Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Oana-Maria Bogdan: Cât tupeu să ai ca să ceri să-ți crească salariul pentru că lucrezi cu fonduri europene, când tu anunți că faci autostrăzi în parteneriat public-privat?

Publicat

pe data de

Oana-Maria Bogdan FOTO Cornel Brad

Oana-Maria Bogdan, membru al Biroului Național al PLUS, îl critică pe ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, pentru cinismul de care dă dovadă prin elaborarea unui proiect de hotărâre prin care propune creșterea salariilor din minister „pentru fix ceea ce el și guvernul din care face parte refuză să facă: atragerea de fonduri europene”.

„Ministerul Transporturilor e un minister-cheie, de care PSD-ul lui Dragnea și-a bătut joc numind în fruntea sa niște miniștri incompetenți. Ultimul dintre ei, Răzvan Cuc, vrea să mărească salariile în minister pentru fix ceea ce el și guvernul din care face parte refuză să facă: atragerea de fonduri europene. Cât tupeu să ai ca să ceri să-ți crească salariul pentru că lucrezi cu fonduri europene, când tu anunți că faci autostrăzi în parteneriat public-privat? Adică refuzi banii europeni, dar vrei să primești spor de leafă pentru gestionarea lor”, afirmă Oana-Maria Bogdan.

În acest context, Oana-Maria Bogdan reamintește de ce PSD a anunțat că va face autostrăzi în parteneriat public-privat, refuzând banii pe care ar fi putut să îi primească de la Comisia Europeană: „Ministrul Cuc și partidul său fug de banii europeni pentru că știu că aceștia sunt verificați, că trebuie să dea socoteală pentru cheltuirea lor. Preferă bani din bugetul național, care sunt mai ușor de furat. Așa că vântură ideea (doar idee, pentru că nu au pus în practică nimic) parteneriatului public-privat, o soluție total netransparentă de cheltuire a banului public din bugetul național. Așadar, ministrul Cuc vrea să îi plătim salariul mărit pentru ca el să ne mintă că va face autostrăzi cu bani europeni. Dacă minunea se va întâmpla și va construi câțiva metri, să știți că aceia sunt făcuți tot din banii noștri. Și plătiți mult mai scump. Așa înțelege PSD să ne crească nivelul de trai….”.

Salariile din Transporturi ar putea crește cu 35% după ce Guvernul a pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre în acest sens, fără a preciza, însă, câți angajați ai ministerului ar urma să beneficieze de această creștere salarială. Creșterile salariale ar urma să fie acoperite din fonduri europene.

„Hotărârea Guvernului nr. 29/2018 pentru stabilirea criteriilor pe baza cărora se aplică majorarea prevăzută la art. 17 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice face referire la structuri care au atribuții privind gestionarea asistenței financiare nerambursabile europene în principal din Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice, Ministerul Fondurilor Europene şi de către Ministerul Finanţelor Publice. În aceeași situație se află însă și Ministerului Transporturilor. (…) Ministerul Transporturilor, contribuie la implementarea proiectelor din domeniul transporturilor finanţate din fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene în perioada de programare 2014-2020 și are sub autoritate majoritatea beneficiarilor Programului Operațional Infrastructura Mare (POIM) din domeniul transporturilor”, se arată în Nota de Fundamentare care însoțește actul normativ, potrivit G4Media.ro.

Parcă pentru a se asigura că proiectul are șanse de reușită, în același document, Ministerul Transporturilor avertizează că „neadoptarea acestui act normativ va conduce implicit la un procent de absorbție mai mic”.

Practic, Ministerul Transporturilor cere să fie recunoscute ca activități-suport pentru gestionarea fondurilor europene și cele pentru eliberarea de autorizații de construcție și master planning. Prin proiect de act normativ se cere și introducerea Coordonatorului național (general și sectorial – transport, energie, telecomunicații) pentru Mecanismul pentru Interconectarea Europei – entitate ce deţine responsabilitatea coordonării gestionării proiectelor finanţate prin Connecting Europe Facility pentru perioada 2014-2020 – pe lista structurilor ai căror angajați beneficiază de majorarea de 35%.

Prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility – CEF) România are alocată o sumă de aproximativ 1,234 miliarde euro pentru investiții în infrastructura de transport, potrivit Ministerului Fondurilor Europene.

