Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Oana Țoiu: Investiția pe care o țară o face în capitalul ei uman va deveni un factor competitiv esențial

Publicat

pe data de

„E foarte importantă investiția în capitalul uman pentru că, pe măsură ce economia cu totul se mută din ce în ce mai mult pe o pondere intelectuală, de know-how, competiția între țări și din ce în ce mai mult competiția între orașe o să depindă foarte mult de capitalul uman”, a declarat Oana Țoiu, președinta Comisiei de Muncă și Protecție Socială din Camera Deputaților, sâmbătă, în cadrul unui dialog cu Monica Giurco.

„Ce au nevoie oamenii este similar cu ce au nevoie angajatorii și mediul de business. Și unii, și alții ce au nevoie este să crească valoarea rezultatului muncii și asta să se transfere și în salariu, în marja de profit, care înseamnă profesionalizare, formate, retehnologizare.

România este una din țările care are cel mai mare risc de automatizare pe locurile de muncă. Putem să ne uităm la asta într-o notă sumbră, de numărul de locuri de muncă care o să fie înlocuite cu roboți sau putem să ne uităm la asta și dintr-o zonă de oportunitate și de investiție în viitor – ce tip de capacitate trebuie să creăm în forța de muncă, cum putem sa mergem cu formarea acolo unde e nevoie de ea, astfel încât nu doar să scadă sărăcia în muncă sau să crească veniturile pe care fiecare persoană le are artificial, din pix, pentru că pixul nu ține în spate economia.

În discuția de acum, de la Davos, se vorbește foarte mult despre diferența între joburi de necesitate și joburi de oportunitate, cum ajungi să susții competențe în forța ta de muncă astfel încât și în alegerile persoane, dar și în zonele în care antreprenorii se pot dezvolta, să trecem mai mult dinspre locuri de muncă de necesitate, la baza piramidei, și să mergem din ce în ce mai mult înspre decizii de oportunitate, de cum pot să cresc, spre ce piețe pot să mă duc și cu ce resursă umană pot să fac asta.

Studiile făcute înainte de pandemie, în special de angajatori, de patronate, spuneau foarte clar că România se îndreaptă spre un deficit de forță de muncă foarte mare. Asta nu a dispărut după criză. Am întâlnit mulți oameni care mi-au spus: asta nu mai e o problemă cu deficitul de resursă umană pentru că uite ce criză ne paște și abia nu o să fie o problemă că nu găsim resursă umană, ci, din contră, de locuri de muncă. Problemele astea pot să coexiste. E una dintre posibilitățile destul de reale: să rămâi cu un deficit de resursă umană calificată, bine pregătită și, în același timp, să fie oameni neocupați care nu au alfabetizarea necesară, alfabetizarea digitală și atunci asta creează nu doar o problemă socială, dar o foarte mare problemă economică.

Din punctul ăsta de vedere, am pierdut niște mici șanse perioada asta, dar care pot să fie recuperate. Șomajul tehnic, munca de acasă, instituțiile închise – putea să fie o perioadă de răgaz și de formare, de competențe digitale transferate accelarat, dar poate că reușim să recuperăm în perioada care vine”, a argumentat Oana Țoiu, întrebată cum pot fi reduse inechitățile existente de ordin social și ce oportunități/restricții ne aduce actualul context economic.

Întrebată ce fel de nișă de dezvoltare își va alege România, Oana Țoiu a detaliat: „Această proiecție de viitor trebuie să se întâmple nu doar la nivelul forței de muncă, ci și la nivelul educației pentru că, până la urmă, acolo e intervenția cea mai important, în perioada asta sunt în dezbatere planurile cadru, de exemplu, dar ele vin dintr-o perioadă de pregătire care nu s-a uitat încă cu atât de mult curaj spre viitor.

