Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Pachetul de mobilitate, dublul standard și unitatea Europei

Publicat

pe data de

Dragoș Pîslaru, europarlamentar al Alianței USR PLUS, membru al Consiliului Național PLUS. FOTO Steluța Popescu

În plenara din această săptămână se votează un ansamblu de trei acte normative numite „Pachetul de Mobilitate”. Aceste norme legislative revizuiesc regulile transportului rutier la nivel european privind detașarea șoferilor, perioadele de odihnă și aplicarea normelor de cabotaj. 

De mai bine de cinci ani se negociază aceste măsuri, pachetul fiind de fapt conturat de legislatura precedentă. Totul a plecat de la un lobby susținut al transportatorilor din țările mai dezvoltate ale Europei pentru a-și proteja cota de piață în condițiile unei ponderi în creștere a firmelor din statele membre mai puțin dezvoltate.

Măsurile sunt vizibil protecționiste, dar îmbrăcate sub haina răspunsului la concurență neloială descrisă prin folosirea sintagmei de dumping social. Cu alte cuvinte, transportatorii din estul și sudul Europei vin cu prețuri mai mici pentru că nu respectă normele sociale existente în țările dezvoltate în ceea ce privește protecția muncii, inclusiv partea salarială și de asigurări sociale.

Este adevărat că abuzuri au existat și există, atât în ceea ce privește asigurarea condițiilor de remunerare, muncă și odihnă pentru șoferi, cât și prin exploatarea diferențelor legislative pentru evitarea impozitării. Soluția pentru rezolvarea acestor abuzuri era la îndemână prin întărirea implementării / respectării cadrului existent – o colaborare mai bună între autoritățile de inspecție/control în domeniul transportului rutier, inspecției muncii, finanțelor publice.

Dar sub pretextul protecției sociale și al concurenței neloiale a fost pornită o adevărată cruciadă cu interese comerciale evidente, ceea ce atacă direct principiul liberei circulații la nivel european. Ironia este că pachetul se numește “Mobilitate” în condițiile în care de fapt se descurajează tocmai mobilitatea.

Jocurile s-au cam făcut în legislatura trecută, în paralel cu cealaltă bătălie vest-est, pe tema muncii detașate (posting of workers). România a fost ca de obicei incapabilă să își apere punctul de vedere, lipsind unitatea de voce între guvern, europarlamentari și transportatori. Este incredibil cum guvernările PSD au ratat complet această bătălie, totul culminând cu gestionarea politică a președinției României la UE când practic forma pachetului a fost agreată. În aceste condiții, nu poți doar să condamni lobby-ul vestic, ci trebuie să constați dezbinarea noastră a esticilor și lipsa de competență și coerență a ne susține ideile.

În actuala legislatură tot ce am încercat să facem este să mai limităm efectele negative. Din păcate nu am putut remedia mare lucru în ultimele luni, pe fondul instabilității politice de acasă ce a afectat capacitatea Guvernului de negociere la nivel european și a tranșeelor deja adânc săpate pe aceste dosare.

A venit momentul plenarei finale în Parlamentul European pe acest pachet. Ieri am auzit-o în discursul de deschidere pe cancelara Germaniei, Angeka Merkel, că motto-ul Președinției Germaniei este „Împreună pentru redresarea Europei” (Gemeinsam. Europa wieder stark machen) și cât de importantă este unitatea statelor membre în jurul valorilor europene comune. 

Contrastul între acest discurs și ceea ce propune acest pachet este uriaș, în condițiile în care Pachetul de Mobilitate nu face altceva decât să adâncească și mai mult o falie deja existentă între est și vest, între nord și sud. 

Ieri am avut două runde de vot pe acest subiect. Mai întâi, am votat să blocăm pachetul pe rațiuni de procedură. Fără succes însă. Apoi, seara târziu, am votat amendamentele sprijinite de delegația USRPLUS prin care să putem stopa efectele negative dezastruoase:

  • Impactul negativ asupra mediului, în forma sa actuală, pachetul va forța 570.000 de camioane să se întoarcă acasă și să irosească 188 de milioane de litri de combustibil anual, fiind complet împotriva principiilor formulate în Pactul Ecologic;
  • Impact social negativ: pachetul va conduce la concedieri și falimentul multor companii de transport dintr-un număr de state membre afectate printre care și România;
  • Obstacole în calea redresării economice: protecționismul și concurența distorsionată vor duce la creșterea costurilor de transport, distribuție și logistică, cu impact pe creșterea prețurilor și afectarea consumatorilor europeni, amplificând efectele negative ale crizei COVID și zădărnicind eforturile de relansare economică;
  • Încălcarea libertăților fundamentale: pachetul discriminează în mod disproporționat companiile și cetățenii aflate în periferia UE din cauza restricțiilor sale de cabotaj. 

