Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Pe ce lume trăiește PSD de Ziua Internațională a Păcii?

Publicat

pe data de

FOTO Cornel Brad

Astăzi e Ziua Internațională a Păcii, a doua zi a Grevei Mondiale pentru Climă. Tot azi are loc Summit-ul ONU al tinerilor pentru climă. Mă aștept ca premierul României să posteze un porumbel alb pentru pace și să nu scape niciun porumbel despre climă. Căci cei de la PSD par să trăiască pe altă planetă. În preocupările, în declarațiile lor, problema schimbărilor climatice pur și simplu nu există.

„Astăzi pacea se confruntă cu un nou pericol: criza climatică, care ne amenință securitatea, traiul și viețile. Acesta este motivul pentru care clima este tema Zilei Internaționale a Păcii din acest an. De aceea, convocăm un Summit pentru acțiuni climatice”, a declarat ieri secretarul general al ONU, António Guterres. Statele membre ale Organizației Națiunilor Unite au adoptat 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă în 2015, deoarece au înțeles că nu va fi posibilă construirea unei lumi pașnice, dacă nu s-ar face pași înspre dezvoltarea economică și socială pentru toți locuitorii planetei. Obiectivele de dezvoltare durabilă abordează provocările globale cu care ne confruntăm, inclusiv cele legate de sărăcie, inegalitate, climă, degradare a mediului, prosperitate, pace și justiție. Obiectivele se interconectează și, pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă, trebuie să le atingem pe toate până în 2030.

Doar că politicienii aflați la putere în lume nu acționează suficient conform acestor obiective. Așa că milioane de oameni au ieșit ieri în stradă în toată lumea ca să-și ceară dreptul la un viitor pe această planetă și măsuri pentru combaterea crizei climatice. Pentru că azi, peste trei sferturi dintre locuitorii planetei sunt uniți de preocuparea față de mediu și îngrijorați de pagubele pe care noi, oamenii, le-am provocat planetei. Majoritatea înțelege că rezolvarea problemelor globale va rezolva, implicit, și problemele locale, fie ele de natură economică, socială sau demografică, căci biosfera este un unic ecosistem, iar problemele unei părți din ecosistem afectează întregul.

Protejarea planetei nu face parte dintr-un război cultural între progresiști și conservatori, ci este o luptă împotriva unui adversar comun, și anume cauzele mai profunde ale crizei climatice: lăcomia, ignoranța și exploatarea nesăbuită a resurselor. Lacom, ingnorant și nesăbuit este și PSD, căruia nu-i pasă de ce se întâmplă nici în țară, nici în lume. PSD nu se gândește decât la cum să supraviețuiască la putere.

P.S. Bine, bine, dar ce e de făcut? Găsiți aici 5 măsuri pe care le-am propus ieri, cu ocazia primei zile a Grevei Mondiale pentru Climă:

1. Acordarea unui rol de coordonare premierului, vice-premierului sau cancelariei guvernului.
2. Adoptarea unui plan național pentru climă care să indice obiective climatice pentru 2030 și 2050.
3. Crearea unor „panel”-uri cetățenești și desemnarea unui responsabil pentru climă în fiecare județ/regiune.
4. Transformarea politicii climatice într-un mijloc de creștere a calității vieții.
5. Tranziția la economia circulară.

Editoriale

Schimbare cu viteză 5G

Publicat

pe

Roxana Pandelea

Trăim în secolul vitezei, și, pe măsură ce lucrurile se întâmplă din ce în ce mai rapid, capacitatea noastră de avea răbdare scade. Totul se întâmplă la distanță de un clic sau o apăsare de buton. Tot ce ceea ce durează cu două secunde mai mult decât ne așteptăm ne irită. Semaforul stă pe roșu prea mult, pietonul traversează prea încet, cina durează prea mult să o prepari, așa că o comanzi rapid apăsând trei butoane.

România pare să-și fi epuizat rezervele de răbdare. Am tot avut răbdare, am tot sperat, suspendați undeva între o lume întunecată a dosarelor cu șină și o lume 5G, așteptând sincronizarea lor, schimbarea. Dar ce nu am înțeles este că schimbarea pe care am tot așteptat-o a fost o iluzie, o așteptare sterilă, pentru că pornea de la o premisă falsă. Că schimbarea este în mâinile și puterea unui OM. Și am tot așteptat acel OM polarizându-ne, transformând totul într-un război, urându-ne unii pe alții pentru opțiunile personale, uitând, în tot acest timp, să ne uităm în oglindă. 

