Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Revista Presei

Oana Țoiu: În momentul în care USR a avut o inițiativă legislativă de eliminare a pensiilor speciale ale politicienilor atât PNL, cât și PSD s-a opus

Publicat

pe data de

Oana Țoiu, candidată din partea Alianței USR PLUS în București pentru Camera Deputaților, a fost invitată, joi, la Libertatea LIVE, unde a vorbit despre principalele angajamente din programul de guvernare USR PLUS, pornind de la inițiativa „Fără penali în funcții publice” și continuând cu eliminarea pensiilor speciale și reforma administrativă.

„Inițiativa «Fără penali» este semnată de peste 1 milion de români. Faptul că nici până în ziua de azi nu a fost convocat un referendum ca asta să intre în Constituție e o problemă a partidelor vechi care au ignorat voința acestor oameni. Așa că nu cred că criticile astea de piruetă de campanie prind. E o luptă dusă în anii ăștia, și nu doar în Parlament, ci și în stradă. Lucrul foarte important este că «Fără penali în funcții publice» este simbolul cel mai puternic și lupta cea mai grea. Pe de altă parte, pentru programul de guvernare USR PLUS depolitizarea merge pe verticală la mult mai multe niveluri: avem depolitizarea școlilor – nu e normal ca directorii de școli să fie puși la presiune și la influență politică, nu e normal ca 60% dintre inspectorii școlari să fie candidați pe listele partidelor deloc sau să dețină funcții de reprezentare politică în același timp cu a fi inspector școlar. Vedem, recent, în presă lucruri pe care le știam: că pilele partidelor vechi ajung până în cele mai mici locuri, până la cele mai mici funcții”, a declarat Oana Țoiu.

„În ceea ce privește USR PLUS, o să aplicăm criterii de performanță în pozițiile pe care o să le promovăm și o să promovăm concursurile publice pe pozițiile respective”, a ținut să sublinieze Oana Țoiu.

Întrebată ce plan are USR PLUS cu această inițiativă, Oana Țoiu a replicat:„Voința politică a cetățenilor din România a devenit atât de clară nu doar prin semnături, ci și prin presiunea pe care o pun în campania asta pe alte partide să se alăture mesajului. E un angajament pe care noi am spus ferm că o să îl punem și în condițiile de guvernare, pentru că ce vom negocia la guvernare sunt obiectivele pentru care ne votează românii și ăsta este în vârful listei”.

Referitor la pensiile speciale, întrebată de ce consideră că nu a fost modificată legea în actuala legislatură, Oana Țoiu a răspuns: „Pentru că e campanie. În momentul în care USR a avut o inițiativă legislativă de eliminare a pensiilor speciale ale politicienilor atât PNL, cât și PSD s-au opus, dar noi ne bucurăm că, în presiunea campaniei, asta devine, de asemenea, un angajament comun pentru că asta crește sanșele ca asta să se întâmple imediat după. Un lucru important este că se discută mult despre mărirea pensiilor și este adevărat că, pentru multe din pensiile din România, e nevoie ca ele să crească pentru a fi la un nivel de decență, dar în momentul în care crești asta procentual și ai niște diferențe uriașe între pensii de mii de euro și pensii de sute de lei, trebuie reașezat echitabil sistemul de pensii”.

Citește angajamentele USR PLUS: https://www.usrplus.ro/ce_ne_propunem

Revista Presei

Anca Dragu: Mi-ar plăcea să ajungem în faza în care nu ne mai mirăm că o femeie deține o funcție importantă în stat

Publicat

pe

„Eu am declarat de la intrarea în instituție, în calitate de președinte al Senatului, că nu mă interesează culoarea politică a vreunui angajat, eu vreau să avem performanță, pentru că noi lucrăm în slujba cetățeanului român”, a declarat președintele Senatului, Anca Dragu, miercuri, la Gândul LIVE, într-o discuție despre deficiențele instituționale găsite odată cu preluarea mandatului și obiectivele pe care și le propune pentru remedierea lor și eficientizarea activității instituției.

„Dincolo de rolul institutional al Senatului, m-am uitat la aspectele administrative, la cum funcționează această instituție în interior și lucrurile nu stau prea îmbucurător. Am observant, de exemplu, pe partea de comunicare, instituția Senatului este cu vreo zece ani în urmă. Ultima postare pe pagina de Facebook a Senatului este din 2017, deși există un departament consistent de comunicare. Am mai constatat, de exemplu, că nu există foarte multe informații și la zi detalii despre toate procedurile din comisii, nu există o practică foarte extinsă de dialog cu asociațiile profesionale, cu cetățenii, cu reprezentanții societății civile, ONG-urile – asta trebuie să se schimbe”, a declarat Anca Dragu.

Întrebată care este cauza acestei situații, Anca Dragu a explicat: „Cred că este o combinație de factori. În primul rând, probabil că foarte multe funcții sunt foarte politizate. Eu am declarat de la intrarea în instituție, în calitate de președinte al Senatului, că nu mă interesează culoarea politică a vreunui angajat, eu vreau să avem performanță, pentru că noi lucrăm în slujba cetățeanului român. Le-am și spus oamenilor că banii se încasează foarte greu acolo, la ANAF, la Ministerul Finanțelor, și suntem responsabili cum cheltuim acești bani, trebuie să fim foarte eficienți, trebuie să le arătăm oamenilor de ce ne-au plătit, ce facem cu acești bani”.