Salariul sau indemnizația de bază în Ministerul Transporturilor pentru funcționarii publici și personalul contractual variază între 2.663 de lei și 11.232 de lei. Aceștia beneficiază și de un spor de condiții vătămătoare de 15%.

Noutăți Generale

De la Notre Dame la monumentele și siturile din România

Publicat

pe

Ziua incendiului de la Notre Dame a fost ziua emoției pentru patrimoniu. A fost un eveniment istoric extraordinar, în care ni s-a revelat la scară globală puterea simbolică a monumentelor. Am înțeles cu toții că există „monumente superstar”, a căror reputație depășește nivelul național, mobilizează o conștiință culturală globală și revelează valori colective: unicitatea, frumosul, vechimea.

Evenimentul a avut un ecou puternic și în România. De la emoția inițială s-a trecut la admirația pentru felul în care s-au mobilizat francezii, de la instituții la persoane private, până la descurajarea în fața comparației cu situația protejării și valorificării patrimoniului din România. Au apărut foarte des întrebările: Ce facem noi cu patrimoniul românesc? Ce s-ar întâmpla în România în cazul unui dezastru ca cel de la Notre Dame? În România ar fi fost posibilă strângerea de fonduri din surse publice și private într-un mod sigur și transparent?

Încă de la începutul crizei Notre-Dame din Paris, materialele de presă franceze au inserat un link pentru donații, realizate mai ales către Fondation du Patrimoine, care a primit din partea statului misiunea de a promova protejarea și valorificarea patrimoniului local, adică patrimoniul rural, patrimoniul religios sau a patrimoniul industrial. Primele donații au apărut imediat, având valori de 100.000 de euro sau de 200.000 de euro, apoi știrile au continuat să semnaleze o mobilizare incredibilă în privința donațiilor. Mobilizarea extraordinară a francezilor, dar și a comunității internaționale a condus la strângerea unei sume-record, un buget mai mare decât bugetul anual al Ministerului Culturii din Franța – peste 1 miliard de euro. Înțelegem, așadar, că acest tip de monument devine o resursă strategică de coeziune culturală, istorică, politică, economică și tehnologică.

În ceea ce ne privește, România este pe punctul de a finaliza Codul Patrimoniului. Guvernul actual a promis ca va face acest lucru până în luna august 2019. Bazele acestui cod au fost puse în timpul guvernării Cioloș. Printre altele, acest cod își propunea să acopere o lacună: posibilitatea unei cooperări facilitate între mediul public și cel privat în favoarea patrimoniului. Iată ce era prevăzut în tezele prealabile ale Codului Patrimoniului Cultural, aprobate de către Cabinetul Cioloș prin Hotărârea nr. 905/2016, în vigoare de la 27 decembrie 2016:

Principiul responsabilităților cetățenești echitabile în protejarea patrimoniului cultural este stipulat faptul că: „Protejarea patrimoniului cultural național este în responsabilitatea fiecărui cetățean, dar nu trebuie să devină povară pentru niciunul”.

Această prevedere generează o serie de măsuri menite să ducă la încurajarea, prin instrumente fiscale și financiare, a protejării patrimoniului cultural. Se prevedea sprijinirea proprietarilor privați care întreprind lucrări de conservare și restaurare a bunurilor din patrimoniul cultural național prin crearea unor sisteme de finanțare care nu trebuie să devină o povară pentru proprietar sau pentru bugetul de stat. În acest sens, era prevăzută partajarea finanțării de stat, a celei europene, cu cea privată.

Un loc semnificativ era atribuit finanțării private, căreia trebuie să i se asigure un cadru juridic adecvat pentru activitățile de mecenat. Astfel, autoritățile administrației publice locale ar putea să-și crească capacitatea legală și resursele financiare pentru a proteja totalitatea bunurilor de patrimoniu cultural de care răspund. Se semnala necesitatea introducerii unui sistem obligatoriu de asigurări cu acumulare de fonduri în domeniul patrimoniului cultural construit. Toate aceste prevederi sunt vitale pentru o reacție rapidă – nu numai în caz de dezastru, ci și pentru activitatea de zi cu zi în domeniul protecției și valorificării patrimoniului.

