Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Oana Țoiu, despre cazul ANES: România stă prost, foarte prost, la a combate violența domestică

Publicat

pe data de

„E nevoie de soluții mai bune, nu mai puține, și primul pas cred că e să recunoaștem că bătaia și discriminarea sunt încă prezente”, a subliniat Oana Țoiu, membru al Consiliului Național PLUS și fost secretar de stat în Ministerul Muncii în Guvernul Cioloș, marți, în cadrul unei analize privind activitatea Autorității Naționale de Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES).

„Despre cazul ANES – Autoritatea Națională de Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați:

România stă prost, foarte prost, la a combate violența domestică și la acces egal la oportunități, resurse și putere între femei și bărbați are rezultate diferite în domenii profesionale diferite.
E nevoie de soluții mai bune, nu mai puține, și primul pas cred că e să recunoaștem că bătaia și discriminarea sunt încă prezente și nu pot victimele singure să le rezolve. Anul ăsta am reușit inclusiv să mă cert cu domni să nu intre în cabine cu soțiile lor și mi s-a răspuns «Ce, știe proasta asta ce să voteze fără mine?»

Astea fiind spuse, însă, când o instituție publică nu își justifică existența în fața cetățenilor care o susțin prin banii lor, rostul în societate, nu doar sprijinit pe problema invocată, ci și pe soluțiile aplicate, apare inevital pericolul punerii sub semnul întrebării a legitimității existenței ei.

Asta poate deveni o amenințare însăși a misiunii sale, de aceea transparența și rapoartele de rezultate, precum și comunicarea onestă a limitărilor și insucceselor devine o datorie nu de PR, ci de a servi misiunea pentru care a fost înființată.

Cât de des ați auzit că ANES, cu 41 de angajați și 2,7 milioane de lei anual fonduri publice pentru salarii, atrage atenția asupra sentințelor ușoare date de judecători pentru violuri ale fetelor de 10-13 ani invocând faptul că victima a provocat agresorul? Și cât de des ați auzit asta de la ONG-uri cu resurse puține, poate 3-4-10 angajați, poate bazate pe juriști voluntari, dar mult mai active? Cred că mult mai multe se pot face decât a făcut ANES până acum.

În tema ei principală, violența domestică, vocea cea mai puternică și aș îndrăzni să spun că și succesul acolo unde a existat, s-a bazat mai mult pe societatea civilă decât pe ANES, și în funcție de cine a stat la cârma ei a deschis sau nu ușa soluțiilor venite dinspre experții din afară, a avut sau nu putere să împingă reformele necesare.

Dar există un motiv pentru care vocile din societatea civilă care au criticat și ANES acum sar să apere existența ei, pentru că atunci când responsabilitatea nu e a cuiva anume, nu e a nimănui, și ce avem de rezolvat se poate cu putere instituțională. Ce cred că sperie mai tare ca rezultate parțiale e ca nimeni să nu aibă puterea în sistemul public să le facă și să fie partener cu relevanță pentru societatea civilă. Cinstit trebuie să spun că ce bănui e că societatea civilă a fost și factorul de continuitate, da, s-au păstrat angajații, dar câteodată noii secretari de stat au fost mai atenți la ce au de spus ONG-urile decât oamenii lor preluați de sub conducerea partidului opus”, a argumentat Oana Țoiu.

Oana Țoiu a subliniat faptul că „resursele publice trebuie investite acolo unde dau rezultate”. „O să vorbesc doar de 2016 și ce a rămas după el bine și prost, pentru că e perioada pe care o știu mai bine. ANES era parte din agențiile naționale ale căror conduceri au rămas să raporteze la mine, după preluarea mandatului lui Valeriu Nicolae:

Bine (dar nu perfect):
– Propunerea de lege pentru introducerea ordinului de protecție de urgență dat la fața locului (bazat pe propunerile și presiunea societății civile), votat apoi de Parlament în 2017. Practic până atunci, deși era posibil, polițiștii spuneau că nu au cadrul suficient să nu lase agresorul în casă cu victima sau să asigure protecția ei prin ordin.
(Modificarea legii nr. 217/2003 )
– Decizia ca victimele violului să poată avea probele prelevate la urgență și nu a INML, în urma întâlnirilor echipei ANES cu ei (da, era atât de absurd încât o victimă a violului, după ce ajungea la medic, trebuia să meargă apoi la INML pentru prelevare, că nu la femei și la victime se gândește INML, ci la anchetă).