„Eu sunt convinsă că membrii Parlamentului mă vor sprijini în acest demers. Vorbesc aici de aspecte administrative care se vor rezolva la nivelul secretarului general și deja, de câteva zile, avem un nou secretar general, cu experiență vastă și în Parlament, și la nivelul Guvernului, nu este o persoană sprijinită politic, deci am încredere că vom schimba și partea asta administrativă.

Într-adevăr, pandemia ne-a făcut și pe noi în Parlament să avem un salt extraordinar. Deja avem sesiuni online, acum o oră am încheiat un Birou Permanent în care majoritatea membrilor s-au conectat online. Vom avea un plen peste două-trei ore, tot așa va fi, online. Mai avem foarte multe de făcut”, a mai punctat Anca Dragu.

Pe de altă parte, întrebată cum se simte ca prima femeie care ocupă funcția de președinte al Senatului, Anca Dragu a răspuns: „Sunt obișnuită să lucrez în instituții sau la un nivel la care peisajul e dominat de bărbați, este o responsabilizare mai mare, pentru că oamenii stau cu ochii pe tine și orice eroare poate fi taxată mai intens. Mi-ar plăcea să ajungem în curând în faza în care nu ne mai mirăm că o femeie deține o funcție importantă în stat”.

Citește în continuare

Revista Presei

Reforma constituțională în viziunea USR PLUS. Andrei Lupu, candidat la Camera Deputaților: „Ne dorim ca Parlamentul din 2024 să fie un Parlament de 300”

Publicat

pe

Avocatul Andrei Lupu, candidatul USR PLUS pentru Camera Deputaților în județul Prahova, vorbește despre reforma constituțională profundă pe care o preconizează programul Alianței pe care o reprezintă. Printre ideile promovate se numără limitarea mandatelor primarilor la două, restrângerea numărului de parlamentari la 300, digitalizarea justiției și toate prevederile legislative din pachetul „Oameni noi în politică”. Europarlamentarul Dragoș Tudorache, președinte executiv al USL PLUS, se alătură discuției, pentru a vorbi despre șansele USR PLUS de a-și impune ideile într-o coaliție, cel mai probabil cu PNL, și despre strategiile postelectorale de negociere ale formațiunii.

PRINCIPALELE IDEI

  • Reforma constituțională poate fi inițiată cu cel puțin o treime din totalul parlamentarilor.
  • USR PLUS își dorește un scor care să o pună pe picior de egalitate cu PNL și să îi confere forță în negocieri.
  • Reparația legilor justiției este imperativă, după distrugerile produse în sistemul legislativ de PSD în epoca Dragnea.
  • USR PLUS are însă o strategie care depășește acest palier de discuție, prin demersuri cum ar fi digitalizarea justiției.
  • Digitalizarea justiției pornește de la plata online a taxelor de timbru sau depunerea online a chemărilor în judecată și ajunge la transparentizarea actului de justiție prin transmisia publică a ședințelor de judecată.
  • Restrângerea numărului de mandate pentru primari vizează micii baroni locali, care folosesc resursele dobândite la Primărie pentru perpetuarea eternă în funcție, și nu primarii competenți. Primarii sunt mici „președinți locali”, cărora trebuie să se li se aplice aceeași logică de echilibru constituțional ca președinților.
  • Un parlament cu 300 de membri va fi mai suplu, mai puțin birocratic, iar reprezentanții aleși vor avea o responsabilitate mult mai mare. Candidatura pe locuri eligibile nu va mai putea fi o recompensă politică în aceeași măsură ca până acum.
  • USR PLUS își dorește ca Parlamentul din 2024 să fie unul cu 300 de membri.
  • Și Andrei Lupu, și USR PLUS acordă prioritate tuturor prevederilor din ințiativa „Oameni noi în politică”, conform căreia penalii trebuie excluși din funcții publice, numărul de parlamentari pentru diaspora trebuie crescut, pe lângă unele din ideile deja amintite.
  • PNL este confirmat drept partenerul de coaliție cel mai probabil pentru USR PLUS. Negocierea cu PNL va fi una conplexă, dar USR PLUS speră că votul o va așeza pe o poziție de egalitate cu PNL și îi va conferi forță de negociere și mai remarcă faptul că și PNL a transmis semnale pozitive în chestiunea reformei constituționale, chiar dacă și-a precizat mai puțin ideile.
  • Andrei Lupu și alți candidați ai USR PLUS sunt produsul unor așteptări născute în societate în ultimii ani, care se referă la un nou stil de politică și de oameni implicați în politică. Această așteptare e ceea ce definește și individualizează USR PLUS.

Prima întrebare pentru domnul Andrei Lupu se referă la reforma constituțională profundă pe care o preconizează USR PLUS în programul politic. USR a fost deja patru ani în Parlament, de ce nu ați inițiat această reformă mai devreme?