Mai sunt niște nișe de oportunitate pe care România le are. Antreprenorii noștri, în unele cazuri, foarte repede s-au adaptat pentru că nevoia te învață și România are AND-ul ăsta al adaptării rapide, nu vorbim doar de producători de textile care s-au dus spre zona de măște foarte repede (…) dar sunt nișe de oportunitate care ar presupune o intervenție integrată, unde noi nu am încă exercițiul până la capăt. De exemplu, sunt mulți angajatori, nu doar în România, care spun că o să păstreze munca de acasă sau cea în sistem hibrid. Companiile de outsourcing din România, de exemplu, 80% dintre ele spun că au de gând să păstreze munca hibrid pentru că nu vor să se întoarcă la nivelul de costuri pe care îl au pentru birou și că așa pot să angajeze resursă umană și din zone mai defavorizate, fără să își deschidă birouri în toate aceste zone.

România are, în continuare, una dintre cele mai bune viteze la internet, de exemplu. Ceea ce înseamnă că dacă investește până la capăt în asta și în servicii bune, publice poate să se ducă într-o zonă în care satele, din jurul orașelor mari, să poată să crească și să beneficieze de zona asta de telemuncă (…) Oportunitatea asta care e foarte puternică și economic, e destul de puternic legată de calitatea serviciilor esențiale din mediul rural, de fapt”.

Oana Țoiu a subliniat faptul că în fiecare discuție pe care o are cu miniștrii sau cu colegii din partid evidențiază faptul că România are nevoie de investiții în capitalul uman. „Suntem într-o conversație continuă cu Guvernul în ceea ce privește dezvoltarea bugetului într-un fel în care să fie similar cu programul de guvernare. În același timp, dincolo de bugetul național, noi avem fereastra asta de oportunitate cu Planul Național de Redresare și Reziliență și fondurile europene și aici marea conversație este cât de mult din investițiile astea se duc în cele tipice: avem nevoie de drumuri, de căi ferate, spitale regionale etc.

Pe de altă parte, e foarte importantă investiția în capitalul uman pentru că, pe măsură ce economia cu totul se mută din ce în ce mai mult pe o pondere intelectuală, de know-how, competiția între țări și din ce în ce mai mult competiția între orașe o să depindă foarte mult de capitalul uman.

Investiția pe care o țară o face în capitalul ei uman va deveni un factor competitiv esențial și ăsta, din păcate, nu e genul de lucru de care poți să te prinzi la capătul drumului și să îl faci din scurt, ci are un ciclu destul de lung și trebuie făcut din momentul grijii pe care o avem pentru copii până la învățare pe tot parcusul vieții”, a mai afirmat Oana Țoiu.

Noutăți Generale

Proiectul de desființare a Secției Speciale a fost adoptat astăzi de Guvern și merge în Parlament

Publicat

pe

Decizia Guvernului de astăzi privind adoptarea proiectului de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) reprezintă un gest de normalitate și un pas necesar pentru România și pentru obiectivul coaliției de guvernare de a ridica MCV-ul, au transmis viceprim-ministrul Dan Barna și ministrul Justiției, Stelian Ion, joi seară, în cadrul unei conferințe de presă.

Proiectul de desființare a Secției Speciale urmează să fie trimis în Parlament.

„Dacă ieri, în Parlament, am văzut că a fost adoptată legea privind eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, astăzi ne îndeplinim un nou obiectiv al coaliției și suntem în această confirmare a mandatului reformist, pe care coaliția și l-a asumat la momentul învestirii Guvernului.

E o decizie necesară pentru România și pentru obiectivul acestui Guvern de a ridica MCV-ul și de a reuși anul acesta să ieșim de sub această monitorizare.

În egală măsură, decizia de astăzi a Guvernului este un prim pas din obiectivul major de reparare a Legilor justiței. România este într-un proces de recâștigare a credibilității și a demnității funcționării sistemului de justiție

Sunt convins că și în Parlament această lege va trece într-o formă prin care să ne asigurăm și acest obiectiv și să nu denaturăm sensul ei inițial, acela de a avea o justiție funcțională”, a declarat Dan Barna.