Patrimoniul României este ceea ce ne leagă pe noi, românii, între noi, fie că este vorba de monumente sau de peisaje. Ele ne leagă de istorie, dar și de viitorul pe care ni-l dorim. Depinde de noi să definim ceea ce considerăm ca fiind demn sau necesar să transmitem generațiilor viitoare ca urmă a epocii actuale, dar și a celor care ne-au precedat. Asadar, la mulți ani României de Ziua Internațională a Patrimoniului! Căci astăzi, 18 aprilie 2019, potrivit ICOMOS (Consiliul Internațional al Monumentelor şi Siturilor – International Council on Monuments and Sites), este Ziua Internațională a Monumentelor Istorice și Siturilor – Peisaje rurale. Peisajul rural ca patrimoniu este definit de ICOMOS ca „zone terestre și acvatice rezultate în urma interacțiunii om-natură pentru producerea de alimente și de alte resurse naturale regenerabile prin agricultură, creșterea animalelor și păstorit, pescuit, silvicultură, cules, vânătoare și extragerea altor resurse. Toate zonele rurale au semnificații culturale atribuite de către oameni și comunități, iar toate zonele rurale sunt peisaje“.

* Material realizat de Ovidiu Țentea, coordonator regional Regiunea Sud-Est, și de Oana-Maria Bogdan, membru al Biroului Național și coordonator regional Regiunea Centru

Citește în continuare

Noutăți Generale

Andrei Lupu: Propunerea lui Nicolicea la Ministerul Justiției indică un singur lucru. Conducerea PSD nu mai este interesată de guvernarea României

Publicat

pe

Prin propunerea lui Eugen Nicolicea în funcția de ministru al Justiției, PSD arată că singurul său scop este să îl scape pe Liviu Dragnea și pe cei din jurul lui de pedepsele pentru infracțiunile săvârșite, numind un om lipsit de o pregătire juridică reală în fruntea acestui minister, care să adopte OUG care să îi scape de închisoare, susține Andrei Lupu, membru al Biroului Național al PLUS.

„Numirea unui om ca Eugen Nicolicea în funcția de ministru al Justiției ne aduce înapoi in ianuarie 2017. Atunci, Florin Iordache, un om cu o experiență juridică îndoielnică, era numit în funcția pregătită astăzi pentru Nicolicea cu un singur scop: să îl scape pe Dragnea de închisoare printr-o ordonanță de urgență. La presiunea incredibilă a protestelor, ordonanța a fost blocată și tactica a fost schimbată: timp de doi ani au încercat în Parlament să modifice cât mai mult din legile justiției și codurile penale, dar asta nu i-a adus scăparea lui Dragnea. Așa că au revenit la propunerea inițială: numirea unui om lipsit de o pregătire juridică reală.

Hotărârea de propunere a lui Eugen Nicolicea drept ministru al Justiției indică un singur lucru: conducerea PSD nu mai este interesată de guvernarea României. Tot ce își doresc este ordonanța de urgență care să îi scape de închisoare. Nu contează ce rămâne în urmă, nu contează ce își doresc românii, nu contează ce o să spună Uniunea Europeană. În fond, nu mai contează nici măcar PSD – singurul scop este ca Liviu Dragnea și cei din jurul lui să scape de pedepsele pentru infracțiunile săvârșite”, susține Andrei Lupu.

Deputatul PSD Eugen Nicolicea, unul dintre cei mai aprigi susținători ai modificărilor legilor penale și ai revizuirii sentințelor și cel care declara, recent, că magistraţii care şi-au suspendat temporar activitatea, protestând față de modificările din Justiție, încalcă legea şi că sunt pasibili de închisoare, a fost desemnat de CEX al PSD să-i ia locul lui Tudorel Toader la Ministerul Justiției.

Potrivit HotNews, sunt două întrebări la care Eugen Nicolicea a refuzat să dea răspunsuri până acum:

În CV-ul deputatului PSD, postat pe site-ul Camerei Deputaților, se precizează că a absolvit două facultăți, dintre care una de Drept. Potrivit unei anchete a Adevărul, din 2017, Nicolicea a absolvit Dreptul la Universitatea Spiru Haret, filiala din Drobeta Turnu Severin, forma de „Învăţământ la Distanţă”. Eugen Nicolicea a refuzat să dea vreo lămurire referitoare la acest lucru, ba chiar a amenințat un jurnalist că-i retrage acreditarea de la Parlament dacă tot insistă cu acest subiect.

