Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Oana Țoiu, membru al Consiliului Național PLUS, analiză amplă a măsurilor propuse de PNL în programul de guvernare la Ministerul Muncii

Publicat

pe data de

Oana Țoiu, membru al Consiliului Național PLUS și fost secretar de stat în Ministerul Muncii în Guvernul Cioloș, face o analiză amplă a măsurilor propuse de PNL în programul de guvernare la Ministerul Muncii, arătând ce lipsește, ce poate fi îmbunătățit și ce proiecte ar putea fi puse în practică până la sfârșitul mandatului din fonduri europene.

„Știu că decizia și responsabilitatea unui Guvern de tranziție, fără o majoritate parlamentară stabilă, nu e deloc ușoară, și acelora care au ales cu bune intenții să fie parte din el, le vom fi transparent și public parteneri de dialog cu perspectivele noastre asupra măsurilor și deciziilor propuse, mai ales că cele două ministre propuse la Muncă și Educație mi-au fost colege în Guvernul tehnocrat.

Ministerul Muncii va avea întotdeauna nevoie de expertize multiple și programul propus reflectă, probabil, contribuția mai multora, de aceea are unele idei bune, dar și părți grăbite, care însă pot fi îmbunătățite ușor cu feedback constructiv, din partea mai multor părți, mai ales a ONG-urilor cu expertiză. Câteva elemente observate la prima citire, prin filtrul experienței de secretar de stat la Muncă în 2016, care sper să fie de ajutor.

Focusul declarat de Ministru este corect, și trebuie recunoscut ca atare, este de altfel public ca fiind focusul liniei noastre de lucru pe muncă și tema primei conferințe Renew în România: susținerea integrării în muncă a celor 1,7 milioane de persoane din afara economiei formale, cea mai importantă problemă semnalată de antreprenori.

Apreciez depășirea de către PNL a discursului limitativ că „nu muncesc că nu vor” și asumarea unui rol activ de suport în activare, dincolo de măsuri populiste, propuse în alți ani de partide, al căror eșec se vede în deficitul celor 300.000 de locuri de muncă neacoperite azi. În program, însă, acest obiectiv nu se regăsește formal, iar măsurile propuse îl ating în prea mică măsură pentru a avea efecte”, a argumentat Oana Țoiu.

Observațiile făcute de Oana Țoiu sunt următoarele:

1. Venitul Minim de Incluziune, susținut de guvern în 2016 și promulgat în Parlament, poate fi parte din soluție, dar nu cum e scris acum în program. Noi l-am susținut și pentru că păstrează 50% din beneficiile de ajutor la primele săptămâni de angajare (practic banii de haine și sandviș până la primul salariu). Propunerea PNL de a monitoriza eficiența lui, însă, fie că vom avea anticipate sau nu, nu poate fi pusă în practică nicio zi, pentru că el a fost amânat de trei ori, și acum e amânat până în 2021, practic nu au cum monitoriza o lege care nu se aplică, nu este prinsă în bugetul 2019 și nu are norme de aplicare.

Ce pot face, de fapt: Pot decide aplicarea legii de acum și pot da un HG cu normele de aplicare. Cel mai probabil vor fi puse piedici legate de platforma IT și de faptul că nu a fost prins în bugetul pe 2019, așa că se pot asigura de includerea în bugetul pe 2020 și de fluxul necesar spre local și în baza de date de transferuri.
Ce sper să nu facă: Să decidă aplicarea imediată fără norme testate și să rămână oamenii fără ajutorul de încălzire pentru că nu e gata formularul, baza de date online etc… Lucruri care s-au mai întâmplat.