Andrei Lupu: Colegii noștri din USR au fost foarte activi în ultimii patru ani, dar discuția pentru modificarea Constituției presupune un grup de inițiativă de o treime din parlamentari. În 2016, colegii noștri din USR au obținut aproximativ 10% și, din păcate, nu au reușit să găsească susținere în zona PNL-ului sau a altor grupuri cât de cât deschise pentru o reformă constituțională. Acum, odată cu noul Parlament, sperăm să construim o majoritate suficient de largă, odată pentru a iniția revizuirea constituțională, dar și mai important, pentru a reuși să adoptăm această revizuire, lucru pentru care ne trebuie două treimi din voturile fiecăreia dintre Camere – chiar trei sferturi, în plenul reunit, așa cum prevede Constituția. Cu cât votul de duminică va fi mai curajos în direcția USR PLUS, cu atât el ne va permite să mergem mai ușor în direcția revizuirii Constituției, care este un aspect esențial. Constituția nu a mai fost revizuită din 2003 și, așa cum am văzut de ceva timp încoace, mecanismele constituționale ajung să scârțăie și să avem tot felul de blocaje și de crize constituționale.

Am ajuns la domnul președinte executiv Dragoș Tudorache imediat, fiindcă presupunem că suntem deja în Parlament, la un scor bun pentru USR PLUS și negocieri între partide. Domnule Tudorache, veți forma o majoritate cu PNL, veți reuși să negociați reforme constituționale cu acest partid?

Dragoș Tudorache: Eu cred că da. În mod evident, noi contăm pe un rezultat foarte bun, care să ne pună în situația unei negocieri serioase, de conținut, pe care să o avem cu PNL, cel mai probabil partener de coaliție și de majoritate parlamentară, de luni încolo. Și asta ne va pune și în acea situație pe care ne-a descris-o colegul meu Andrei Lupu, și anume de a iniția în primul rând, cu o treime din membrii Parlamentului, reforma constituțională. Și în al doilea rând, de a o pregăti așa cu se cuvine. Pentru că este esențial ca de această dată să lucrăm foarte mult în Parlament, acolo unde este firesc, logic să lucrăm. Pentru că trebuie să și schimbăm cumva fața aceasta a Parlamentului care de 20, 30 de ani încoace nu a prea demonstrat că este acel for reprezentativ pentru societate care să facă lucruri bune pentru societate. De data asta, eu cred că, cu o majoritate solidă, putem arăta că Parlamentul poate face și lucruri bune, printre ele și această reformă constituțională, atât de importantă din punctul nostru de vedere pentru sănătatea statului român.

Din nou la domnul Andrei Lupu, pentru că el e juristul în această ecuație. În programul USR PLUS există multe idei și propuneri politice care sunt un soi de reparație față de ceea ce s-a întâmplat cu cadrul normativ al justiției în epoca Dragnea. Pe de altă parte, după performanțele de la ultimele trei scrutinuri, PSD pare a fi un partid în pierdere de viteză, condamnat la opoziție. Nu cumva e prea târziu și ne concentrăm pe conflicte care nu mai contează?

Andrei Lupu: Este adevărat că este târziu. Și, din păcate, partidul aflat acum la guvernare a avut destul timp pentru a începe să curețe un pic justiția. Însă nu am văzut nimic în zona asta, de când PNL a preluat guvernarea, cu excepția unui proiect de lege lansat destul de târziu, acum aproape o lună – și este pus în dezbatere publică până după alegeri. După aproape trei ani, era imperativ să avem o reparație în acest domeniu cât mai rapid. Din punctul nostru de vedere, imediat ce se va ajunge la o majoritate și un guvern, va trebui să ne ducem rapid în Parlament și să corectăm legislația din justiție, cea penală. Dacă există blocaje în Parlament, acest lucru se poate face inclusiv prin angajarea răspunderii Guvernului. Acest proces e unul prin care noi, USR PLUS, ne-am definit. Din păcate, PNL s-a angajat la aceste corectări, ca să le spunem așa, dar nu a făcut prea mult – doar lansarea unei dezbateri.

În același timp, sunt multe alte lucruri care țin de reforma în justiție. Noi ne-am luat un angajament care se poate rezuma foarte plastic: să nu mori cu dreptatea în mână. În momentul de față, în justiția românească – fie penală sau civilă – procesele ajung să dureze extraordinar de mult, oamenii stau cu anii prin instanțe, așteaptă soluții care se lungesc la nesfârșit, iar asta se întâmplă de multe ori pentru că justiția nu este suficient de pregătită. Există probleme în legislație și există probleme în ceea ce am putea numi sistemul administrativ. Iar ceea ce noi propunem, în primul rând, aici este digitalizarea justiției. Ceea ce s-a făcut până acum, cât de cât, s-a făcut de sus în jos, cu reglementări care nu sunt încă foarte clare. Nu avem nevoie de termene infinite în care, de pildă, ne certăm despre felul cum ne plătim taxa de timbru. Ci de o platformă online în care îți poți plăti taxa de timbru. Sau prin care statul asistă cetățenii care vor să meargă în instanță. Acum acest lucru îl fac avocații, dar nu e nevoie de avocați care să îți ghideze primii pași într-o instanță, statul poate face asta gratuit pentru tine. Aceasta e o construcție care merge dincolo de la a corecta dezastrul produs de PSD în cei trei ani de guvernare.