Prost:
A existat o propunere care, așa cum era, duce în derizoriu politicile de gen, de de angajare la fiecare companie și instituție cu peste 50 de angajați. Nu a devenit nimic serios în 2016 și dacă cineva mi-ar da direct pe mână banii din care instituțiile statului ar plăti câte un angajat expert pe egalitate de gen aș construi din ei adăposturi pentru victimele violenței domestice, care nici acum nu sunt în toate județele.

Îmi și imaginez reacția antreprenorilor obligați să angajeze un om care să se ocupe doar de politici interne de gen, obligați pe banii lor de un stat care nu a rezolvat nimic intern înauntru, cu 5% din primari femei și 20% din parlamentari.

Doamna Dancilă a declarat pe 8.02.2018 că se va introduce obligatia ca firmele de stat, dar si cele private care au cel putin 50 de salariati să aibă «în structura de personal un expert în egalitatea de sanse», obligația a devenit posibilitate și legea a trecut așa de parlament. O lege care îți dă voie să faci ceva ce nu era nici înainte interzis.

Experții menționați prima dată de dna Dăncilă aveau diploma necesară de la un curs făcut în trecut cu ANES și Academia Națională de Informații.

Ce treabă are ANI cu subiectul? O investigație aici: https://www.riseproject.ro/articol/afaceri-pe-spinarea-femeilor-batute/

Trebuie pornită o dezbatere consistentă despre cum poate fi îndeplinit mai bine mandatul acestei instituții. Pot asculta și păreri diferite de a mea. Dar ce sunt convinsă e că problema României de violență nu se va rezolva de una singură și că organizațiile nonguvernamentale fac tot ce pot cu puținele resurse pe care le au (inclusiv în mandatul meu să vină fiecare să susțină fie pozitiv fie critic propriile propuneri), că e nevoie de un partener instituțional puternic și că resursele publice trebuie investite acolo unde dau rezultate”, a explicat Oana Țoiu.

Noutăți Generale

Dragoș Tudorache, despre reglementarea și concurența în piețele digitale: Criza aceasta ne-a dovedit că suntem pe un drum fără întoarcere în ceea ce privește digitalizarea

Publicat

pe

„Nu sunt unul dintre adepții reglementării internetului, însă ceea ce cred că trebuie să se întâmple, și istoria ultimilor ani a demonstrat din ce în ce mai mult acest lucru, este că trebuie să vedem cum facem să aducem în discuție o responsabilitate pentru conținutul ilegal care e, din păcate, uneori postat pe astfel de platforme online și trebuie să vedem unde punem cursorul responsabilității civile pe care platformele o au față de acest conținut, atunci când au cunoștință despre el sau atunci când au posibilitatea de a interveni”, a subliniat președintele executiv al PLUS, europarlamentarul Dragoș Tudorache, joi, în cadrul unei dezbateri organizate de Europuls – Centrul de Expertiză Europeană împreună cu Biroul Parlamentului European în România despre reglementarea și concurența din piețele digitale.

„Aș începe prin a sublinia cât de importantă este această discuție și cât de important a devenit mediul digital și criza aceasta ne-a dovedit, dacă mai era nevoie, că practic suntem pe un drum fără întoarcere în ceea ce privește digitalizarea și transformarea a tot ceea ce ține de economiile noastre în direcția digitală. E o dezbatere ar fi trebuit organizată deja de către autoritățile române mult mai devreme. E important să vedem unde punem cursorul între ideea de încurajare a unei piețe concurențiale în domeniul acesta atât de important și, pe partea cealaltă, a unei răspunderi sociale pe care platformele digitale încep să o aibă și, aici, nivelul de recunoaștere, de realizare a acestei realități este diferit.