Pentru că, dacă ne-am fi uitat, am fi văzut o bucățică din OMUL căutat în noi. 

Au trecut mulți ani, într-adevăr, 30 mai exact, dar adevărul este că au trecut doar patru. Sunt patru ani de când am descoperit oglinda, de când am început să ne uităm în ea. Unii au văzut OMUL imediat, alții mai greu, alții încă se uită în fiecare zi și încearcă să îl descopere. Încetul cu încetul, OMUL capătă formă și forță, dar trebuie să avem răbdare. 

Vom reuși când suficient de mulți se vor fi uitat în oglindă, vor fi văzut schimbarea în ei și vor fi depășit sentimentul de frică și nesiguranță care însoțește orice schimbare.

O zicală tare înțeleaptă spune: „Cu răbdarea treci și marea”. Aș îndrăzni să o adaptez și să spun „Cu răbdarea vine și schimbarea”.

* Editorial de Roxana Pandelea, membru al BJ PLUS Ilfov, responsabil Comunicare

Citește în continuare

Editoriale

Diaspora iubește România

Publicat

pe

Andrei Ion, coordonator regional PLUS Diaspora. FOTO Steluța Popescu

„E ciudat, nu e nicio coadă, totul e atat de bine organizat…”

„Eu îmi luasem geaca groasă, credeam că o să stăm câteva ore pe-afară…”

„Votez pentru prima dată, pentru că până acum nu aveam cu cine să las copiii ca să stau atâtea ore la coadă”

Acestea sunt doar câteva dintre cele auzite de delegații Alianței USR PLUS în secțiile de votare din Diaspora pe perioada primului tur al alegerilor prezidențiale. Presa a scris că a fost un record de participare și un semnal istoric din partea diasporenilor de implicare.

Această „minune” a venit la nici cinci luni de la umilințele din 26 mai, când statul român capturat de PSD a încercat să-și bată joc de milioane de cetățeni români din Diaspora, împiedicându-i prin rea-voință și incompetență să voteze și călcându-le astfel în picioare un drept fundamental.

Cum de a fost posibilă o asemenea „minune”? Și-a schimbat lupul PSD-ist năravul, a fost o întâmplare? Nu, nici vorbă, dar autoritățile române nu au mai putut rezista presiunii venite din partea PLUS, a USR și a societății civile. 26 mai chiar a fost picătura care a umplut paharul, iar soluțiile venite din partea celor două partide au fost atât de concrete și implementabile încât nu mai exista niciun motiv de refuz.

Iată un scurt istoric al acestei „minuni”:

  • Povestea începe încă înainte de 26 mai, cand PLUS Diaspora și USR Diaspora au încercat să explice atât MAE, cât și ambasadelor din țările cu comunități importante de cetățeni români că numărul de secții de votare prevăzut pentru 26 mai este insuficient. MAE a tratat cu indiferență solicitările, trimițând răspunsuri standard și „pasând pisica” la AEP, care nu avea însă atribuții de organizare în Diaspora.
  • Dezastrul prevăzut pe 26 mai s-a materializat, cozi infernale s-au format încă de la 7 dimineața, iar pe parcursul zilei numeroase incidente au avut loc din cauza organizării deficitare. PLUS și USR au oferit consiliere juridică și un model de plângere penală celor care și-au văzut încălcat dreptul constituțional la vot, iar DNA are datoria de a rezolva acest dosar. Teodor Meleșcanu și ceilalți vinovați trebuie să răspundă în fața legii.
  • În urma unei analize detaliate a problemelor de pe 26 mai, PLUS a depus o cerere oficială către MAE propunând:
    • Deschiderea unui număr de cinci ori mai mare de secții de votare în Europa, oferind și lista completă a localităților unde acestea ar trebui deschise
    • Simplificarea procesului de votare, completarea listelor suplimentare automat prin Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV), introdus de Guvernul Cioloș în 2016.
    • Propuneri concrete pentru asigurarea materialelor logistice necesare pentru desfășurarea corectă a votului.

În paralel, colegii din USR, prin reprezentanții din Parlamentul României, au asigurat procesul legislativ care transforma multe din aceste propuneri în lege. Reprezentanții PSD, UDMR și ALDE au încercat să adauge piedici suplimentare și să elimine folosirea SIMPV. Parlamentarii USR implicați au reușit să obțină o lege electorală pentru Diaspora mult îmbunătățită, care adaugă posibilitatea votului prin corespondență și condiții clare pentru deschiderea de secții suplimentare de votare.