Astăzi am aflat că amendamentele sprijinite de delegația USR PLUS nu au trecut.

În aceste condiții voi vota la votul final, alături de colegii mei din USRPLUS, împotriva întregului Pachet de Mobilitate. Șansele ca să putem opri acest val sunt reduse și de aceea trebuie imediat să pregătim planul B.

Propun două linii de acțiune decisivă:

  1. Mobilizarea Guvernului României pentru a  pregăti acțiunea juridică la Curtea de Justiție a UE împotriva Pachetului de Mobilitate. Delegația USR PLUS a cerut deja acest lucru printr-o scrisoare deschisă în data de 16 iunie, adresată Guvernului României (scrisoarea aici: shorturl.at/kERTU). Până la această dată nu am primit răspuns, deși ne-am oferit sprijinul pentru fundamentare. Este critic ca acest demers să fie făcut în coaliție cu celelalte 8 state membre care s-au pronunțat împotriva Pachetului pentru a avea o mai mare greutate. 
  2. Susținerea industriei de distribuție și logistică, ca parte a Planului de relansare, pentru a putea face față șocului dublu cauzat de COVID și de Pachetul de mobilitate, dacă acesta va trece în forma actuală. În condițiile în care se discută de 14 ecosisteme industriale care să fie sprijinite la nivel european în cadrul Noii Politici Industriale a UE, iar industria de distribuție și logistică este unul dintre acestea, România va avea argumentele pentru a investi în acest sector și a compensa pe cât posibil efectele negative. Va fi nevoie de un parteneriat cu agenții economici din domeniu pentru a nu fi o inițiativă defensivă, ci orientată către viitor, cu obiectivul de creștere a competitivității, chiar și în noile condiții. Pe principiul “ce nu te doboară, te face mai puternic”. Ca raportor pe Facilitatea de Redresare și Reziliență îmi ofer sprijinul pentru a identifica resursele inclusiv la nivel european pentru a putea pune în practică acest lucru. 

Ce este clar este că o atitudine de cioban mioritic nu ne ajută acum. Degeaba ne apucăm să vorbim cu TIR-ul cu refren de laie-bucălaie plângându-ne că „toți ne bate”. Putem cu inteligență, competență și strângând rândurile să luptăm în continuare și să ne consolidăm poziția europeană. Va fi greu, dar nu imposibil. Măsurilor protecționiste trebuie să le răspundem cu inovare antreprenorială. Lobby-ului corporatist vestic trebuie să îi răspundem cu campanii prin care să arătăm impactul asupra consumatorilor finali. Machiavelismului unor politicieni închistați trebuie să îi răspundem cu revenirea la idealurile fondatorilor UE și ale proiectului european. Și poate atunci putem cu toții realiza că doar împreună putem construi o Europă mai puternică. Fără dublu standard, ci cu deschidere și demnitate.

* Editorial de Dragoș Pîslaru, europarlamentar al Alianței USR PLUS, membru al Consiliului Național PLUS

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare
1 Comentariu

1 Comentariu

  1. liliana bolan

    10 iulie 2020 at 11:11 am

    Spuneti – desigur, exista abuzuri si nerespectari ale legii, dar hei, am putea rezolva. Dar nu s-a rezolvat niciodata si nu exista vointa politica sa se resolve. Si atunci de ce ii acuzati pe altii ca incearca sa se protejeze? Cam cat stiti exact din razboiul ANAF – transportatori? Daca nu ar exista acele abuzuri si incalcari ale legii transportatorii romani chiar ar iesi de pe piata, ca nefiind competitivi. Si-atunci nu inteleg, ce protejati voi mai exact?