Un element pe care eu îl consider foarte important este conținutul. Știți foarte bine, e o dezbatere lungă cu privire la modul în care internetul trebuie sau nu trebuie reglementat. Nu sunt unul dintre adepții reglementării internetului, însă, ceea ce cred că trebuie să se întâmple, și istoria ultimilor ani a demonstrat din ce în ce mai mult acest lucru, este că trebuie să vedem cum facem să aducem în discuție o responsabilitate pentru conținutul ilegal care e, din păcate, uneori postat pe astfel de platforme online și trebuie să vedem unde punem cursorul responsabilității civile pe care platformele o au față de acest conținut, atunci când au cunoștință despre el sau atunci când au posibilitatea de a interveni.

Discuția inițială pe acest subiect a început uitându-ne, așa cum facem de multe ori la platformele mari, însă discuția acum se extinde cu privire la toți furnizorii de servicii, toți deținătorii de platforme online și, cred eu, cu responsabilitate trebuie să ne uităm și să vedem cum reglementăm această responsabilitate pentru conținut.

Sunt foarte multe voci, inclusiv din grupul politic pe care îl reprezint, care susțin și eu sunt susținătorul acestei dezbateri cu privire la regula pe care am aplicat-o până acum și anume a unui singur spațiu geografic delimitat, care să preia întreaga responsabilitate pentru o platformă prezentă la nivel european pe partea de liability. Am văzut ce a însemnat în cazul Facebook și Irlanda: Irlanda practic preia la nivelul reglementatorului pe protecția datelor personale, preia practic toată jurisprudența europeană în ceea ce privește Facebook și dacă ne uităm la rezultatele de până acum, eu unul nu sunt convins că este o soluție adecvată și trebuie să vedem cum anume în viitorul pachet vom reuși să reglementăm mai bine această chestiune.

A doua temă pe care vreau să o pun în dezbatere, legată cumva de chestiunea de conținut, și anume cea care ține de tipul de publicitate pe care îl găsim și de care sunt responsabile platformele online ce gestionează servicii pentru consumatori sau marketplace-uri. Aici trebuie să vedem cum anume se așază această chestiune. Trebuie să fim foarte atenți și aici, din nou, pun accent politic pe ceea ce se întâmplă din ce în ce mai mult în domeniul publicității politice și a fake news-ului. Ceea ce se întâmplă în zona comercială și e acceptabil să se petreacă, în zona publicității politice și a posibilității de a manipula platforme pentru a interveni politic în procese fie electorale, fie inclusiv în felul în care consumatorii își iau informația, acolo deja intrăm într-o zonă care cred că trebuie să fie, la fel, atent privită și chiar reglementată, la un moment dat. Trebuie să găsim un cadru în care să purtăm acest dialog și să găsim posibilitățile cele mai adecvate de a limita impactul negativ al acestor realități”, a declarat Dragoș Tudorache.

În cadrul intervenției sale, Dragoș Tudorache a abordat și chestiunea strategică a poziționării operatorilor europeni în cadrul global: „Trebuie să privim foarte pragmatic la ce se întâmplă în jurul nostru, la nivel global, să vedem care au fost motivele pentru care acești operatori, care nu sunt europeni, au reușit să își clădească niște monopoluri în domeniile în care operează și să vedem dacă nu ar trebui și noi să avem un dialog mult mai aplicat cu industria, cu reprezentanții business-ului pentru a înțelege, de fapt, care sunt nevoile lor înainte de a ne grăbi cu reglementarea. Eu cred că noi fiind o Uniune și state membre, administrații, guvernări bazate foarte mult pe statul de drept, pe reguli, ne mândrim foarte mult cu standardele pe care le fixăm la nivel european și e bine că o facem, însă, în acest domeniu trebuie să fim foarte atenți la nevoile business-ului și să creăm posibilitățile de testare a unor soluții înainte ca ele să fie fie reglementate, fie puse anumite cadre, testarea lor și un dialog constant cu mediul de afaceri reprezentativ înainte de a avea pretenția că la nivel de reglementatori avem deja soluțiile legislative, prin care să reglementăm un domeniu sau altul. În cadrul mare de reglementare pe serviciile digitale, eu sper să văd din partea autorităților române o mână întinsă către mediul de afaceri pentru a vedea care sunt nevoile mediului de afaceri românesc în domeniul digital”.