DIGITALIZAREA JUSTIȚIEI. AVANTAJE PENTRU CETĂȚEAN

Hai să detaliem puțin ce înseamnă această digitalizare din punctul de vedere al simplului cetățean care are o treabă la tribunal. Ați vorbit de plata taxei de timbru online, ce alte facilități mai poate oferi un sistem digital?

Andrei Lupu: În Ministerul Justiției au existat proiecte de digitalizare încă de prin 2004-2005, dar ele nu se văd astăzi așa cum ar trebui să se vadă la cetățean. Există un site în care poți consulta soluțiile finale într-un dosar, dar în rest… în momentul de față nu se poate depune o cerere de chemare în judecată online, nu se poate depune o întâmpinare online, nu se pot depune probe online, nu poți fi audiat online… Aceste lucruri sunt obișnuite în alte țări. În ultimele luni, a devenit uzual ca noi să ne vedem prin camerele calculatoarelor, inclusiv acum, ar trebui să ne putem vedea la fel și în instanțe, ar trebui să putem depune documente online, să nu mai fie nevoie să mergi la registratura instanței și să stai zile întregi până e persoana de acolo suficient de deschisă încât să preia documentele. Avocații ar trebui să poată administra aceste documente online, între ei, la fel cum judecătorii ar trebui să organizeze aceste ședințe online. Cu ocazia crizei din domeniul sanitar, s-a dovedit că toate acestea funcționează și vor funcționa și atunci când pandemia nu va mai fi de actualitate. Iar dincolo de asta, avem nevoie și de transparență în justiție, iar online-ul contribuie și el la această transparență. În momentul ăsta, teoretic ședințele de judecată sunt publice, dacă nu există vreo problemă legată de exemplu de proiecția minorilor. Teoretic, în rest, orice cetățean poate intra într-o sală de judecată. Dar, în realitate, nu pot intra mai mult de 15 persoane. E foarte simplu să transmiți ceea ce se întâmplă într-o ședință cu o cameră de Web, iar atunci când asta se va întâmpla, cetățenii vor avea încredere în sistemul de justiție, care, așa cum știm din diferite sondaje de opinie, este foarte scăzută astăzi.

Să ne întoarcem la probleme constituționale, fiindcă din fericire nu toți avem treburi la tribunal, iar reforma constituțională privește toți potențialii Dvs. alegători. Haideți să vorbim puțin despre primari, Programul USR PLUS vrea să le limiteze mandatele la două. Ce ne facem cu primarii cu rezultate – ca să vă contrariez, o să vă dau un exemplu din alt partid, Emil Boc, care pare că a făcut o treabă mult mai bună la Cluj decât la Guvern. Nu e o pierdere faptul că primari de acest tip își vor vedea cariera stopată după două mandate?

Andrei Lupu: Da, există cu siguranță primari cărora electoratul le-a oferit mai multe mandate. E cazul să precizez că propunerea noastră se referă nu numai la primari, ci și la președinții de Consilii Județene, iar ei se pot întoarce în funcție după o pauză de un mandat. Dar, mai ales, propunerea noastră nu se referă la Emil Boc sau la alți primari populari. Se referă la toate cazurile de acest tip, or în majoritatea cazurilor nu vorbim de primari apreciați, ci la mici baroni locali, care ajung să pună stăpânire pe resursele din zonă și apoi să le folosească pentru a obține noi mandate. Prin urmare, propunerea noastră invită la un pas în spate după opt ani. Dacă e vorba de un primar cu adevărat extraordinar, acesta va putea reveni după alți patru ani.

Dragoș Tudorache: Aș adăuga și eu aici un argument, care ține de eliminarea unui risc de monopol de putere. Să ne gândim la ceea ce se întâmplă în alegerea președintelui țării, aș merge până acolo fiindcă un primar este un fel de mic președinte pentru comunitatea respectivă. Logica politică, constituțională, limitează mandatele președintelui, care poate fi un președinte foarte bun. Poate că electoratul și l-ar dori și o a treia oară. Însă există o logică de filozofie politică și de echilibru constituțional care limitează mandatele. Ea se aplică și la nivel local. Ea nu trebuie privită ca o măsură împotriva unui om, fie el Emil Boc sau altcineva, ci ca o chestiune de sănătate constituțională și politică. Și de responsabilitate. Fiindcă un om care știe că e limitat la două mandate se va simți responsabil să dea ce are mai bun în el – sau în ea – și să facă maximum de performanță politică în cele două mandate.

CUM ȘI CU CINE VA NEGOCIA USR PLUS

Domnule Tudorache, s-ar putea ca această prevedere să nu convină PNL-ului, care are destui primari în funcție. Cum faceți să o negociați?