La rândul său, ministrul Justiției, Stelian Ion, a vorbit despre detaliile tehnice legate de această inițiativă și despre ce urmează în perioada imediat următoare: „Desființarea SIIJ este un gest de normalitate. Bineînțeles, justiția nu începe și nu se termină cu SIIJ. Aceasta a fost o chestiune asumată în programul de guvernare, asumată prin Memorandumul care prevede niște pași importanți pentru ridicarea MCV. Toate organismele europene: GRECO, Comisia de la Veneația, Comisia Europeană în cadrul rapoartelor MCV au spus la unison că înființarea acestei Secții Speciale reprezintă un regres.

La acel moment, CSM a fost foarte vehement în sensul în care înființarea acestei Secții Speciale nu se impunea, dând un aviz negativ și spunând că nu avem de-a face cu un fenomen generalizat de corupție în rândul magistraților care să impună înființarea unei astfel de secții.

Varianta pe care am propus-o a fost aceea de revenire a situației de dinainte de atacurile aduse de PSD la justiție, în sensul în care dosarele care sunt acum în soluționare la SIIJ vor fi trimise către unitățile de parchet, după competența după materie și anume: dacă este vorba de fapte care țin de criminalitate organizată vor fi trimise la DIICOT; dacă este vorba de fapte de corupție, vor fi trimise la DNA; dacă este vorba de alte fapte, dosarele vor fi trimise la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) sau la parchetele de pe lângă curțile de apel. Actele, măsurile procesuale, renunțările, clasările, trimiterile în judecată care nu au fost supuse încă unui control realizat de procurorii de la SIIJ, vor fi supuse controlului către procurorul general din cadrul PÎCCJ.

Mai fac o referire la avizul negativ din partea CSM. Inițial CSM a fost împotriva înființării. Acum, în mod paradoxal, pare a fi împotriva desființării. În realitate, dacă veți citi conținutul avizului negativ, veți observa că nu este un aviz negativ referitor la măsura în sine a desființării SIIJ. Ce s-a solicitat, însă, la pachet cu desființarea SIIJ au fost niște așa-zise garanții suplimentare de care ar avea nevoie magistrații. Niște imunități suplimentare, despre asta este vorba, cu care nu suntem de acord nici noi, nici foarte mulți magistrați. Nu au fost cerute de majoritatea magistraților aceste garanții suplimentare. Ar însemna să creăm niște dezechilibre”.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Vlad Voiculescu, despre pacientul ars transferat în Belgia care a murit: Nu a existat o singură secundă în care să fi existat un loc în străinătate și cineva să fi refuzat transferul. M-am ocupat personal de asta

Publicat

pe

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a susținut o conferință de presă, în Parlament, după dezbaterea moțiunii simple depuse de PSD împotriva sa, în care a vorbit atât despre cazul pacientului de 51 de ani din Constanța cu arsuri grave, transferat în Belgia, care a decedat, cât și despre măsurile luate, din prima zi de mandat, pentru prevenirea incendiilor în spitale.

„Haideți să definim lucrurile. Dacă ar fi fost o singură persoană care să se fi opus acestui transfer al tânărului, aș fi înțeles să vorbim despre un autor moral. Există un ordin al ministrului Sănătății cu ministrul Afacerilor Interne, respectiv un acord care spune că DSU este responsabil atât pentru găsirea centrului din străinătate, în care pot fi tratați arșii, cât și pentru efectuarea transferului.

Astea sunt două atribuții care sunt la Departamentul pentru Situații de Urgență, dar nu putem să vorbim despre autor moral atât timp cât colegii de la DSU au făcut tot ce a depins de dânșii și anume: pe 21 seara, deja au primit înștiințarea cei de la DSU, tot atunci au început să caute centre în Europa, unde să poată fi transferat pacientul.

De îndată ce au găsit un centru, pacientul a fost transferat, de îndată ce acest lucru a fost posibil din punct de vedere tehnic. Da, a existat o defecțiune a avionului, ăsta este un lucru pe care l-am aflat de la doctorul Arafat. De îndată ce s-a găsit o soluție alternativă, prin Ministerul Apărării, pacientul a fost transferat.

