Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

O singură Europă, de la est la vest

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

Duminică, 26 mai, suntem chemaţi să ne alegem reprezentanţii în Parlamentul European. Însă miza este mult mai importantă. Pe 26 mai vom alege felul în care va arăta Europa viitorului.

În aceste alegeri se confruntă două viziuni despre viitorul Uniunii Europene: una care vrea întărirea Uniunii şi alta care doreşte slăbirea ei şi întoarcerea în trecut. Noi, Alianţa 2020 USR PLUS, credem într-o Europă renăscută şi puternică, într-o Europă a tuturor cetăţenilor ei, într-o Europă a prosperităţii şi echităţii, într-o Europă a democraţiei, libertăţii şi a statului de drept.

Facem apel către toate forţele pro-europene pentru definirea unei viziuni comune despre Europa viitorului, despre Europa noastră. Ne dorim o singură Uniune, de la est la vest şi de la sud la nord, o Uniune Europeană a tuturor cetăţenilor săi, o Europă a inovării, competitivă la nivel global şi o Europă care îşi protejează cetăţenii.

Pentru a avea succes, această nouă viziune trebuie înfăptuită de o nouă generaţie de oameni politici, care să îşi asume acest viitor, aşa cum fondatorii Uniunii şi-au asumat proiectul european, care să confrunte slăbiciunile Uniunii, care să înţeleagă oportunităţile viitorului şi să le pună în practică.

O singură Uniune, de la est la vest

Pentru ca Uniunea Europeană să fie puternică, ea trebuie să devină nu doar proiectul păcii după Al Doilea Război Mondial ci, în aceeaşi măsură, proiectul unificării Europei după Războiul Rece.

Uniunea Europeană a fost creată ca un proiect al prosperităţii, păcii şi solidarităţii ţărilor Europei occidentale. UE a crescut din nevoile Vestului. Din cauza izolării în spatele Cortinei de Fier, ţările europene din centrul şi estul continentului s-au putut alătura acestui proiect abia zeci de ani mai târziu, mult prea târziu pentru a avea o contribuţie semnificativă la definirea lui. Reîntregirea Europei printr-un proces real şi profund de integrare a viziunii ţărilor central şi est-europene în construcţia europeană trebuie să rămână un element cheie al Europei viitorului. Altfel, această lipsă de armonizare între est şi vest, între statele membre „noi” şi statele membre „vechi” va continua să provoace tensiuni ce şubrezesc progresul proiectului european în ansamblul său.

De aceea, avem nevoie de o singură Uniune, fără cercuri concentrice sau viteze diferite de integrare şi ne pronunţăm ferm împotriva oricărei încercări de a crea falii între statele membre. Credem că este fundamental să rezistăm tentaţiei de creare a unei Uniuni Europene à la carte, în care fiecare stat membru alege ce vrea. Orice model de integrare şi regrupare a unor state membre care vor să avanseze mai rapid în anumite domenii poate să fie o formă de iniţiere şi consolidare de etapă, benefică pentru proiectul european cu condiţia asigurării accesului deschis şi sprijinului pentru cei care vor să se alăture acestui proces pe parcurs.

Mai mult, credem că avem nevoie de o Uniune Europeană care să poată să ofere în mod echitabil, pentru toţi cetăţenii ei, promisiunea de bunăstare şi de calitate a vieţii pe care aceştia o aşteaptă. De aceea, credem că este esenţială consolidarea investiţiilor europene în convergenţa reală a diferitelor regiuni ale Europei ca fundament al dezvoltării durabile a Uniunii, relansării economice şi coeziunii sociale. Priorităţile strategice, alocările financiare şi definirea programelor de investiţii trebuie să ia în considerare în mod echitabil diferenţele de dezvoltare, constrângerile şi oportunităţile identificate de toate statele membre, fie că vorbim de infrastructură, de conectivitate, de agricultură, de industrii, de cercetare sau de securitate.

Totodată, dorim o Uniune Europeană care ia în considerare preocupările şi priorităţile tuturor cetăţenilor ei. În acest sens,  credem că este necesară extinderea agendei de priorităţi UE, astfel încât să se acorde resursele politice şi financiare pentru alinierea standardelor de educaţie, sănătate şi servicii sociale, atât de necesare asigurării demnităţii tuturor cetăţenilor europeni. Nu în ultimul rând, credem într-o Europă care îşi regăseşte valorile şi spiritul, un spirit care poate fi întărit prin valorificarea patrimoniului material şi imaterial al tuturor culturilor noastre, a creativităţii şi a dinamismului tuturor popoarelor europene.