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Coronavirus

Sănătatea elevilor și profesorilor, mai presus de interesele politicienilor

Publicat

pe

Politizarea pandemiei și absența solidarității au agravat criza în care ne aflăm și au anulat eforturile depuse pentru limitarea răspândirii COVID-19 în timpul stării de urgență.

Guvernul a ezitat să acționeze ferm și consecvent pentru aplatizarea curbei infectării, iar partidele din opoziție au bagatelizat pericolul, contestând la CCR măsurile adoptate de guvern și îndemnând publicul să nu poarte mască. S-a ajuns până „eliberarea” din spital a persoanelor infectate, în numele dreptului la liberă circulație, situație relatată – cu sarcasm – de presa internațională.

Prin răspunsul inept și iresponsabil la criza fără precedent cu care ne confruntăm, politicienii n-au făcut decât să-și arate disprețul pentru sacrificiile noastre: izolare, dificultăți financiare, imposibilitatea de a fi alături de o persoană iubită, în ultimele clipe ale vieții acesteia. Toate aceste sacrificii s-au dovedit zadarnice, din cauza unor jocuri politicianiste execrabile.

Din păcate, jocul continuă, iar următoarea mutare decisivă se va face în domeniul educației. Miza electorală este enormă, dacă ne gândim la milioanele de părinți care se vor prezenta la urne în această toamnă.

În ultima perioadă, s-au făcut presiuni tot mai mari pentru revenirea elevilor în clase, în ciuda faptului că România înregistrează zilnic peste 1000 de cazuri noi de COVID-19. Președintele și Guvernul Orban n-au rămas insensibili la aceste presiuni. Descentralizarea deciziei, anunțată de Klaus Iohannis, nu face altceva decât să transfere responsabilitatea gestionării acestei crize autorităților locale și școlilor. În acest fel, PNL speră să reducă din costul electoral al unui eventual eșec.

În cadrul conferinței de presă susținute la Palatul Cotroceni, miercuri, 5 august 2020, Președintele României a prezentat trei scenarii cu privire la desfășurarea învățământului preuniversitar, însă a făcut o eroare (asupra căreia a revenit, printr-un comunicat al Administrației Prezidențiale): criteriul epidemiologic în funcție de care școlile se vor încadra în scenariile „verde”, „galben” sau „roșu” va fi numărul total de cazuri noi înregistrate în ultimele 14 zile, în localitatea în care se află școala, raportat la 1.000 de locuitori, și nu media zilnică de îmbolnăviri pe ultimele 14 zile.

Aici apare însă o primă problemă: pentru pregătirea scenariului adecvat, unitățile de învățământ trebuie să cunoască situația epidemiologică a comunității în care funcționează, dar și a celor din care provin elevii. În acest moment, Grupul de Comunicare Strategică anunță zilnic doar numărul de cazuri noi la nivel național și județean.

În plus, funcționarea școlilor trebuie reglementată printr-un protocol care să includă măsurarea temperaturii la intrarea în școală, distanțarea fizică, măști atât pentru elevi, cât și pentru personalul didactic și nedidactic, dezinfectarea și aerisirea frecventă a spațiilor, igiena riguroasă a mâinilor. Poate că și testarea elevilor și profesorilor ar trebui luată în considerare de autorități.

În al treilea rând, trebuie asigurate resursele financiare necesare aplicării acestor măsuri, inclusiv asigurarea finanțării asistenței medicale suplimentare în școli și a salariilor personalului didactic suplimentar, pentru a face posibilă reducerea numărului de elevi din sălile de clasă, acolo unde este cazul.

Nu în ultimul rând, autoritățile trebuie să se asigure că toți elevii au acces la dispozitive electronice cu conexiune la internet, astfel încât scenariul trei să poată fi aplicat, în cazul apariției unor focare de COVID-19 în școli. Guvernul a făcut deja primul pas în această direcție, la sfârșitul lunii iulie, prin lansarea programului „Școala de acasă”.  Să sperăm că nu vor apărea piedici în derularea programului.

Redeschiderea celor 6293 de unități școlare nu trebuie să se facă sub presiune politică, ci trebuie respectate aceste condiții esențiale pentru siguranța elevilor și a personalului din învățământ. Dacă acestea nu pot fi îndeplinite, școlile trebuie să rămână închise.

