”, „galben” sau „roșu” va fi numărul total de cazuri noi înregistrate în ultimele 14 zile, în localitatea în care se află școala, raportat la 1.000 de locuitori, și nu media zilnică de îmbolnăviri pe ultimele 14 zile.

Aici apare însă o primă problemă: pentru pregătirea scenariului adecvat, unitățile de învățământ trebuie să cunoască situația epidemiologică a comunității în care funcționează, dar și a celor din care provin elevii. În acest moment, Grupul de Comunicare Strategică anunță zilnic doar numărul de cazuri noi la nivel național și județean.

În plus, funcționarea școlilor trebuie reglementată printr-un protocol care să includă măsurarea temperaturii la intrarea în școală, distanțarea fizică, măști atât pentru elevi, cât și pentru personalul didactic și nedidactic, dezinfectarea și aerisirea frecventă a spațiilor, igiena riguroasă a mâinilor. Poate că și testarea elevilor și profesorilor ar trebui luată în considerare de autorități.

În al treilea rând, trebuie asigurate resursele financiare necesare aplicării acestor măsuri, inclusiv asigurarea finanțării asistenței medicale suplimentare în școli și a salariilor personalului didactic suplimentar, pentru a face posibilă reducerea numărului de elevi din sălile de clasă, acolo unde este cazul.

Nu în ultimul rând, autoritățile trebuie să se asigure că toți elevii au acces la dispozitive electronice cu conexiune la internet, astfel încât scenariul trei să poată fi aplicat, în cazul apariției unor focare de COVID-19 în școli. Guvernul a făcut deja primul pas în această direcție, la sfârșitul lunii iulie, prin lansarea programului „Școala de acasă”.  Să sperăm că nu vor apărea piedici în derularea programului.

Redeschiderea celor 6293 de unități școlare nu trebuie să se facă sub presiune politică, ci trebuie respectate aceste condiții esențiale pentru siguranța elevilor și a personalului din învățământ. Dacă acestea nu pot fi îndeplinite, școlile trebuie să rămână închise.

 

* Material de Gabriela Tache, membru CNPP Educație

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Editoriale

Ironic, primitivismul digital al administrației publice din România are un avantaj: n-are probleme de securitate

Publicat

pe

Are logică, nu? Nimeni nu poate să-ți fure actele din mașină dacă n-ai mașină. La fel, nimeni nu poate să-ți fure datele sau să-ți compromită sistemele digitale dacă tu încă ceri dosar cu șină peste tot. Problema, însă, apare atunci când îți dai seama că trebuie să-ți cumperi mașină – iar atacatorii din mediul online nu vor avea răbdare cu tine câțiva ani să te „prinzi” ce trebuie să faci.

La nivel european, securitatea digitală a sectorului public este o temă de discuție din ce în ce mai importantă. Atacatorii devin din ce în ce mai sofisticați – de la organizații teroriste până la națiuni care intră într-un război cibernetic avansat. Dacă „război cibernetic” vă sună ca ceva abstract, gândiți-vă la toate conturile false pe care le vedeți pe Facebook care lucrează clar pentru un partid sau altul. Ele n-au apărut peste noapte și nici nu le-a făcut cineva doar ca să se distreze.

Amenințările acestul domeniu sunt, de asemenea, multiple și grave:

  • Orice atac care are succes și reușește să fure datele personale ale cetățenilor de la o instituție publică duce la pierderea încrederii, pe lângă niște amenzi de GDPR usturătoare, dacă nu te-ai pregătit adecvat;
  • Cu cât mutăm mai multe servicii în sfera digitală, cu atât mai bine va trebui să le protejăm de atacuri (ransomware, DDoS etc.);
  • Serviciile publice esențiale (transportul public, alimentarea cu energie electrică, infrastructura de telecomunicații, de exemplu) sunt cruciale și trebuie să funcționeze 100% din timp – orice întrerupere înseamnă cel puțin discomfort, dacă nu potențial de dezastru;

Bineînțeles, asta nu înseamnă că trebuie să fugim de digitalizare. Soluția nu este întoarcerea la dosarul cu șină și la scrisori. Soluția este digitalizarea inteligentă, făcută cu profesioniști, care se gândesc la problemele de securitate din prima zi. În breaslă, asta se numește „secure by design”. Momentan, nu suntem nici măcar aproape

Referitor la securitatea datelor, ne propunem un lucru simplu pentru administrația locală: #binedinprima și atenție. Vom acorda acestei zone atenția cuvenită și vom implementa măsuri adecvate de la prima apariție a oricărui sistem sau serviciu nou – nu la luni (sau ani) de la implementarea sa. Avem nevoie de siguranță în mediul digital ca să putem avea o administrație deschisă, participativă și transparentă.

2020 vine și cu provocări pentru care trebuie să fim pregătiți. Nu mai suntem în era automobilului. De mult.

* Material de Vlad Boldura, unul dintre candidații Generației PLUS pentru Consiliul Local Timișoara. Vorbește cel mai mult despre digitalizare, tehnologii noi și sport și este determinat să demonstreze că #TineriiSchimbăRomânia.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Editoriale

Cum să educăm elevii României în mod responsabil pe timp de pandemie

Publicat

pe

Anul acesta, noul an școlar va debuta, în mai puțin de două luni, sub semnul incertitudinii și în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19.