Imediat după promulgare, membrii PLUS Diaspora și USR Diaspora, alături de organizații civice, s-au pus pe treabă:

  • Au popularizat site-ul https://www.votstrainatate.ro/ mai bine decât o făcea MAE, pentru a încuraja cât mai multe înscrieri
  • Au organizat întâlniri cu ambasadele și consulatele din toate țările cu comunități mari de cetățeni români 
  • Au căutat chiar ei spații adecvate pentru secțiile de votare suplimentare și au negociat cu autoritățile locale pentru a obține acordul acestora
  • Au găsit voluntari pentru a asigura numărul necesar de membri în birourile de secții de votare
  • Așa a fost posibil ca 835 de secții de votare să fie deschise, dublu față de 26 mai
  • Au acoperit cu delegați peste 90% din aceste secții de votare, iar aceștia au învățat și legislația pentru a deveni operatori de tabletă și a putea asigura desfășurarea rapidă a votului
  • Și-au luat zile de concediu pentru a putea fi în secțiile de votare de vineri de la prânz până luni dimineață, având în vedere programul prelungit de votare.

Așa au putut vota peste 675.000 de cetățeni români, aproape dublu față de maximul din trecut, cu un timp mediu de așteptare de două minute. Cu muncă, implicare, suflet, idei și perseverență. 

Viorica Dăncilă a obtinut 2% din voturi în Diaspora în turul 1. 

Pe 22-24 noiembrie, nu vom lipsi de la turul 2 și nu vom vota cu candidatul partidului care ne-a alungat din țară, care ne-a gazat pe 10 august și ne-a călcat drepturile în picioare de atâtea ori. Diaspora iubește România și o vom dovedi și în turul al doilea.

Citește în continuare

Editoriale

Președintele României, un război care nu se termină nicidată și victoria democrației

Publicat

pe

Deși pare greu de realizat, în democrație, „libertatea” și „dreptul” sunt într-un continuu conflict. Statul de drept poate exista doar în prezența acestor două elemente care trebuie să se regăsească într-un echilibru perfect. Președintele Republicii este cel care trebuie să se îngrijească de acest echilibru, în calitatea sa de mediator.

Dar haideți să vedem ce semnifică „libertatea”. Este acea stare a omului care a reprezentat motorul evoluției noastre. Libertatea în forma sa naturală, animalică, este nelimitată și se traduce prin aceea că fiecare este liber să facă ce dorește, indiferent de efectele pe care le produce asupra altora.

„Dreptul”, pe de altă parte, nu este o emanație a naturii, ci este o ficțiune ce devine reală prin faptul că o colectivitate de oameni este de acord cu ea (Statul este el însuși o ficțiune devenită realitate prin acordul unei colectivități umane). Dreptul este regula în baza căreia libertatea este asigurată pentru întreaga colectivitate. Dreptul cuiva devine o limitare a libertății celorlalți. De exemplu, dreptul de a avea în proprietate un bun vine la pachet cu obligația de a nu încălca drepturile similare ale celorlalți. Prin urmare, pentru că ne bucurăm de dreptul de proprietate, nu suntem liberi să încălcăm dreptul altora. În lipsa unor reguli, a unor drepturi clar stabilite, manifestarea libertății unora afectează libertatea altora. Această situație a fost sintetizată foarte ingenios de Boris Stark: „Cei presaţi de nevoi sunt obligaţi să vrea ceea ce puternicii economiei sunt liberi să le-o impună”.

În societatea contemporană, întâlnim multe limitări ale libertății economice: în domeniul concurenței, al protecției consumatorilor, protecția mediului etc. Toate aceste limitări sunt impuse pentru a garanta libertatea celorlalți, pentru a crea un echilibru. Libertatea fără drepturi generează anarhie, iar dreptul fără libertate este o formă fără fond.

Președintele Republicii trebuie să asigure și să mențină acest echilibru astfel încât, pe de o parte, să nu fie inhibată dezvoltarea economică și tehnologică a României, iar pe de altă parte, să se asigure că sunt respectate drepturile cetățenilor. Doar un presedinte care a activat profesional în mediul privat, care s-a lovit de problemele pe care le presupune mediul de afaceri e capabil să facă acest lucru și să asigure victoria democrației și a statului de drept în România.

* Editorial de Alexandru Dimitriu, avocat, membru în conducerea PLUS Sector 5

Citește în continuare

Cele mai citite