Dragoș Tudorache: Dacă electoratul ne va pune în postura pe care o sperăm noi, de negociere de la egal la egal cu PNL, bineînțeles că nu va fi o negociere simplă. Prin mai multe voci ale partidului, în ultimele săptămâni am făcut foarte clar faptul că suntem pregătiți pentru o negociere complexă, dificilă, care va dura poate o săptămână, două sau trei chiar și pentru primele puncte de consens. Asta nu ne va împiedica să ne urmărim obiectivul de a ajunge la un program de guvernare care să conțină cât mai mult din reformele pe care noi le considerăm importante în stat. Dacă ne uităm și la semnalele politice pe care și PNL-ul le-a dat – poate mai timid, până acum -, și acest partid s-a pronunțat în favoarea unei reforme constituționale. Bun, nu au spus ce așteaptă ei de la o reformă constituțională. Dar eu cred că elementele pe care trebuie să le schimbăm în constituție sunt evidente pentru toată lumea și ne dorim ca în negocieri să conturăm un program de guvernare foarte clar, pentru a nu avea sincope mai târziu în privința aplicării lui. Acest lucru e valabil și pentru tot pachetul de modificare a legislației electorale. Nu e vorba numai de limitarea mandatelor de primar la două, am mai propus și votarea primarilor în două tururi, o reprezentare mai mare a diasporei – e o listă întreagă de elemente pe care le vrem schimbate și pentru care sperăm să găsim și înțelegerea și sprijinul PNL. Noi ne vom lupta pentru aceste lucruri în negociere, pentru că ni le-am asumat în fața electoratului, definesc oferta noastră politică și nu vom renunța la ele.

Oarecum conexă este și reducerea numărului de parlamentari la 300. Am avut un referendum, în vremuri aproape imemoriale, electoratul și-a exprimat voința. Până acum nu s-a întâmplat nimic. Cum va reuși USR PLUS să facă asta? În logica de mai sus ar trebui să determine PNL să facă asta, dar „pentru noi toți e mai bine să avem mai mulți parlamentari” din punctul de vedere al politicienilor, nu?

Dragoș Tudorache: Nu și pentru noi. Noi credem cu fermitate în nevoia de a ne duce acolo unde voința poporului s-a dus acum mai bine de zece ani de zile. La un Parlament mai suplu, mai eficient și, cred eu, și mai responsabil în fața electoratului. De aceea, pentru noi, implementarea voinței din referendumul consultativ este unul din elementele de căpătâi pe care le vom negocia. Nu știu cum anume se va poziționa PNL pe această prevedere, dar din punctul nostru de vedere este esențială în pachetul de reformă constituțională. Ne dorim ca Parlamentul din 2024 să fie deja un Parlament de 300.

Domnule Andrei Lupu, fiindcă sunteți jurist, vă întreb pe Dvs. ce avantaje are un Parlament mai restrâns.

Andrei Lupu: În principiu, nu există dezavantaje. Nu ne oprește nimeni să avem în continuare două Camere, deci beneficiul unei dezbateri mai prelungite. Nu ne oprește nimeni să avem la fel de multe Comisii, ceea ce se va întâmpla e că vom avea mai puțini membri în acele comisii, ceea ce în fond nu e un lucru rău. Fiecare județ va avea mai puțini reprezentanți, dar asta nu-i va opri să fie la fel de răspunzători în fața cetățenilor. Mai există și argumentul scăderii cheltuielilor, dar nu cred că acesta este esențial. Important e că îi responsabilizăm pe cei care merg acolo. Și facem din funcția de parlamentar mult mai mult decât o răsplată politică pentru activiștii de partid. Ajutăm și partidele să își selecteze cu adevărat bine trimișii în Parlament și ajutăm și cetățenii să conștientizeze mult mai clar că cei 300 trebuie bine selectați. În sumă, scăpăm de multă birocrație, de unele costuri și responsabilizăm. Cred că acesta este cel mai important aspect, responsabilizarea.

INIȚIATIVA „OAMENI NOI ÎN POLITICĂ” A FOST PRELUATĂ INTEGRAL ÎN PROGRAMUL USR PLUS

Aveți o inițiativă legislativă preferată, pe care vreți să o introduceți prima după ce veți deveni parlamentar?

Andrei Lupu: Da, clar. Există un proiect pe care l-am scris acum aproape trei ani, pe când eram în societatea civilă, prin platforma România 100. E vorba despre proiectul „Oameni noi în politică”. Prima inițiativă legislativă cetățenească din România, de la Constituția României din 1991 încoace. Am fost unul dintre inițiatori, alături de mai mulți colegi din societatea civilă. Am reușit atunci să strângem undeva la 130 de mii de semnături de susținere, cu mult peste baremul de 100 de mii pe care îl prevede Constituția pentru crearea unei inițiative legislative cetățenești. Am trecut însă printr-un moment de restriște atunci când primarii din diferite localități au început să anuleze liste de semnături pentru aspecte absolut formale și am ajuns la Curtea Constituțională contestând aceste anulări. Ne-am trezit într-o situație oarecum absurdă, în care ne-au fost luate în considerare 99.600 de semnături, cu 400 mai puțin decât impune Constituția. Pentru motive absolut formale, repet, ca faptul că la sfârșitul dosarului cu semnături dintr-o anume localitate, primarul nu pusese corect ștampila sau sigiliul primăriei – nu se punea problema de semnături false sau alt viciu serios. Atunci, ne-am luat angajamentul că primul proiect pe care îl vom depune e chiar acest proiect. Eu, personal, îmi doresc ca acesta să fie primul pe care îl voi promova, imediat ce voi ajunge în Parlament și voi putea depune proiecte.