2. Monitorizarea refuzului unui loc de muncă și pierderea ajutorului la acest refuz. E o măsură PNL populară, așa că înțeleg de ce au inclus-o, dar e utilă în discurs, nu și în practică. În practică, din cei 166.000 de beneficiari de venit minim garantat, sub 2% au refuzat vreodată un loc de muncă de la AJOFM, pentru că nu li s-a propus, nici măcar acum când avem 300.000 de locuri de muncă libere. Lipsește critica și răspunderea AJOFM-ului, admiterea că majoritatea acestor oameni nici nu sunt pregătiți pentru locurile de muncă unde e nevoie de ei. Lipsește complet din program a doua șansă, susținerea întreprinderilor sociale de inserție, iar învățământul dual e o soluție bună, dar pe termen lung.

Sunt măsuri demne de atenție, dar nici una nu vizează cei 1,7 milioane de oameni inactivi, aceia nu sunt nici măcar în evidențele de sprijin financiar și nici în cele de șomaj, statul nu sție mai nimic de ei. Pentru ei pot relansa pachetele de mobilitate care sunt menite să deconteze naveta de la satele vulnerabile la oraș, pot verifica și corecta aplicarea contractelor de solidaritate, unde angajatorii fie au depus dosare și nu au primit banii pentru tinerii angajați, fie nici nu îndrăznesc să folosească asta pentru că știu că funcționează doar pe hârtie.

3. Participarea ONG-urilor ca furnizori de servicii sociale și parteneri: principiul este corect și de salutat. Programul vorbește însă despre încurajare, ori ele sunt cât se poate de motivate deja să facă asta, de ce au nevoie sunt o piață reală de servicii, achiziții funcționale la nivel de județ și local prin standardizare ANAP, astfel încât primarii să nu se mai ferească de aceste achiziții, finanțare adecvată și adaptarea standardelor de calitate.

4. Copii și adopția: da, e nevoie de flexibilizarea legii, e o măsură bună, în continuarea a ce am făcut în 2016, dar în loc de prioritizarea prelungirii monitorizării post-adopție, pentru că părinții adoptivi sunt deja, de departe, cei mai verificați părinți din România, e nevoie ca un copil părăsit să devină mai ușor adoptabil – acum, mai puțin de 1 din 15 copii din sistem sunt adoptabili, iar majoritatea greu adoptabili (lista copiilor greu adoptabili a fost introdusă în 2016). Să ne asigurăm că numărul copiilor care intră anual în sistem devine mult mai mic prin măsuri de prevenție, iar cei care intră capătă statutul de adoptabil în timp util.

5. Dizabilități: aici recunosc că mi-e neclar, pentru că într-un paragraf e abrogată ordonanța și în altul intenția e de adaptare, dar oricare ar fi, OUG 60/2017 a făcut ravagii printre unitățile protejate și a distrus locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități. Sper că intenția e însă cea de modificare și nu de abrogare, e nevoie de reluarea facilităților fiscale pentru unități protejate dar nu cum erau, cu portițe pentru abuzuri. O soluție rapidă este forma pregătită de noi în 2016, cu acces proporțional cu numărul de angajați cu dizabilități și preluarea principiilor din legea economiei sociale (raport maximal între salarii, calcul la norme nu la posturi, transparență). Ce aș sugera este includerea monitorizării active a achizițiilor de mijloace de transport în comun astfel încât să respecte legea cotelor de accesibilizare și sper ca Violeta Alexandru să reușească și unde eu nu am reușit până la capăt, în cele 6 luni de mandat: să scoată din ilegalitate pe normele de accesibilizare chiar instituțiile ministerului.

6. Servicii integrate, care și pentru noi stau la baza abordării sociale, sunt reprezentate și în programul PNL. Diferența esențială este că e prevăzută o integrare a ANES, ANPDCA etc. ori serviciile integrate funcționează pentru beneficiar dacă integrarea este și cu serviciile de ocupare, cu educația și sănătatea și proiecte pilot sunt deja în derulare.

Ce apreciez din program: discursul echilibrat, principiul contributivității la pensii și realismul față de evoluția demografică”.