Întreaga dezbatere poate fi urmărită AICI

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

Singura asociaţie autorizată pentru protecţia fetelor care cad pradă sclaviei sexuale, amenințată cu închiderea de către statul român. „Nu poți să nu ramâi șocat când vezi atâta ignoranță“

Publicat

pe

Cazul ridicării licenței de funcționare a singurei asociații din România autorizate să se ocupe de recuperarea și protecția victimelor adolescente ale sclaviei sexuale ar trebui să producă reacții dure din partea întregii clase politice. Nu este o noutate, tot ceea ce este grav în sensul periclitării vieții copiilor și femeilor (văzute în context ca grupuri vulnerabile) nu a preocupat și nu preocupă clasa politică.

Tratate ca niște probleme personale ale familiilor din care fac parte, probleme în spatele ușilor închise care nu ar trebui să perturbe spațiul public, destinul copiilor, de multe ori al fetițelor și adolescentelor din acestă țară se află la dispoziția unui dispreț public dus până la paroxism. Un dispreț combinat între un ridicat din umeri neajutorat al autorităților și un dispreț sfâșietor al unei clase politice care pare că nu înțelege deloc o problematică urgentă, sensibilă și care ține de drepturile fundamentale ale omului.

Citind articolul din Adevărul despre Iana Matei, femeia care este coordonatoarea Asociaței Reaching Out, nu poți să nu te întrebi cam cât de depășit de situație este statul român de această problematică. Nu poți să nu ramâi șocat când vezi atâta ignoranță, necunoaștere – și te poți întreba mai departe dacă nu cumva rea-voință – când un funcționar al statului român, adică interfața statului cu societatea civilă, cetățenii (în acest caz inspectoarea de la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială AJPIS Argeş) anunță săptămâna trecută asociația că îi suspendă licenţa de funcționare pentru că nu are grup-ţintă.

Cui suspendă acestă autoritate licența? Unei asociații care a preluat prerogativele statului, care a preluat recuperarea și protecța victimelor adolescente ale sclaviei sexuale, pentru că autoritățile sunt incapabile să înțeleagă fenomenul, să propună și să implementeze soluții.

Mai departe, statul român închide o ușă în nas unei femei care fost declarată în 2006 „Eroul anului” de către Departamentul de Stat al SUA pentru lupta ei constantă împotriva traficului de fiinţe umane, fiind recompensată în 2007 cu „Premiul pentru Abolirea Sclaviei” decernat de Camera Lorzilor din Marea Britanie. În 2010 a fost desemnată „Europeanul anului” de către Reader’s Digest, pentru salvarea a sute de minore de la prostituţie forţată. Iana a salvat din 1999, de când a creat centrul pe care îl conduce în Argeş, fete trecute prin traume inimaginabile[1].

Ceea ce s-a întâmplat la Argeș cu acestă asociație nu îngrijorează nici Ministerul Muncii, nici Guvernul, nici Ministerul de Interne și nicio altă persoană publică, mai ales politică.

La această întrebare, răspunsul vine dureros din spate:

Modul în care evoluează viața fetițelor, adolescentelor, femeilor din acestă țară, felul în care viața lor este valorizată au preocupat foarte puțin decidenții politici. Ceea ce s-a făcut la nivel de asumare politică până acum este departe de a fi suficient sau proporțional cu problematica. Excepțiile ar trebui amintite pentru că e bine să reținem cine a înțeles cât de gravă este situația. Aș aminti aici preocuparea Guvernului Cioloș pentru toate formele de violență îndreptată împotriva femeilor, fetițelor, prin vocea ministrului Justiției Raluca Prună și a ministrului Muncii de atunci, Dragos Pîslaru – adepți ai responsbilității statului față de aceste forme de violență. Mai pot fi amintite eforturile fostei secretare de stat Oana Țoiu pentru lansarea legii ordinului de protecție provizoriu formal ca inițiativă legislativă a Guvernului Cioloș (alături de Anda Croitoru la Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse), adoptat mai departe de guvernul PSD în forma lăsată de predecesori. Eforturile de aprobare a introducerii ordinului de protecție provizoriu începute în timpul Guvernului Ciloș au fost continuate de guvernarea PSD și acesta a fost adoptat în anul 2018. Merită amintite și eforturile Anei Birchall pentru semnarea de către România a Convenției de la Istanbul, dar și implicarea președintelui Klaus Iohannis încă de la începuturi în campania internațională „HeForShe”.