Domnule Tudorache, „Oameni noi în politică” este și o prioritate a Alianței USR PLUS sau este doar o miză personală a lui Andrei Lupu?

Dragoș Tudorache: Este o prioritate și pentru noi, ca alianță și în curând ca partid, fiindcă așteptăm să se producă și fuziunea juridică. Toate elementele din pachetul legislativ „Oameni noi” se regăsesc în programul nostru politic. Am vorbit deja mai devreme despre reprezentativitatea diasporei, care e un exemplu foarte bun. E un element foarte important. Vedem cu toții cu cât entuziasm votează diaspora de fiecare dată, iar ăsta e un lucru foarte bun, că românii din străinătate rămân conectați civic, politic, la viața de acasă. Pe de altă parte, votează pentru un număr mult prea mic de parlamentari față de ceea ce înseamnă diaspora în momentul de față. Cred că este o datorie morală, noi simțim că o avem față de ei. E doar unul din elementele din acest pachet.

CE ÎL RECOMANDĂ PE ANDREI LUPU ȘI PE NOU-VENIȚII ÎN POLITICĂ

Ultima întrebare e obligatorie într-un context electoral. Îl rugăm pe domnul Andrei Lupu de să ne spună de ce ar trebui să îl voteze alegătorii, iar apoi îl rugăm și pe domnul Dragoș Tudorache să răspundă la aceeași întrebare.

Andrei Lupu: Ceea ce cred eu că este definitoriu pentru mine e faptul că fac parte dintr-un val nou de politicieni sau de oameni politici… sincer, nici nu îmi plac foarte mult acești termeni. De oameni implicați în politică, de oameni noi care pot aduce și o perspectivă nouă asupra modului cum se face politică în România. De oameni care vor reuși să țină legătura, să facă un schimb de idei permanent cu societatea, cu zona în care au fost aleși. Și care nu merg în Parlament doar pentru a ocupa o poziție de oarecare prestigiu. Nu merg acolo pentru că am nevoie de o funcție publică. Dimpotrivă, vin din zona privată, unde am acționat suficient de mult timp pentru a beneficia de pe urma experienței. Merg în Parlament tocmai pentru a transmite ceea ce am învățat în zona privată, ceea ce am acumulat în anii de avocatură, de predat în Universitatea din București. Vreau să contribui mai degrabă decât să obțin ceva pentru mine. Sunt alături de mine, în USR PLUS, mulți colegi care au aceeași perspectivă. Care vin din zona privată, care ar fi putut să câștige acolo mai mult. Care vin din diaspora, dar care merg spre Parlament din dorința de a contribui. Și care au spus: „Atât, nu se mai poate!”, din ianuarie 2017, când mulți dintre noi au spus același lucru și au ieșit în stradă. Unii dintre noi am dorit să ne implicăm și dincolo de proteste, fiindcă e cazul să facem și noi regulile.

Dragoș Tudorache: Elementele pe care le-a spus Andrei sunt cele pe care le-aș sublinia și eu. Trebuie să înțelegem că noi toți, cei din USR PLUS, USR-ul la început, în 2016, dar și PLUS-ul, doi ani sau trei mai târziu, suntem produsul acestei așteptări născute în societate, de a vedea un altfel de politician și un altfel de politică. Și cred că Andrei spunea foarte bine că acea politică pe care am văzut-o până acum, timp de 30 de ani, care înseamnă de fapt căpătuială, acei oameni politici care intrau în politică pentru a o folosi în interesul lor e ceea ce societatea vrea să vadă schimbat. Iar oferta noastră politică reprezintă acea schimbare. Reprezintă ceea ce noi am numit Revoluția bunei guvernări, o politică în folosul celor care votează. Pentru că noi înșine am venit de acolo. Mulți dintre noi încă nu ne simțim politicieni, nu ne place să fim numiți politicieni, fiindcă ne simțim, în adâncul nostru, cetățeni care au trăit și au avut această frustrare de a nu fi serviți așa cum trebuie de către clasa politică de până acum. Și au ales să se implice. Asta este ceea ce ne definește pe noi în această nouă forță politică, USR PLUS, și asta, credem noi, convinge și electoratul să ne dea încrederea sa.