În al doilea rând, Eugen Nicolicea a refuzat să vorbească despre presupusa sa participare la Revoluție, iar Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor (SSPR) ține secret dosarul pe baza căruia Nicolicea a primit certificatul de „luptător determinant”,  potrivit unei anchete Recorder.ro. Asta în condițiile în care, în cererea pe care a depus-o pentru obținerea certificatului de revoluționar, parlamentarul susține că a luptat împotriva comunismului la Turnu Severin, în timp ce CV-ul de pe site-ul Camerei Deputaților îl arată, în acea perioadă, ca angajat al unei întreprinderi din București.

Începând cu 1992, Eugen Nicolicea a fost deputat în toate legislaturile, fiind întâi membru PDSR, apoi migrând la UNPR, partidul condus de Gabriel Oprea, și revenind, în 2012, în PSD.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Dragoș Tudorache, la Europa FM: Societatea așteaptă, acum, altceva și este pregătită să își asume asta. Noi credem că se va vedea în mobilizarea oamenilor la vot și că vom avea o mare surpriză pe 26 mai

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Dragoș Tudorache, candidat din partea Alianței 2020 USR PLUS la alegerile europarlamentare și înalt funcționar în cadrul Comisiei Europene, a declarat, marți, în cadrul unui interviu pentru Europa FM, că mobilizarea societății românești, care a lipsit la alegerile din 2016, există acum și că, pe 26 mai, oamenii vor veni în număr mare la vot în condițiile în care au arătat, în ultimii doi ani, că „așteaptă altceva” și că sunt pregătiți să își asume acest lucru.

În debutul interviului, Dragoș Tudorache a vorbit despre perioada guvernării tehnocrate și despre piedicile cu care s-a confruntat în 2016. Întrebat dacă a fost vorba de un sabotaj în cazul Guvernului din care a făcut parte, la acel moment, Dragoș Tudorache a răspuns:

„Eu nu i-aș spune «sabotaj», sună prea mult a conspirație și îl avem pe domnul Dragnea care se ocupă de conspirație. Însă ceea ce e sigur e că noi nu am fost foarte confortabili pentru nimeni, în acel moment, și nu aveau interesul ca noi să reușim. Aș spune că, în primul rând, a fost un sabotaj, dacă e să merg pe cuvântul dumneavoastră, din partea Parlamentului. Am avut foarte multe proiecte pe care ni le-am propus și pe care le-am inclus în programul de guvernare, cu care ne-am dus în Parlament, și care apoi au fost blocate. Am avut un proiect de reformă a administrației, un proiect de reformă a RA-APPS, amintiți-vă de intenția domnului ministru Voiculescu de a reforma managementul din spitale, amintiți-vă de inițiativa domnului ministru Dumitru de a organiza un concurs național pentru directorii de școli. Toate aceste măsuri au deranjat profund establishment-ul politic de atunci și toate au fost blocate.

Dacă e să vorbim de administrație, aș vrea să spun, în primul rând, că administrația nu e toată la fel. Eu am descoperit, mărturisesc cu surpriză, că sunt mulți, chiar foarte mulți funcționari care sunt cinstiți și competenți. Din păcate, sunt sugrumați de munca pe care trebuie să o facă pentru cealaltă armată de funcționari, care sunt puși acolo politic și care nu îi lasă efectiv să își facă treaba. Sunt oameni care sunt debusolați, dezamăgiți, sunt timorați să își facă treaba după ani și ani de cenzură politică. Asta e realitatea administrației așa cum noi am descoperit-o. De aceea pentru noi un nou act de guvernare, pe care vrem să îl începem în 2020, va începe în mod obligatoriu, și asta e o chestiune pe care o vom face în primele șase luni, cu o reformă a administrației”.

În acest context, Dragoș Tudorache a evidențiat alte proiecte începute de Guvernul tehnocrat în 2016 și abandonate ulterior de PSD.