Pentru clasa politică din România este foarte greu de înțeles problema de natură structurală a tuturor formelor de violență îndreptată împotriva femeilor, începând cu copilăria lor. Lăsate tot timpul în sfera ONG-urilor, asociațiilor, fundațiilor cu preocupări ce țin de drepturile omului și acordarea de sprijin persoanelor aflate în diferite dificultăți, clasa politică „s-a spălat pe mâini” de o zonă unde ar trebui să fie foarte prezentă. Să existe dezbateri publice, consultări, să împingă pe agenda politică și publică o problemă fundamentală a acestei țări: ne mor copilele violate și accentul cade pe învinovățirea victimei, judecătorii judecă și procurorii argumentează în litera legii și nu în spiritul ei, sfidând orice etică și morală și învinovățind minore de 12 ani, punându-le pe umeri un „consimțământ” pe care ei îl aduc ca argument pentru îmblânzirea pedepsei infractorului. Nu avem cursuri de educație sexuală unde o copilă de 12 ani ar putea învăța ce înseamnă un consimțământ, dar, impetuoși, pretindem că ar trebui să știe de la natură sau de la un părinte pedofil ce presupune un consimțământ. De la cine să învețe aceste copile ce înseamnă sclavia sexuală, consimțământul, pericolul? De ce asumăm apriori că în familii care se află la limita subzistenței, într-o sărăcie lucie, uneori promiscuitate, aceste fetițe sunt educate?

De ce să nu ne asumăm ca stat rolul unei educații integrate, în timp cu vremurile, și nu defazați de la ceea ce se întâmplă în jurul nostru? De ce să nu fim preocupați de acest capital uman, de aceste vieți? Conform Constituției și tuturor legilor din acestă țară, copilele acestea trebuie protejate, trebuie să aibă la dispoziție un întreg mecanism care să le ajute să se recupereze, care le asigură o protecție… În teorie, da! În practică, punem piedici unicei asociații care face asta.

Ar merita revizitate obiectivele și direcțiile de acțiune din cadrul programului politic al PLUS, capitolul care vizează combaterea violenței domestice. Cu ajutorul experților/telor, specialistelor/ilor, anumite acțiuni, calchiate în domeniul recuperării și protecției victimelor adolescente ale sclaviei sexuale ar constitui un punct de plecare substanțial.

Pentru  a înțelege gravitatea acestei situații, mai atragem atenția asupra unei problematici importante: Grupul Independent de Lucru Împotriva Traficului de Persoane și Migranți (THB-WG) și-a exprimat dezacordul cu privire la prevederile Proiectului de Ordin al Ministerului Afacerilor Interne referitor la competențele Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP), trimițând un Punct de vedere MAI, la data de 24 iunie 2020[2].

Organizațiile semnatare consideră că prin actele normative aduse în discuție, MAI acordă ANITP competențe nelimitate de control asupra societății civile, încălcând grav prevederile dreptului european.

„Este important de înțeles faptul că numărul raportărilor făcute de România cu privire la victimele traficului de persoane sunt mult sub nivelul celor prezentate de organizații internaționale sau neguvernamentale. Raportul european referitor la colectarea datelor în domeniul traficului de persoane, publicat în decembrie 2018, plasează România pe locul I, cu 74% dintre victimele raportate în UE fiind cetățeni români, în timp ce Raportul Comisiei Europene către Parlament și Consiliu, din același an, menționează că 78% dintre minorii exploatați intern sunt copii români” – se arată în comunicat.