 

* Material de Gabriela Tache, membru CNPP Educație

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Editoriale

Ironic, primitivismul digital al administrației publice din România are un avantaj: n-are probleme de securitate

Publicat

pe

Are logică, nu? Nimeni nu poate să-ți fure actele din mașină dacă n-ai mașină. La fel, nimeni nu poate să-ți fure datele sau să-ți compromită sistemele digitale dacă tu încă ceri dosar cu șină peste tot. Problema, însă, apare atunci când îți dai seama că trebuie să-ți cumperi mașină – iar atacatorii din mediul online nu vor avea răbdare cu tine câțiva ani să te „prinzi” ce trebuie să faci.

La nivel european, securitatea digitală a sectorului public este o temă de discuție din ce în ce mai importantă. Atacatorii devin din ce în ce mai sofisticați – de la organizații teroriste până la națiuni care intră într-un război cibernetic avansat. Dacă „război cibernetic” vă sună ca ceva abstract, gândiți-vă la toate conturile false pe care le vedeți pe Facebook care lucrează clar pentru un partid sau altul. Ele n-au apărut peste noapte și nici nu le-a făcut cineva doar ca să se distreze.

Amenințările acestul domeniu sunt, de asemenea, multiple și grave:

  • Orice atac care are succes și reușește să fure datele personale ale cetățenilor de la o instituție publică duce la pierderea încrederii, pe lângă niște amenzi de GDPR usturătoare, dacă nu te-ai pregătit adecvat;
  • Cu cât mutăm mai multe servicii în sfera digitală, cu atât mai bine va trebui să le protejăm de atacuri (ransomware, DDoS etc.);
  • Serviciile publice esențiale (transportul public, alimentarea cu energie electrică, infrastructura de telecomunicații, de exemplu) sunt cruciale și trebuie să funcționeze 100% din timp – orice întrerupere înseamnă cel puțin discomfort, dacă nu potențial de dezastru;

Bineînțeles, asta nu înseamnă că trebuie să fugim de digitalizare. Soluția nu este întoarcerea la dosarul cu șină și la scrisori. Soluția este digitalizarea inteligentă, făcută cu profesioniști, care se gândesc la problemele de securitate din prima zi. În breaslă, asta se numește „secure by design”. Momentan, nu suntem nici măcar aproape

Referitor la securitatea datelor, ne propunem un lucru simplu pentru administrația locală: #binedinprima și atenție. Vom acorda acestei zone atenția cuvenită și vom implementa măsuri adecvate de la prima apariție a oricărui sistem sau serviciu nou – nu la luni (sau ani) de la implementarea sa. Avem nevoie de siguranță în mediul digital ca să putem avea o administrație deschisă, participativă și transparentă.

2020 vine și cu provocări pentru care trebuie să fim pregătiți. Nu mai suntem în era automobilului. De mult.

* Material de Vlad Boldura, unul dintre candidații Generației PLUS pentru Consiliul Local Timișoara. Vorbește cel mai mult despre digitalizare, tehnologii noi și sport și este determinat să demonstreze că #TineriiSchimbăRomânia.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Editoriale

Cum să educăm elevii României în mod responsabil pe timp de pandemie

Publicat

pe

Anul acesta, noul an școlar va debuta, în mai puțin de două luni, sub semnul incertitudinii și în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19.

Iată câteva sugestii de măsuri pentru începerea noului an școlar în condiții de siguranță și o viziune despre cum putem continua să educăm elevii României în mod responsabil pe timp de pandemie.

1. Deschiderea școlilor pentru anii terminali (clasele a IV-a, a VIII-a și a XII-a) și prezența la școală DOAR pentru materiile alese la disciplina de evaluare, restul materiilor continuându-și traseul în online.