„Eu sunt foarte mândru de locul din care vin și ăsta e unul dintre motivele pentru care intru în politică. Vasluiul e un oraș ca multe alte orașe din țara asta, cu oameni ca mulți alți oameni din țara asta. Orașe și oameni cărora le-a fost frustrată orice șansă și oportunitate de a se dezvolta. Dacă aveau infrastructură și acces la servicii publice, oamenii aceștia, orașele acestea s-ar fi dezvoltat la fel ca altele. Din punctul nostru de vedere, pentru ei trebuie să schimbăm lucrurile. Autostrada Moldova, pe care noi am demarat-o ca proiect și pentru care pregătisem toate condițiile în 2016, nu e nicăieri. Spitalul Regional Iași pe care îl pregătisem din 2016 nu e nicăieri. Începuturile de digitalizare și simplificare în administrație pentru accesul la servicii publice le-am început în 2016 și nu sunt nicăieri. De ce? Tot ce aveau de făcut era să continue. Nu au vrut. Deci Vasluiul, și ca el alte orașe ale țării, trăiește cu această frustrare a șansei de dezvoltare și noi vrem să dăm acestor orașe și acestor oameni o nouă șansă de dezvoltare”, a detaliat Dragoș Tudorache.


În fața criticilor pe care PLUS le primește, Dragoș Tudorache a afirmat că oamenii înțeleg foarte bine ceea ce formațiunea își propune să facă pentru ei, chiar dacă adversarii politici doresc să îi denigreze pe colegii săi de partid sau să răspândească informații false la adresa lor „Ceilalți, clasa politică veche, ar vrea să ne prezinte în această lumină și în aceste culori. Patriotismul ăsta strident, pe care îl strigă peste tot, pe care îl vedem și pe afișe, toate afișele electorale mă și amuză: toate sunt cu patrioți. M-ar interesa să îi întreb ce au făcut ei cu patriotismul în ultimii 12 ani, de când suntem în UE, cum au dovedit ei acest patriotism față de români?

Fac un exercițiu de imaginație și mă întorc în 2007, când am făcut tot ce am putut pentru a mă asigura și a ne asigura că România nu mai pierde un an de aderare la UE. Mă întorc la ideea de vis pe care îl aveam cu toții în 2007. Eu, în 2007, îmi imaginam că în 2019 voi circula pe autostrăzi, voi avea spitale civilizate, voi avea școli în care să pot să îmi duc copilul liniștit să învețe. Asta cred că ne imaginam și așteptam cu toții. Acești patrioți care se afișează pe toate străzile au avut 12 ani în care puteau să livreze această bunăstare poporului român și nu au făcut-o pentru că s-au gândit doar la ei și nu la români”.

În viziunea lui Dragoș Tudorache, societatea românească a evoluat foarte mult de la alegerile din decembrie 2016 încoace: „Cred că mobilizarea care a lipsit în 2016 există acum. Cred că trezirea la realitate, din jurul nostru, s-a produs după 2016. Cred că atunci foarte mulți dintre români au luat cumva normalitatea, pe care noi am adus-o în 2016, ca fiind exact asta – o normalitate și chiar așa ar trebui să fie. Asta, din păcate, i-a facut pe mulți oameni să nu îi mai intereseze alegerile, să creadă că e un lucru care evoluează natural. Din păcate, experiența ultimilor doi ani ne-a arătat că nu e chiar așa și că orice lucru bun se poate pierde.

Ceea ce eu simt anul acesta, și ceea ce noi simțim și ne-a motivat, de altfel, să pornim în acest proiect politic, este că societatea acum așteaptă altceva și este pregătită să își asume acest altceva. Noi credem că se va vedea în mobilizarea oamenilor la vot, noi credem că oamenii vor veni la vot mult mai mult decât s-ar aștepta cineva și că vom avea o mare surpriză pe 26 mai”.

Întrebat cum are de gând Alianța 2020 USR PLUS să se apere în fața dezinformărilor răspândite la adresa sa, Dragoș Tudorache a răspuns:

„În primul rând vorbind direct cu oamenii. Asta a fost o strategie pe care noi am adoptat-o de la bun început. Am avut experiența anului 2016 și am văzut ce înseamnă un baraj mediatic, ce înseamnă acel baraj mediatic: «guvern 0» și ce poate însemna el pentru o etichetă care ți se poate lipi, cu o medie ostilă și cu fake news, pentru că faptele și cifrele erau acolo, noi le comunicam constant, dar niciuna din televiziunile de atunci, sau cel puțin cele care făceau audiență, nu aveau interesul să prezinte acele cifre în mod real.