Totodată, Oana Țoiu a semnalat „și câteva oportunități imediate din fonduri europene, lăsate în 2016 și blocate de PSD în sertare sau folosite doar în declarații” pe care PNL le are:

„Sunt proiecte care pot fi puse în practică până la sfârșitul unui mandat tranzitoriu: kitul pentru nou născuți negociat cu Comisia în 2016, când am securizat bani ca 75.000 de mame pe an să plece din maternitate cu ce au nevoie pentru bebeluși, iar banii sunt încă acolo, nefolosiți; programul Prima cameră, depus în 2016, care să asigure tinerilor care ies din sistemul de protecție o cameră timp de doi ani, ca suport pentru integrarea pe piața muncii, liniile de finanțare pentru bunicii comunității și servicii integrate”.

Nu în ultimul rând, Oana Țoiu a evidențiat faptul că este nevoie de mai mult curaj în asumarea și transparentizarea obiectivelor, dar și în ceea ce privește „semnalarea lipsurilor crunte” din sistem.

„Ce cred că avem nevoie și încă nu e suficient acolo, e de mai mult curaj. Programul e ferm în ambiția declarată și moale în obiectivele concrete. Se discută, se evaluează, se încurajează, se analizează. E drept că timpul e scurt, dar și așa e nevoie de mai mult curaj în transparentizare (de exemplu a utilizării sutelor de milioane colectate de la angajatori ca taxă pentru neangajarea persoanelor cu dizabilități), în semnalarea lipsurilor crunte (de exemplu a județelor unde nu există nici un adăpost de primire a victimelor violenței domestice, care pot fi făcute repede prin programe de interes național), în indicatori care să asigure că banii urmăresc soluții și nu doar probleme.

Va fi un mandat greu, dar deschiderea la dialog și practica transparentizării din mandatul tehnocrat al Violetei Alexandru mă fac încrezătoare că alături de partenerii sociali, câteva măsuri necesare pot fi implementate cu succes”, a conchis Oana Țoiu.

Noutăți Generale

Dragoș Tudorache: Nu se poate ca, după ani buni, moldovenii să nu știe cine este vinovat de furtul unui miliard de euro din banca lor

Publicat

pe

„Așa cum le spunem și le reamintim propriilor noastre state membre că statul de drept este fundamentul democrației, tot așa le spunem și le reamintim întruna moldovenilor că angajamentul față de statul de drept și democrație este elementul esențial pentru destinația comună pe care ne-am propus-o, care este integrarea europeană”, a declarat Dragoș Tudorache, președinte executiv PLUS și europarlamentar, luni, în cadrul discursului susținut în Parlamentul European în care a făcut un nou apel către liderii politici de la Chișinău pentru implementarea reformelor restante privind consolidarea democrației.

„Acordul de asociere dintre UE și Republica Moldova nu este doar o listă de reforme și un portofoliu financiar. Esența sa o reprezintă valorile comune și o destinație comună. Suntem parteneri, noi și Republica Moldova, pentru că ne-am luat un angajament unii față de ceilalți. Iar în centrul acestui angajament se află o valoare care se află în dezbatere acum, chiar și aici, între noi, membrii Uniunii. Acea valoare este statul de drept. Așa cum le spunem și le reamintim propriilor noastre state membre că statul de drept este fundamentul democrației, tot așa le spunem și le reamintim întruna moldovenilor că angajamentul față de statul de drept și democrație este elementul esențial pentru destinația comună pe care ne-am propus-o, care este integrarea europeană.

Raportul meu și principalul mesaj pe care aș vrea ca noi, Parlamentul European, să-l transmitem Republicii Moldova este tocmai despre aceste alegeri fundamentale și valori, cele care ne fac pe toți europeni.

Republica Moldova a implementat mai multe reforme în ultimul an, iar raportul recunoaște aceste eforturi, cu toată instabilitatea politică și semnalele adesea confuze venite dinspre autorități.