Iată câteva sugestii de măsuri pentru începerea noului an școlar în condiții de siguranță și o viziune despre cum putem continua să educăm elevii României în mod responsabil pe timp de pandemie.

1. Deschiderea școlilor pentru anii terminali (clasele a IV-a, a VIII-a și a XII-a) și prezența la școală DOAR pentru materiile alese la disciplina de evaluare, restul materiilor continuându-și traseul în online.

Toate acestea, sub NORME STRICTE DE IGIENĂ care includ:

– termoscanarea la intrarea în școală în fiecare dimineață

– regula de spălare pe mâini frecventă (școlile chiar vor trebui să pună săpun la baie)

– promovăm regula „tușesc/strănut în șervețel și îl arunc”

– gel dezinfectant la intrarea în fiecare clasă și încurajarea folosirii acestuia

– dezinfecția sălilor de clasă de către personalul auxiliar al fiecărei școli cu soluții dezinfectante

– dacă permite bugetul, ar putea fi achiziționat un aparat de dezinfecție prin nebulizare care să fie folosit în sălile de clasă

– impunerea normelor de distanțare socială, mască sau vizieră pentru profesori și elevii peste 11 ani (cei mici nu o pot suporta mult pe față sau nu o aplică corect)

– fiecare elev să stea singur în bancă și la 2 metri de cel din față, dacă este nevoie elevii separați în două grupe și să facă orele pe rând

– dacă este necesară scrierea la tablă, fiecare elev să aibă pe bancă o cretă sau un marker personal oferit de școală.

Pentru desfășurarea orelor într-un cadru de distanțare chiar și în cazul prezenței fizice la școală, există diferite platforme gratuite care permit testarea online sau share în timp real al ecranului, accesibile de pe telefon sau laptop.

Teoretic, fiecare școală are un laborator de informatică, iar orele de acest gen pentru anii terminal se pot desfășura acolo, exact în spiritul orelor de programare din liceu, fără ca profesorul să fie nevoit să se apropie la o distanță mai mică de 2 metri de elev.

Dacă școala nu dispune și nici elevii nu au asemenea obiecte, Guvernul ar trebui să pună la dispoziție, pentru că acele instrumente sunt binevenite și în timpul pandemiei, și după terminarea acesteia.

  1. Continuarea orelor online pentru restul anilor de studiu.

De ce?

În special pentru cei care sunt mai mici de clasa a IV-a pentru că e mai complicat să te asiguri că respectă normele de igienă și este și obositor pentru ei.

Prin urmare ne rămâne să respectăm pașii următori:

– profesorii să urmărească programa școlară întocmai

– profesorii să întocmească raport săptămânal cu subiectele acoperite la fiecare materie

– utilizarea platformelor de tip Moodle, BlackBoard sau Canvas pentru a încărca teste sau documente sau Zoom/Google Meets pentru întâlnirile zilnice online

– încurajarea dezbaterilor și a evaluării orale acolo unde materia permite

– dispunerea către toți elevii care au nevoie de dispozitive IT prin mobilizarea comunității (donații, chete etc), deși Guvernul își permite să facă asta, era de fapt o promisiune electorală de care ar trebui să se țină #digitalizaminvatamantul

– pentru anii de studiu care susțin în 2022 Evaluări Naționale sau Bacalaureat și anul acesta sunt în clasa a III-A, a VII-a și a XI-a, multă inistență pe fixarea noțiunilor predate la materiile-cheie (matematică și limba și literatura română și materia la alegere pentru cei cu Bacalaureat).

CLASA PREGĂTITOARE, pentru că aici e buba cea mai mare…

  • să se permită, cu măsuri de protecție și distanțare socială, o mică deschidere de an școlar în aer liber pentru CLASA PREGĂTITOARE exclusiv, în așa fel încât elevii boboci, dar și părinții, să își cunoască învățătorul de la clasă și să stabilească împreună condițiile pentru întâlnirile online.

*De menționat că acest concept de Clasă Pregătitoare a fost creat ca un an intermediar de pregătire a preșcolarilor pentru Clasa I, prin urmare ar fi binevenită punerea accentului pe orele de Dezvoltare Personală, pe creativitate, elevii pot fi provocați zilnic la activități de creație prin pictură, muzică etc. *

De asemenea, în clasa pregătitoare se învață semnele grafice, care ajută ulterior în clasa I la învățarea literelor, prin urmare se poate opta pentru șabloane și fișe de lucru care să fie distribuite la începutul anului școlar și pe care părinții alături de copilași și de profesori să le parcurgă împreună de-alungul semestrului I. Pentru acest an de studiu este puțin complicat să găsești o variantă perfectă fiindcă e început de drum.

Pentru semestrul II sperăm că vom scăpa într-un final de virus, dacă nu, se impun aceleași reguli cu mențiunea că vremea prielnică ne oferă un alt avantaj de distanțare socială și anume orele în aer liber.
Dacă totuși COVID-19 nu va mai exista printre noi și nu va mai reprezenta o amenințare, orele pot reveni la normal pentru toți anii de studiu.

* Material de Andrei Vătășescu Predi, membru PLUS (Generația PLUS)

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Cele mai citite