Cum spuneam, încă din 2017, ne-am decis să ne întâlnim cât de mult și cât de des putem direct cu oamenii. Suntem acum la a șaptea, cred, caravană prin țară și mergem și ne întâlnim cu oamenii și asta credem noi că va arăta, în final, că se poate lupta cu fake news-ul.

Există însă nevoia și de o soluție structurată împotiva fake news. Brexit-ul ne-a arătat asta, alegerile din Germania, din SUA ne-au arătat asta și, de altfel, o vedem deja că a început, le vom avea și noi în campania electorală din România.

Sunt deja dezbateri, la nivel european, există deja un mecanism de luptă împotriva fake news, creat la nivel european. De altfel un proiect, pe care îl vom susține în Parlamentul European, va fi acela de creare a unei agenții europene da combatere a fenomenului de fake news, o agenție pe care, de altfel, am sperat să o aducem în România”.

Dragoș Tudorache a mai afirmat că oferta Alianței 2020 USR PLUS își propune să aibă o „adresabilitate maximă” tocmai pentru a-și putea îndeplini obiectivul de a ajunge la guvernare. „Eu cred că e important ca oferta electorală, pe care ți-o construiești, să o adresezi foarte bine, foarte limpede. Noi avem o ofertă foarte clară către antreprenoriat, dar la fel de bine avem o componentă de solidaritate care ne duce foarte mult și către celelalte părți ale societății românești. Noi vrem să fim o forță politică cu adresabilitate maximă tocmai pentru că noi suntem foarte serioși față de obiectivul politic pe care l-am anunțat și anume de a câștiga guvernarea în 2020 și de a avea o majoritate în Parlament, care să ne permită să ne implementăm programul politic pe care îl avem”, a argumentat Dragoș Tudorache.

Pe de altă parte, Dragoș Tudorache a arătat că nu exclude riscul ca rezultatul alegerilor din 26 mai să fie fraudat, prin urmare face apel „la toate celelalte partide care participă la aceste alegeri să pună presiune pe această guvernare să adopte cât mai repede o hotărâre de guvern”, așa cum a adoptat guvernarea tehnocrată în 2016, „care să asigure implementarea tuturor mecanismelor de transparență”, pe care Guvernul condus de Dacian Cioloș „le-a pilotat cu succes în 2016”.

Citește în continuare
Revista Preseiacum 5 ore

Alin Mituța: PSD vrea să aducă pakistanezi să lucreze în România, deși avem peste 4 milioane de români în țările UE care s-ar întoarce, dacă ar avea acces la un trai decent

Noutăți Generaleacum 9 ore

De la Notre Dame la monumentele și siturile din România

Revista Preseiacum 13 ore

Vlad Voiculescu, după ce ministrul Sănătății a spus că secția de Oncopediatrie de la Craiova nu avea medicamente pentru că nu le comandase: Se caută țapi ispășitori. Nu vedem asumare!

Stiri PLUSacum O zi

Ramona Strugariu, la Oradea: Statul de drept nu e negociabil. Asta susținem, în asta credem și pentru asta o să luptăm

Stiri PLUSacum O zi

Dacian Cioloș, la Oradea: Nu o să ne oprească atacurile, dimpotrivă! Asta ne dă și mai mult convingerea că suntem pe drumul cel bun și că împreună vom reuși

Noutăți Generaleacum O zi

Andrei Lupu: Propunerea lui Nicolicea la Ministerul Justiției indică un singur lucru. Conducerea PSD nu mai este interesată de guvernarea României

Noutăți Generaleacum 2 zile

Dragoș Tudorache, la Europa FM: Societatea așteaptă, acum, altceva și este pregătită să își asume asta. Noi credem că se va vedea în mobilizarea oamenilor la vot și că vom avea o mare surpriză pe 26 mai

Noutăți Generaleacum 2 zile

Dacian Cioloș: Oamenii ăștia, într-un fel sau altul, ne-au furat viitorul la care noi aveam dreptul și ni l-au amânat cu 12 ani. Oamenilor ăstora trebuie să le luăm puterea, folosind puterea votului

Editorialeacum 2 zile

Speranţa de la Notre-Dame

Revista Preseiacum 3 zile

Oana Țoiu: Au trecut 12 ani de fonduri europene și câteva semestre de cea mai mare creștere economică, procentual, din UE. Copiii din sate încă nu au peste tot dreptul la demnitate. E inacceptabil

Cele mai citite