Foarte important este că Moldova a reușit să atingă anumite condiționalități legate de reforme instituționale și legislative concrete pentru a primi a doua tranșă de Asistență Macrofinanciară. S-a renunțat la schema acordării cetățeniei pentru investiții, cadrul legislativ pentru ONG-uri a fost adoptat în mod corespunzător, unele elemente ale pachetului de reformă judiciară au fost puse în aplicare. Acest lucru a condus la furnizarea atât de necesară a ajutorului financiar, împreună cu o sumă suplimentară de asistență redirecționată, concentrându-se pe măsurile de răspuns rapid în ce privește lupta cu COVID-19. Adăugați la aceasta suma de 100 de milioane de euro din instrumentul Omnibus și avem un pachet consistent pentru care felicit Comisia Europeană și SEAE (Serviciul European de Acțiune Externă), care au înțeles necesitatea de a fi alături de Republica Moldova în aceste momente de nevoie”, a declarat Dragoș Tudorache.

Dragoș Tudorache a enumerat reformele pe care Republica Moldova încă nu le-a îndeplinit și pe care UE le așteaptă de la liderii politici moldoveni: „Raportul indică și acele reforme care nu sunt încă implementate, fie pentru că lipseste voința politică, fie pentru că nu este suficientă capacitate administrativă. Mecanismele democratice trebuie să fie consolidate, societatea civilă trebuie să fie mai implicată și, mai presus de orice altceva, justiția trebuie să fie independentă, fără niciun fel de suspiciune de părtinire politică sau de corupție.

Prin urmare, reforma Consiliului Superior al Magistraturii trebuie definitivată, iar activitatea procurorilor trebuie să fie eliberată de imixtiuni și presiuni nejustificate, inclusiv de cele provenite din prevederile legale învechite din Codul penal. Sectorul bancar și cel financiar au nevoie de transparență, stabilitate și predictibilitate, pentru ca încrederea în mediul de afaceri din Moldova să fie sustenabilă. Nu se poate ca, după ani buni, moldovenii să nu știe cine este vinovat de furtul unui miliard de euro din banca lor.

Uniunea și noi, Parlamentul European, vom continua să supraveghem cu atenție implementarea acestor reforme, pentru că sunt importante pentru Moldova și pentru cetățenii săi.

Un ultim mesaj, acum, către cetățenii moldoveni, pe care îl voi rosti în limba lor maternă: Europa a fost și va rămâne acasă. Este deja pentru mulți dintre moldovenii care circulă liber (momentan afectați, ca noi toți, de restricțiile legate de pandemie), pentru cei care muncesc în alte colțuri ale Europei sau cei care își însoțesc familiile. Conducătorii Moldovei, oricine ar fi ei, datorează cetățenilor lor o țară din care să le vină mai greu să plece. Iar reformele pe care noi, Uniunea și instituțiile sale, le cerem autorităților sunt acolo pentru voi, pentru a construi o societate și o democrație funcțională, sănătoasă și prosperă. Asta vă dorește Uniunea Europeană, asta vă doresc și eu!”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

USR și PLUS au aprobat Programul de guvernare al Alianței

Publicat

pe

Într-un exercițiu de democrație participativă reală, cei aproape 200 de membri care alcătuiesc conducerile reunite ale USR și PLUS au aprobat sâmbătă, 17 octombrie, Programul de guvernare pe care Alianța USR PLUS se angajează să-l pună în practică după alegerile parlamentare. Programul va fi prezentat public, în integralitate, după depunerea listelor de candidați USR PLUS.

„Programul de guvernare propus de USR PLUS va aduce o schimbare radicală a modului de a guverna în România. Avem nevoie de un stat eficient, care să acționeze curat, profesionist, în interesul cetățeanului, ca partener al mediului de afaceri și al societății civile. În anii următori, cetățenii și mediul antreprenorial au nevoie de stabilitate și predictibilitate, iar statul român are nevoie de reformă și de modernizare pentru a se scutura de tarele incompetenței, corupției, ineficienței, de moștenirea lăsată de politicieni care l-au politizat pentru a-l captura. Am discutat astăzi în structura de conducere comună a USR și PLUS conținutul programului, elaborat cu participarea a peste 200 de oameni cu expertiză și experiență pe domeniile acoperite de program. Revoluția Bunei Guvernări pe care o propunem înseamnă, de fapt, revenirea la o guvernare a bunului-simț“, a declarat Dacian Cioloș, copreședinte al Alianței și propunerea de prim-ministru a USR PLUS.