Ce ar trebui să ne spună toate aceste date, comunicate, semnale de alarmă, care , atenție, toate vin din exterior? Că nicio măsură, indiferent cât de perfectă ar fi din punct de vedere tehnic, nu se poate implementa fără o voință și asumare politică. Că astfel de probleme de natură structurală a societății nu pot intra pe un făgaș al rezolvării decât dacă ea există pe o agendă politică. Cu politicieni și politiciene care înțeleg rolul și consultarea specialiștilor și al experților. Că efortul și abnegația societății civile nu trebuie să moară înecate chiar când ajung față în față cu autoritățile statului. Că măsura civilizației și a unei societăți în sensul profund democratic este dat de modul în care ne tratăm copilele, adolescentele, femeile. Că nicio societate nu poate fi întreagă fără promovarea, protecția și respectul față de jumătatea din ea. Că niciodată fetele și femeile din acestă țară nu ar trebui să mai rămână jumătatea „tăcută”. Că egalitatea de șanse nu este o valoarea utopică, nu este așezată în tratate internaționale unde România este semnatară, ci este o valoare fundamentală a drepturilor omului despre care ar trebui să învățăm constant de la școală și, mai apoi, pe tot parcursul vieții. Pentru că istoria și, în special, ultimele evoluții politice în domeniul drepturilor omului din toată lumea ne-au arătat că niciun drept dobândit nu a rămas același pentru totdeauna, iar pentru asta avem nevoie de eforturi constante, neîntrerupt.

Pentru toate acestea, asumarea politică este esențială. Acesta este punctul nostru de plecare.

[1] Sursa https://adevarul.ro/locale/pitesti/statul-vrea-inchida-singura-asociatie-autorizata-recuperarea-protectia-fetelor-cad-prada-sclaviei-sexuale-1_5ef867845163ec4271695435/index.html?fbclid=IwAR2mndbggRujZrSknpcr2Yz-TuuW7m5durZ8VFSB2u4vTguKbwim6Hz92jE

[2] Sursa https://newsweek.ro/actualitate/protest-guvernul-impiedica-ong-urile-sa-raporteze-corect-numarul-victimelor-traficului-de-persoane?fbclid=IwAR0TNz61a62RwLOp6vgb2XxAhgCJhEP9en602ifcWWh_6caFug6c-jk8Jlw

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

Alin Mituța: Marea întrebare la care Guvernul nu răspunde e ce schimbări și reforme structurale își propune să facă folosind oportunitatea banilor europeni

Publicat

pe

Alin Mituța, membru al Biroului Național PLUS, critică planul de relansare economică al Guvernului Orban, argumentând că măsurile anunțate sunt foarte vagi și nu vizează adevăratele reforme structurale de care România are nevoie, în condițiile în care va avea la dispoziție aproape 100 de miliarde de euro din fonduri europene în următorii șapte ani.

„Am parcurs și eu planul de relansare al Guvernului și mi-e greu să înțeleg care e valoarea sa adăugată. Îmi pare să fie un fel de recenzie incompletă de lucruri frumos de făcut în România, cu care toată lumea e de acord. E evident că toți vrem să avem spitale, autostrăzi, drumuri, canalizare sau școli. Din acest punct de vedere, sigur că PSD strigă «plagiat» pentru că, ce să vezi, și ei au scris pe niște foi că vor face spitale, autostrăzi sau școli.

În plus față de această recenzie de proiecte, planul indică foarte vag și faptul că banii vor veni de la buget sau din fonduri europene. Încă o dată, nicio valoare adăugată aici. Cu toții știm că România va avea la dispoziție aproape 100 de miliarde de euro din fonduri europene în următorii șapte ani.

Ce m-aș fi așteptat de la guvern nu e să ne spună lucrurile pe care le știm deja cu toții, ci să răspundă la adevăratele întrebări și anume:

➡️ Cum vom reuși să absorbim cei 100 de miliarde de euro din fonduri europene? De la aderarea la UE, problema României nu a fost că nu a avut acces la bani, ci faptul că a fost incapabilă să obțină acei bani. Guvernul nu răspunde prin acest document la această întrebare.