O Uniune Europeană a tuturor cetăţenilor săi 

Credem că vocea cetăţenilor trebuie să fie auzită şi ascultată în dezvoltarea politicilor europene şi credem că UE trebuie să transforme apropierea de oameni într-o prioritate strategică. În acest sens, susţinem introducerea referendumului consultativ la nivel european pe subiecte cu relevanţă pentru întreaga Uniune dar şi crearea unui mecanism de consultare structurată între instituţiile europene, cele naţionale şi cetăţeni, care să conducă la integrarea reală a rezultatelor acesteia în deciziile Uniunii.

De asemenea, credem că este necesară asumarea explicită şi onestă de fiecare stat membru, instituţie europeană, naţională sau regională a unei responsabilităţi comune de a comunica despre Uniunea Europeană prin programe educaţionale şi de comunicare eficiente, care să prezinte tinerilor istoria europeană şi să explice cetăţenilor atât provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană, cât şi valoarea adăugată de apartenenţa la o Uniune puternică, inclusivă şi democratică. În acelaşi timp, credem că este nevoie de întărirea politicilor şi programelor europene care creează un sentiment de patriotism european şi o identitate europeană, odată cu promovarea respectului şi deschiderii faţă de patriotismul naţional, a identităţilor naţionale, culturale şi lingvistice. Nu în ultimul rând, trebuie să tratăm cu maximă prioritate combaterea dezinformării şi populismului, ca pericol real pentru democraţia, statul de drept şi pacea din Europa.

O Europă a inovării, competitivă la nivel global

Uniunea Europeană trebuie să investească în stimularea şi promovarea inovării şi creativităţii, care, odată cu valorificarea atuurilor revoluţiei digitale, pot genera o nouă şi veritabilă Renaştere europeană cu impact asupra bunăstării cetăţenilor săi.

Europei îi lipseşte infrastructura digitală strategică şi nu reuşeşte suficient să faciliteze o tranziţie uşoară a inovaţiei către piaţă. De aceea, noi credem că avem nevoie de măsuri care să asigure că Uniunea se consolidează ca lider în avangarda revoluţiei industriale 4.0. Sunt necesare investiţii majore pentru a crea o infrastructură digitală strategică europeană care să asigure independenţa Europei în domeniul stocării, utilizării şi prelucrării datelor, securităţii cibernetice, precum şi al inovării în domeniul inteligenţei artificiale şi răspândirii acesteia la scară largă. Avem nevoie de crearea unor formule simple de finanţare pentru antreprenoriat în domeniul IT şi al industriilor creative, care să permită accesul echitabil la finanţare directă, dar şi infuzia de capital pe tot teritoriul Uniunii.

Trebuie să consolidăm reţeaua de hub-uri de inovare digitală şi să creăm hub-uri de anvergură europeană în fiecare regiune a Europei, care să ofere facilităţi de testare pentru IMM-uri şi alte companii şi universităţi, precum şi consiliere tehnologică şi financiară specializată pe profilul economic al regiunii respective. Este totodată necesară o strategie la nivel european care să asigure pregătirea cetăţenilor pentru a face faţă revoluţiei digitale pe piaţa muncii şi pentru creşterea alfabetizării digitale.

O Europă care îşi protejează cetăţenii

Vrem o Uniune Europeană care îşi ascultă şi protejează toţi cetăţenii. Aceştia sunt îngrijoraţi pentru bunăstarea lor şi pentru viitorul locurilor lor de muncă, sunt afectaţi de efectele globalizării, sunt preocupaţi de impactul schimbărilor climatice, de migraţie şi de instabilitatea globală.

De aceea, noi susţinem întărirea unei Uniuni Europene pentru Apărare, care să consolideze totodată prezenţa şi capacitatea NATO pe teritoriul Europei. În acelaşi timp, credem că este nevoie de întărirea capacităţilor de răspuns şi sprijin european în situaţia în care un stat membru este confruntat cu dezastre naturale sau cauzate de om, terorism, atacuri cibernetice sau atacuri hibride. De asemenea, credem că Europa trebuie să aibă o politică comercială pragmatică, în paralel cu dezvoltarea unei politici europene de urmărire a investiţiilor directe străine (non-UE) care să ţină cont de interese europene şi naţionale strategice (e.g. terenuri agricole, energie, infrastructura critică, resurse naturale etc).