 „Un program de guvernare înseamnă evoluție, soluții și solidaritate. Înseamnă că ai o viziune pentru viitor și această viziune are mecanisme bine definite, detalii și termene și indicatori prin care măsori evoluția. Asta au făcut colegii noștri care au lucrat la documentul pe care l-am adoptat azi: au identificat probleme și au venit cu soluții. Înainte de a scrie s-au consultat cu experți, cu societatea civilă, mediul de afaceri și cu membri de partid. Au reușit astfel să alcătuiască cel mai bun program dintre toate cele pe care electoratul le va avea la dispoziție în această campanie. Cei patru ani care se încheie în decembrie au fost anii opoziției. Și a fost dură. Anii care vin sunt cei ai construcției. Și va fi durabilă“, a subliniat Dan Barna, copreședinte USR PLUS.

„Primul pas e o Românie fără hoție, dar întrebarea este ce punem în loc. Avem un plan detaliat pentru Revoluția Bunei Guvernări, de soluții generate de sute de ore de lucru și de dezbateri, pentru ceea ce zeci de mii de români ne-au spus în stradă că îi doare. Dar e un plan care nu doar aduce clarificări vizavi de cum reparăm ceea ce nu s-a făcut în 31 de ani de resurse parțial irosite, ci și cum investim în viitor. Într-o ambiție nu doar de a fi «în rând cu lumea», ci de a face din oportunitățile de acum șansa copiilor noștri de a fi împliniți acasă“, a spus Oana Țoiu, membru al Biroului Național PLUS, coordonatorul Programului Politic al Alianței USR PLUS.

„E prima dată când un partid propune alegătorilor angajamente clare pentru guvernare: cu livrabile, cu bugete. Revoluția Noii Guvernări înseamnă să renunțăm la gargara politicianistă cu care ne-a obișnuit clasa politică veche. Angajamente clare, măsurabile, pe baza cărora vom negocia intrarea la guvernare“, a declarat și Cristian Ghinea, europarlamentar USR PLUS.

În ultimii patru ani, USR PLUS a demascat hoția din Parlament, dar nu este destul. Vrem și putem să facem mai mult de atât. Vrem o Românie fără hoție, fără șpagă în spitale, fără pensii speciale, fără nepotisme în administrație, fără defrișări ilegale. Suntem singurii care putem să curățăm România de corupție, pentru că suntem singurii care nu am fost complici la hoțiile din ultimii 30 de ani.

Șase angajamente-cheie din cele 40 cuprinse în Programul de guvernare USR PLUS:

– Să nu mori cu dreptatea în mână. Vom repara tot ce a distrus PSD în materie de Justiție, de la corectarea legilor Justiției și desființarea Secției Speciale la repornirea activității DNA, reincriminarea neglijenței în serviciu și revenirea la vechea definiție a abuzului în serviciu. De asemenea, vom eficientiza și transparentiza actul de justiție prin măsuri precum informatizarea, transmiterea online a ședințelor de judecată, achitarea simplificată a taxei judiciare de timbru, restructurarea circumscripțiilor judecătoriilor, suplimentarea numărului de judecători din sistemul judiciar.

– Fără politică în școală. Desființăm, treptat, inspectoratele școlare și organizăm concursuri pentru directorii de școli, astfel încât să avem manageri performanți la conducerea unităților de învățământ.

– Creăm un Fond Național de Modernizare a Infrastructurii din Sănătate. Este vorba de un program de 1 miliard de euro pentru următorii patru ani, prin care să fie finanțată renovarea sau reconstrucția de spitale.

– Împădurim România și creăm DNA-ul Pădurilor. Simultan cu organizarea unui Parchet dedicat infracțiunilor de mediu, vrem să atragem fonduri europene, private și bugetare pentru atingerea unui ritm de împădurire anual care să permită ca, până în 2050, să acoperim cu păduri aproximativ 40% din suprafața terestră a României.