Despre Andrei Lupu

– candidat USR PLUS pentru Camera Deputaților, în județul Prahova

– avocat, a studiat nu numai Dreptul, ci și Științe Politice la SNSPA

– predă Drept Constituțional și Instituții Publice la Facultatea de Drept a Universității din București

– s-a implicat în politică după protestele din 2017, legate de Ordonanța 13, intrând în inițiativa România 100, unde a coordonat echipa de Justiție și Anticorupție, alături de Raluca Prună

– a coordonat consultarea națională „Întrebăm România Împreună”, care a inclus peste 25.000 de interviuri și numeroase dezbateri publice pe teme politice în întreaga țară

– a fost coordonator pentru regiunea Sud-Muntenia al proiectului RO+

– în ianuarie 2019, a devenit membru al Biroului Național PLUS, funcție pe care o îndeplinește până la așteptata fuziune cu USR.

* Interviu publicat pe hotnews.ro

Citește în continuare

Revista Presei

Diana Stoica: Contrar miturilor, există și „la stat” oameni care vor să facă bine

Publicat

pe

Contrar miturilor, politica nu e doar pentru ceilalti, crede Diana Stoica. Diana e specializată în Drept Internațional Public, a făcut parte din echipa care a transformat în lege proiectul „Fiecare copil în grădiniță“, a fost consilierul Ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu, în timpul Guvernului Cioloș și a coordonat elaborarea Planului de Resuscitare a Sistemului de Transfuzii. A cofondat Donorium: in 2 ani de la lansare, peste 40.000 de donatori s-au alăturat comunității. Diana candideaza pentru parlament pe listele #USRPLUS si isi propune să continue reforma din sănătate, începută în 2016.

In randurile de mai jos, Diana povesteste despre decizia de a intra in politica, idealism, mituri si unde se blocheaza ideile bune si proiectele ambitioase.

De ce ai intrat in politica

Am intrat în politică pentru că mi-am dat seama că indiferent cât de mult bine facem din societatea civilă, niciodată nu va fi suficient pentru a schimba fundamental lucrurile și pentru a ajunge la fiecare om. Doar statul are resursele, instrumentele, și mai ales responsabilitatea să facă asta. A contribuit și experiența de aproape doi ani în Ministerul Sănătății, unde am văzut cât de mare este nevoia de viziune și de bună-voință. Și am văzut că se poate face mult bine, într-un timp relativ scurt. Contrar miturilor, există și “la stat” oameni care vor să facă bine. Dar ei au tot fost conduși de diverse sinecuri, care aveau alte interese, nu de lideri puși pe treabă.

Ce planuri ai 

În Parlament vreau să continui lupta pentru șansa la viață a oamenilor, începută acum 5 ani. Sănătatea va fi prioritatea mea.

1 din 2 români care mor ar fi trebuit să trăiască.  Rata deceselor evitabile prin prevenție sau ale căror cauze sunt tratabile este printre cele mai ridicate din UE. Deci este esențial să facem prevenție ca la carte. În același timp, infrastructura de sănătate este extrem de vulnerabilă și siguranța pacientului este neglijată. Așa că trebuie să le abordăm împreună.

Pe partea de siguranță a pacientului, vreau să mă asigur că fiecare mamă, copil, bunic va fi tratat bine în spitale moderne. Pentru asta, în echipa Alianței USR PLUS ne-am asumat că vom investi 1 miliard de euro în infrastructura de sănătate, în următorii 4 ani. De asemenea, vom implementa Strategia pentru Resurse Umane în Sănătate, inițiată în 2016 în cabinetul Ministrului Vlad Voiculescu. Este esențial ca fiecare medic să aibă tot ce îi trebuie ca să își facă meseria bine și să aibă oportunitatea să se îmbunătățească profesional constant.

De câțiva ani mă lupt ca fiecare pacient să primească sângele de care are nevoie, așa că în mod natural voi continua proiectul inițiat în 2016, la Ministerul Sănătății, Planul pentru Resuscitarea Sistemului de Transfuzii. Și sper să reușesc să extindem la nivel național proiectul Donorium, care în doar 2 ani a facilitat procesul de donare pentru peste 40.000 de donatori de sânge din 15 județe.

Pe partea de prevenție, angajamentul meu de suflet pentru a schimba această statistică tragică este Ora de Sănătate. Aceasta va fi adaptată fiecărui ciclu educațional și obiectivul este ca fiecare copil să crească sănătos, informat și responsabil. Vor avea majoritar elemente de practică și vor învăța despre importanța vizitelor regulate la medic, alimentație și sport, igienă orală și corporală, cunoștințe de prim-ajutor, siguranță în caz de dezastru, impactul alcoolului/fumatului și altor substanțe nocive, sănătate mentală și donarea de sânge.