➡️ Cine va pune în practică aceste proiecte colosale de miliarde de euro? Aleșii noștri actuali, locali sau naționali, unii dintre ei fără bacalaureat și fără niciun interes sau știință de a scrie și implementa proiecte simple, darămite unele de anvergură? Funcționarii din ministere și autorități, mulți numiți politic care nu au niciun habar despre ce și cum ar trebui făcut? Cine va face 3000 de kilometri de autostradă când capacitatea testată a statului român e de a face doar câteva zeci de kilometri pe an?

➡️ Care e viziunea de dezvoltare spre care mergem? Cheltuirea unor bani europeni nu are cum să fie în sine o viziune de dezvoltare la fel cum nu a fost nici până acum, ci ar trebui să fie invers: pe baza unei viziuni despre unde vrem să ajungem pe termen mediu și lung facem investiții, nu cheltuim bani doar de dragul de a-i cheltui.

Pe scurt, marea întrebare la care guvernul nu răspunde e ce schimbări și reforme structurale își propune să facă folosind oportunitatea banilor europeni în așa fel încât România să evolueze cu adevărat. Cum facem reforma administrației așa încât să fim capabili să absorbim eficient banii europeni? Cum facem reforma educației că să nu avem doar niște clădiri de școli moderne dar și elevi, studenți și profesori mai performanți? Cum facem reforma în sănătate dincolo de a construi spitale? Cum facem digitalizarea administrației publice în așa fel încât să nu ajungem la aberații de genul formularului generat online care trebuie să fie semnat și depus tot la ghișeu?

Avem o mare fereastră de oportunitate în următorii ani de a face ceea ce se numește un «leapfrog», un salt semnificativ în modernizarea României folosind miliardele de euro puse la dispoziție de Uniunea Europeană. Însă acele miliarde sunt doar un instrument care trebuie folosit pentru a face acele reforme structurale profunde de care avem nevoie. Planul guvernului este, din păcate, departe de ceea ce este nevoie”, a scris Alin Mituța pe Facebook.

Afirmațiile lui Alin Mituța vin în contextul în care Guvernul a lansat miercuri, în prezența președintelui Klaus Iohannis, planul de relansare economică de peste 100 de miliarde de euro – „Reclădim România – Planul naţional de investiţii şi de relansare economică”, potrivit HotNews.ro.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare
Stiri PLUSacum 3 zile

Dragoş Pîslaru, numit coraportor al PE privind Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă, program cu un buget de 560 de miliarde de euro

Noutăți Generaleacum 3 zile

Dragoș Tudorache, despre reglementarea și concurența în piețele digitale: Criza aceasta ne-a dovedit că suntem pe un drum fără întoarcere în ceea ce privește digitalizarea

Noutăți Generaleacum 3 zile

Singura asociaţie autorizată pentru protecţia fetelor care cad pradă sclaviei sexuale, amenințată cu închiderea de către statul român. „Nu poți să nu ramâi șocat când vezi atâta ignoranță“

Stiri PLUSacum 3 zile

Candidații Alianței USR PLUS la Primăriile Sectoarelor 3 și 5 îi acuză pe Gabriela Firea, Robert Negoiță și Daniel Florea de obstrucționarea dreptului lor constituțional de a se adresa cetățenilor

Noutăți Generaleacum 3 zile

Alin Mituța: Marea întrebare la care Guvernul nu răspunde e ce schimbări și reforme structurale își propune să facă folosind oportunitatea banilor europeni

Noutăți Generaleacum 3 zile

Dragoș Tudorache: Guvernul joacă alba-neagra cu parlamentarii pentru diaspora

Editorialeacum 4 zile

„CNATDCU, o Românie la scară mai mică – oameni buni conduși de oameni îndoielnici” 

Noutăți Generaleacum 5 zile

Grație inițiativei BAZA și PLUS Sector 2, ADP a intervenit pentru a rezolva o problemă de circulație pe care o ignora de nouă ani

Noutăți Generaleacum 5 zile

Planul de relansare economică – propunerile PLUS pentru promovarea exporturilor românești

Știri Localeacum 6 zile

Monica Berescu: În România, se pare că restricțiile sunt pentru mase. Guvernanții și primarii noștri au alte reguli

Cele mai citite