– Bani europeni în industrii ale viitorului. Vrem să dezvoltăm România prin investiții în tehnologii verzi și energie curată, digital & industrie 4.0, prelucrare cu valoare adăugată înaltă și inovare, ecoturism, industrii creative.

– Internet pentru toți. Oricine, oriunde, să aibă acces la internet de mare viteză pentru că aceasta este autostrada viitorului.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Dragoș Tudorache: Reforma constituțională devine cât se poate de urgentă

Publicat

pe

„Majoritatea parlamentară PSD a adoptat zeci și zeci de legi într-un orb bugetar total, unele dintre ele cu grevarea unor proporții covârșitoare ale bugetului de stat. CCR nu le-a văzut pe acelea. Dar iată că au găsit de cuviință să respingă DNA-ul pădurilor pe acest motiv, o structură menită să dea coerență acțiunii statului de luptă împotriva defrișărilor ilegale din pădurile țării”, afirmă Dragoș Tudorache, președinte executiv PLUS și europarlamentar, vineri, în cadrul unei postări critice pe Facebook la adresa Curții Constituționale, după publicarea motivării deciziei de respingere a DNA-ului pădurilor.

Dragoș Tudorache acuză CCR că a devenit „fățiș partinică politic” și „incapabilă să își mai satisfacă de o manieră rezonabilă rolul său constituțional de arbitru între puterile statului”. „Un „headline“ din presă mi-a atras atenția: CCR a publicat motivarea deciziei de respingere a DNA-ului pădurilor! Surpriza: motivul e lipsa indicării unei surse certe de finanțare!

Majoritatea parlamentară PSD a adoptat zeci și zeci de legi într-un orb bugetar total, unele dintre ele cu grevarea unor proporții covârșitoare ale bugetului de stat. CCR nu le-a văzut pe acelea. Dar iată că au găsit de cuviință să respingă DNA-ul pădurilor pe acest motiv, o structură menită să dea coerență acțiunii statului de luptă împotriva defrișărilor ilegale din pădurile țării. În 2016, m-am dus la Ministerul de Interne cu trei priorități, pe care mi le-am asumat în prima conferință de presă din ziua învestiturii: alegeri corecte și bine organizate, reorganizarea DIPI și combaterea tăierilor ilegale de pădure. Am impus atunci controale încrucișate în toată țara, cu echipe mixte care se «păzeau» unii pe alții sau, mai bine spus, unii de alții. Rezultatele s-au văzut imediat: în fiecare zi erau detectate fie locuri în care se tăia ilegal, fie transporturi ilegale de masă lemnoasă, numărul de sesizări între organele implicate a crescut, iar prețul lemnului de foc a luat-o în sus tocmai pentru că nu se mai găsea pe piață lemnul illegal”, a scris Dragoș Tudorache pe Facebook.

În acest context, Dragoș Tudorache readuce în discuție importanța și necesitatea reformei constituționale: „Sunt multe de făcut pe zona de protejare a pădurilor, inclusiv prin a asigura o alternativă viabilă milioanelor de români care se încălzesc în continuare cu lemne. Dar preocuparea de astăzi e legată mai degrabă de această Curte Constituțională, devenită atât de fățiș partinică politic, incapabilă să își mai satisfacă de o manieră rezonabilă rolul său constituțional de arbitru între puterile statului. Îmi cântăresc bine cuvintele, pentru că nu vreau să slăbesc în niciun fel autoritatea instituțiilor noastre fundamentale. Dar chiar cred că reforma constituțională – și, în cadrul ei, reforma CCR – devine cât se poate de urgentă. Am propus deja liniile mari de direcție pentru o asemenea reformă, tot ce sper este ca președintele și viitorii noștri parteneri la guvernare să înțeleagă la fel sensul urgenței acestei reforme și conținutul său”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Cele mai citite