Îndoielile pe care am putea să le avem – vin din discuțiile pe care le-am avut și eu, și colegi de-ai mei cu medicul de origine română, care lucrează la spitalul din Bruxelles – și verificările pe care le facem sunt, mai ales, legate de modul în care a fost tratat pacientul. Nu a existat nici măcar o singură secundă în care să fi existat un loc în străinătate și cineva să fi refuzat transferul. M-am ocupat personal de asta, am sunat la DSU și, de îndată ce transferul a fost posibil, s-a și efectuat”, a declarat Vlad Voiculescu.

De altfel, Vlad Voiculescu a decis trimiterea Corpului de control la cele trei unități medicale din România unde a fost internat pacientul pentru a verifica modul în care i-au fost acordate îngrijirile medicale.

Pe de altă parte, întrebat ce măsuri a luat pentru prevenirea incendiilor în spitale, de când a venit la Ministerul Sănătății, Vlad Voiculescu a arătat că au fost luate măsurile urgente necesare chiar înainte de începerea mandatului său:

„Au fost verificări ale spitalelor făcute de Inspecția Sanitară de Stat, pe de o parte, dar mai ales de către IGSU. Au existat măsuri care au fost transmise spitalelor de către IGSU, nu trebuie ca cineva să astepte ca lucrurile să vină direct de la ministru. Sunt instituții de sine stătătoare, vorbesc despre IGSU și chiar despre Inspecția de Stat, măsurile au fost transmise.

Ceea ce am făcut eu, ca la o lună după ce măsurile au fost transmise, a fost să cer raportare, să vedem câte dintre măsurile deja transmise, deja stabilite împreună cu managementul spitalelor, au fost aplicate, respectiv câte vor fi aplicate în perioada imediat următoare. Ce am făcut eu este să cer un raport cu măsura în care toate acele măsuri au fost realizate.

Mai multe dintre măsurile recomandate erau bune și mai multe au fost deja aplicate. Veți vedea un raport în câteva zile. Sunt măsuri care se iau la nivelul spitalelor.

La Ministerul Sănătății se poate acorda finanțare și exact lucrul acesta l-am făcut, alocând 50 de milioane de euro din fonduri europene exact pentru aceste lucrări, în special pentru siguranța la incendiu, exclusiv pentru spitalele COVID care tratează pacienți în perioada aceasta, în mod deosebit pentru locurile unde se utilizează gaze medicale, acolo există riscul cel mai mare, acolo trebuie făcute lucrurile”.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Dragoș Pîslaru, despre PNRR: România are o șansă enormă acum să iasă întărită din această criză

Publicat

pe

„Împrumuturile pe care le poți face prin PNRR sunt la niște dobânzi extrem de atractive. Dacă România se poate împrumuta pe piețele financiare cu 3-4%, dobânzile pe care le iei pe PNRR sunt undeva între 0 și 0,5% ca nivel, ceea ce înseamnă că România câștigă niște miliarde bune”, a declarat europarlamentarul USR PLUS Dragoș Pîslaru, coraportor al Mecanismului de Redresare și Reziliență, luni, în cadrul unei conferințe de presă care a avut ca subiect principal fondul european de redresare post-COVID-19.

„Mecanismul de Redresare și Reziliență, ca parte a pachetului Noua Generație, este un simbol care ne arată că atunci când suntem în dificultate în spațiul european, avem capacitatea de a ne mobiliza și a demonstra că putem depăși criza împreună. România este puternică într-o Europă puternică.

Planul Național de Redresare și Reziliență în România (PNRR) are două componente importante: de a repara ce nu s-a reparat 30 de ani: infrastructura, școli, spitale, lucruri care țin de baza de dezvoltare a țării. Al doilea lucru major pe care ar trebui să îl vedem în PNRR este ambiția pentru viitor.

Prima chestiune – reforme și investiții, aici nu discutăm de un automat bancar din care Guvernul României să-și tragă niște bani pentru a-și acoperi niște găuri din buget, ci de a proiecta niște investiții care fac parte din niște reforme mari ale societății. România are o șansă enormă acum să iasă întărită din această criză.