Toate acestea, sub NORME STRICTE DE IGIENĂ care includ:

– termoscanarea la intrarea în școală în fiecare dimineață

– regula de spălare pe mâini frecventă (școlile chiar vor trebui să pună săpun la baie)

– promovăm regula „tușesc/strănut în șervețel și îl arunc”

– gel dezinfectant la intrarea în fiecare clasă și încurajarea folosirii acestuia

– dezinfecția sălilor de clasă de către personalul auxiliar al fiecărei școli cu soluții dezinfectante

– dacă permite bugetul, ar putea fi achiziționat un aparat de dezinfecție prin nebulizare care să fie folosit în sălile de clasă

– impunerea normelor de distanțare socială, mască sau vizieră pentru profesori și elevii peste 11 ani (cei mici nu o pot suporta mult pe față sau nu o aplică corect)

– fiecare elev să stea singur în bancă și la 2 metri de cel din față, dacă este nevoie elevii separați în două grupe și să facă orele pe rând

– dacă este necesară scrierea la tablă, fiecare elev să aibă pe bancă o cretă sau un marker personal oferit de școală.

Pentru desfășurarea orelor într-un cadru de distanțare chiar și în cazul prezenței fizice la școală, există diferite platforme gratuite care permit testarea online sau share în timp real al ecranului, accesibile de pe telefon sau laptop.

Teoretic, fiecare școală are un laborator de informatică, iar orele de acest gen pentru anii terminal se pot desfășura acolo, exact în spiritul orelor de programare din liceu, fără ca profesorul să fie nevoit să se apropie la o distanță mai mică de 2 metri de elev.

Dacă școala nu dispune și nici elevii nu au asemenea obiecte, Guvernul ar trebui să pună la dispoziție, pentru că acele instrumente sunt binevenite și în timpul pandemiei, și după terminarea acesteia.

  1. Continuarea orelor online pentru restul anilor de studiu.

De ce?

În special pentru cei care sunt mai mici de clasa a IV-a pentru că e mai complicat să te asiguri că respectă normele de igienă și este și obositor pentru ei.

Prin urmare ne rămâne să respectăm pașii următori:

– profesorii să urmărească programa școlară întocmai

– profesorii să întocmească raport săptămânal cu subiectele acoperite la fiecare materie

– utilizarea platformelor de tip Moodle, BlackBoard sau Canvas pentru a încărca teste sau documente sau Zoom/Google Meets pentru întâlnirile zilnice online

– încurajarea dezbaterilor și a evaluării orale acolo unde materia permite

– dispunerea către toți elevii care au nevoie de dispozitive IT prin mobilizarea comunității (donații, chete etc), deși Guvernul își permite să facă asta, era de fapt o promisiune electorală de care ar trebui să se țină #digitalizaminvatamantul

– pentru anii de studiu care susțin în 2022 Evaluări Naționale sau Bacalaureat și anul acesta sunt în clasa a III-A, a VII-a și a XI-a, multă inistență pe fixarea noțiunilor predate la materiile-cheie (matematică și limba și literatura română și materia la alegere pentru cei cu Bacalaureat).

CLASA PREGĂTITOARE, pentru că aici e buba cea mai mare…

  • să se permită, cu măsuri de protecție și distanțare socială, o mică deschidere de an școlar în aer liber pentru CLASA PREGĂTITOARE exclusiv, în așa fel încât elevii boboci, dar și părinții, să își cunoască învățătorul de la clasă și să stabilească împreună condițiile pentru întâlnirile online.

*De menționat că acest concept de Clasă Pregătitoare a fost creat ca un an intermediar de pregătire a preșcolarilor pentru Clasa I, prin urmare ar fi binevenită punerea accentului pe orele de Dezvoltare Personală, pe creativitate, elevii pot fi provocați zilnic la activități de creație prin pictură, muzică etc. *

De asemenea, în clasa pregătitoare se învață semnele grafice, care ajută ulterior în clasa I la învățarea literelor, prin urmare se poate opta pentru șabloane și fișe de lucru care să fie distribuite la începutul anului școlar și pe care părinții alături de copilași și de profesori să le parcurgă împreună de-alungul semestrului I. Pentru acest an de studiu este puțin complicat să găsești o variantă perfectă fiindcă e început de drum.

Pentru semestrul II sperăm că vom scăpa într-un final de virus, dacă nu, se impun aceleași reguli cu mențiunea că vremea prielnică ne oferă un alt avantaj de distanțare socială și anume orele în aer liber.
Dacă totuși COVID-19 nu va mai exista printre noi și nu va mai reprezenta o amenințare, orele pot reveni la normal pentru toți anii de studiu.

* Material de Andrei Vătășescu Predi, membru PLUS (Generația PLUS)

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Cele mai citite