De asemenea, depolitizarea managementului de spitale (măsură începută în 2016, dar eliminată de guvernul PSD în 2017) trebuie să continue pentru a elimina corupția și faimosul “merge și așa” din sistemul nostru de sănătate. Nu mai merge și așa. Am văzut asta foarte clar, iar, în tragedia de la Piatra Neamț. Sănătatea este unul dintre cele mai păgubite domenii. Chiar acum câteva zile un fost șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a fost condamnat pentru luare de mită în formă continuată, în valoare de 6.300.000 de euro. Da, ați citit bine: peste șase milioane de euro. În același timp, 1 din 10 români trăiește în condiții de sărăcie extremă (fără apă curentă/baie, într-un spațiu impropriu, fără electricitate etc)

Cum rezistă idealismul

Obama, unul dintre liderii pe care îi admir, a spus la un moment dat “Let us reach for the world that ought to be.” Nu știu dacă eu sunt o idealistă, ce știu este că îmi doresc să trăiesc într-o țară în care fiecare om să aibă șansa să își atingă potențialul. O Românie din care să nu mai vrem să plecăm. Pentru asta sunt dispusă să contribui cu tot know-how-ul și energia. Și pentru asta este esențial să avem un sistem de sănătate sănătos și modern. Educația să fie de calitate și accesibilă tuturor. Oportunități profesionale pentru fiecare. Și musai să avem grijă de bunicii noștri. Ați observat cum în țările civilizate, cei în vârstă pe care îi întâlnim pe stradă zâmbesc și se plimbă? Ați văzut asta în România? Nu-i de mirare că nu. În țările civilizate, ei sunt încă integrați în societate, au parte de tratamente medicale adecvate și au pensii care să le asigure un trai cel puțin decent.

Cred mai degrabă că astea sunt niște lucruri de bun-simț, și abia după ce le avem pe acestea începe idealismul. De câțiva ani fac tot ce pot pentru a construi această Românie în care să avem șansa să ne atingem potențialul. Deci doza mea de idealism a rezistat prin muncă.

De ce ti-e teama

Mi-e teamă că avem puțin timp și extrem de multe lucruri de reparat – cam tot ce s-a stricat/nu s-a făcut în ultimii 30 de ani. Spun “puțin timp” pentru că răbdarea oamenilor este la limită și schimbarea profundă durează, iar pentru câteva milioane de oameni suntem ultima speranță pentru a nu renunța la România.

Mi-e teamă că vocea noastră nu va fi suficient de puternică pentru a face toate reformele de care avem nevoie — dar puterea vocii noastre depinde doar de cât de mulți oameni ne vor acorda încrederea la vot duminica aceasta, pe 6 decembrie. Și feedback-ul primit până acum este pozitiv. Așa că sunt optimistă că vom avea o echipă puternică a Alianței USR PLUS în Camera Deputaților și în Senat.

Cum e campania

Noi de când am construit partidul PLUS și Alianța USR PLUS suntem într-o continuă campanie 🙂 Acum este diferită pentru mine deoarece sunt candidată, nu mă mai ocup de coordonare la nivel național sau municipal.

Foarte diferit este și contextul epidemiologic, care nu ne-a mai permis să fim atât de aproape de oameni ca în ultimii ani. Înainte, eram prezenți în fiecare zi pe străzi și povesteam cu oamenii. Ne-am adaptat însă și facem asta mai mult telefonic sau în online.

Surpriza neplăcută pe care o am, dar nu de ieri de azi, ci de când am intrat în politică, sunt ipocrizia și lipsa de asumare a partidelor din vechea clasă politică.

* Interviu apărut pe iqads.ro

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 3 zile

Dragoș Tudorache, în dialog cu Steven Erlanger de la New York Times și Darren McCaffrey de la Euronews: Noi, ca europeni, trebuie să înțelegem că Biden va avea nevoie de timp pentru a aborda problemele interne

Noutăți Generaleacum 2 săptămâni

Vlad Voiculescu: Războiul îl vom câștiga doar prin vaccinare. Ne bazăm pe medicii de familie. Estimările sunt că, la început de aprilie, vor fi vaccinați undeva la 1,3 milioane de români

Revista Preseiacum 4 săptămâni

Anca Dragu: Mi-ar plăcea să ajungem în faza în care nu ne mai mirăm că o femeie deține o funcție importantă în stat

Noutăți Generaleacum 1 lună

Miniștrii USR PLUS din guvernul condus de Florin Cîțu Cele mai importante angajamente ale USR PLUS se regăsesc în programul de guvernare al executivului

Noutăți Generaleacum 1 lună

USR PLUS va solicita în Parlament și președintelui Klaus Iohannis sprijinul pentru reformele care nu sunt explicit menționate în programul de guvernare

Noutăți Generaleacum 1 lună

USR PLUS: Votul cetățenilor Sectorului 5 a fost pervertit pentru a satisface interesele meschine ale Primarului Piedone și ale PSD

Noutăți Generaleacum 1 lună

Alianța USR PLUS vrea reformarea sistemului de management al fondurilor europene din România. Propunerile avansate în negocierile pentru crearea coaliției

Noutăți Generaleacum 1 lună

„Femei-lider și rolul lor în procesul de democratizare a țărilor lor”, dezbatere organizată de europarlamentarul Dragoș Tudorache

Noutăți Generaleacum 2 luni

Dacian Cioloș: E nevoie de un premier care să dea speranță. Sugestia noastră este să dăm semnalul unui nou început

Noutăți Generaleacum 2 luni

Propunerile Alianței pentru protocolul coaliției de guvernare USR PLUS-PNL

Cele mai citite