Resursele care vin sunt aceste 30,5 miliarde pe PNRR plus acea alocare fără precedent din politica de coeziune și politica agricolă, partea clasică de cadru financiar multianual, de peste 46,5 miliarde. România are tot ce îi trebuie ca și ingrediente, în acest moment, să se poată dezvolta”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Europarlamentarul USR PLUS a subliniat faptul că „discutăm de reforme și proiecte” și a dat drept exemplu sistemul de sănătate: „Este vorba de proiecte de investiții și de un cadru de reformă pe care ni-l propunem. Să luăm zona de sănătate: avem multe spitale care trebuie îmbunătățite, avem investiții majore în infrastructura spitalicească din România, dar nu este vorba numai de a avea investiții în spitale. Este vorba despre ce ne dorim de la sistemul de sănătate din România, care sunt reformele necesare pentru ca sistemul de sănătate din România să fie mai competitiv?

Degeaba schimb niște echipamente dacă voi avea niște probleme structurale ale sistemului. Reforma este o chestiune care pune accent pe accesul la nivel comunal, de orașe mici la servicii de sănătate și e vorba de schimbarea piramidei – baza ei trebuie să fie prevenția, și vârful piramidei să fie urgența. Am dat un exemplu. Se aplică în toate domeniile”.

Dragoș Pîslaru a precizat că „proiectele trebuie să fie mature și încheiate până în 2026”. „Avantajul este că pe anumite domenii putem găsi astfel de proiecte și, dacă ne mobilizăm, și să le terminăm. Există, însă, și proiecte care durează mai mult. De exemplu – spitalele regionale pentru că în anii trecuți nu s-au făcut mari progrese”, a mai spus Dragoș Pîslaru.

Întrebat ce se poate finanța pe granturi și ce pe împrumuturi, Dragoș Pîslaru a explicat: „Împrumuturile pe care le poți face prin PNRR sunt la niște dobânzi extrem de atractive. Dacă România se poate împrumuta pe piețele financiare cu 3-4%, dobânzile pe care le iei pe PNRR sunt undeva între 0 și 0,5% ca nivel, ceea ce înseamnă că România câștigă niște miliarde bune.

Ce putem să facem foarte bine cu acești bani este să avem, de exemplu, instrumente financiare pentru sectorul privat. În loc să dai granturi, deci bani gratis, firmelor private care poate nu au neapărat nevoie de ei, ci să își finanțeze niște activități antreprenoriale, ai putea să multiplici acești bani prin garanții, prin dobândă subvenționată, prin fonduri de equity”.

Citește în continuare
Editorialeacum 2 zile

Dialog despre femei în politică

Noutăți Generaleacum 7 zile

Proiectul de desființare a Secției Speciale a fost adoptat astăzi de Guvern și merge în Parlament

Editorialeacum O săptămână

Vlad, nu te opri! Ne trebuie o reformă fără anestezie!

Noutăți Generaleacum O săptămână

Vlad Voiculescu, despre pacientul ars transferat în Belgia care a murit: Nu a existat o singură secundă în care să fi existat un loc în străinătate și cineva să fi refuzat transferul. M-am ocupat personal de asta

Noutăți Generaleacum O săptămână

Dragoș Pîslaru, despre PNRR: România are o șansă enormă acum să iasă întărită din această criză

Editorialeacum O săptămână

Ipocrizia nu salvează hoția

Revista Preseiacum 2 săptămâni

Dacian Cioloș: Începem cu pensiile parlamentarilor și primarilor, care sunt cel mai ușor de eliminat. Nu există niciun argument juridic sau nimic atacabil pe o astfel de decizie

Revista Preseiacum 2 săptămâni

Ciprian Teleman, despre reforma digitală a statului: Transformarea digitală înseamnă schimbarea unui mod de a gândi

Revista Preseiacum 2 săptămâni

Anca Dragu, despre prioritățile sale și ale USR PLUS în Parlament: accesul la finanțare, educația, problema pensiilor speciale și un cod electoral suplu și modern

Revista Preseiacum 2 săptămâni

Dacian Cioloș, despre Mecanismul de Redresare și Reziliență: Avem trei ani să angajăm toate aceste fonduri, adică să avem proiectele elaborate și aprobate, și apoi încă trei ani să implementăm aceste proiecte

Cele mai citite