Nu în ultimul rând, credem că trebuie să dezvoltăm un mecanism eficient pentru controlul migraţiei, care să includă întărirea graniţelor europene, un management inteligent al fluxurilor migratorii, stabilizare politică şi investiţii europene în ţările de origine. Într-un context al deteriorării multilateralismului şi ordinii globale, susţinem întărirea rolului Uniunii Europene ca actor global, printr-o abordare strategică şi coerentă a tuturor capacităţilor şi instrumentelor UE şi a statelor membre, de la cele politice şi diplomatice până la acordurile comerciale, sprijinul pentru dezvoltare şi investiţii în afara UE.

Europa este casa noastră comună şi trebuie să rămână astfel. Ea are nevoie acum mai mult decât oricând de toată energia, determinarea şi pasiunea oamenilor ei, din est şi din vest, din sud şi din nord. Noi suntem pregătiţi să construim, împreună cu toţi cei cu care împărtăşim aceleaşi valori şi idealuri, o Europă a viitorului mai puternică, mai democratică şi mai apropiată de oameni şi de nevoile lor.

Acest articol este bazat pe propunerile prezentate de Alianţa 2020 USR PLUS în Manifestul pentru Europa viitorului. Versiunea integrală a Manifestului poate fi consultată mai jos.

Manifestul_Alianței_2020_USR_PLUS_pentru_Europa_viitorului

Editoriale

De ce este Estul subreprezentat în UE

Publicat

pe

Estul Europei nu a obținut nicio șefie de instituție nu din cauza lui Dacian Cioloș, ci din cauza autoizolării politice a acestei părți a continentului.

Potrivit algoritmului, estul ar fi fost îndreptățit să obțină șefia Parlamentului European pentru un social-democrat. Problema este că a fost imposibil de găsit un candidat socialist din est care să fie acceptabil pentru majoritatea din Parlamentul European.

Poate părea greu de crezut, dar nici Grapini, nici Manda și nici Carmen Avram nu sunt viabili la nivel european, deși fac parte din cea mai mare delegație socialistă din est, care ar fi fost favorită, teoretic, să preia funcția care a mers în cele din urmă către un italian.

Dacian Cioloș rămâne cel mai bine plasat est-european în sistemul instituțional european. El și-a îndeplinit rolul de a apăra interesele estului, inclusiv prin alegerea ca președinte al Renew Europe, primul președinte de grup politic european din est.

Problema subreprezentării estului nu e în niciun caz la el. Problema e la cei care-l tot atacă în cor în ultimele zile dar care sunt lipsiți de orice relevanță sau influență la nivel european și care, astfel, nu-și aduc în niciun fel partea lor de contribuție la reprezentarea părții noastre de continent, ba mai mult încurcă sau ne fac de rușine.

Citește în continuare

Editoriale

Astăzi se încheie prima preşedinţie română a Consiliului UE, una a contrastelor puternice

Publicat

pe

Am avut o preşedinţie care a semănat cu un guvern interimar în care am fost de serviciu dar nu am fost liderii de la masă.

La nivel tehnic, România a reuşit să îşi facă treaba bine şi foarte bine, reuşind să finalizeze multe dosare dintre cele negociate de preşedinţiile precedente şi care mai aveau nevoie de un ultim efort pentru a fi închise înainte de finalul mandatului. Meritul exclusiv pentru acest bilanţ tehnic pozitiv este al funcţionarilor din Reprezentanţa României pe lângă UE şi din ministerele din ţară. Ei ne-au salvat şi de data aceasta, ca de multe ori în aceşti 30 de ani de democraţie originală, şi merită felicitări sincere pentru muncă, dăruire şi profesionalism.
Pe de altă parte, bilanţul politic al preşedinţiei este unul foarte prost. Miniştrii care trebuiau să prezideze formal Consiliile sau alte întâlniri informale în cel mai bun caz au recitat ce li s-a pus în discursul pregătit de eşalonul non-politic, fără să vină cu nicio contribuţie, fără să profite de rolul de preşedinţi pentru a direcţiona agenda politică sau a influenţa în vreun fel deciziile. În cel mai rău caz şi deseori, miniştrii au fost o povară sau s-au făcut de râs, aşa cum e cazul multora care nu au putut schimba două vorbe în franceză sau în engleză cu colegii lor sau a unora precum ministrul Teodorovici care a venit cu propunerea năstruşnică de a limita libertatea de muncă în UE şi care a încercat să blocheze lista neagră a paradisurilor fiscale, spre stupefacţia celorlalţi.
Paradoxal, deşi a deţinut preşedinţia Consiliului, România a trăit probabil cele mai izolate din punct de vedere politic şase luni din istoria sa de membru al UE. Partidele de guvernământ au fost fie suspendate din familia lor europeană (PSD), fie excluse de facto (ALDE), România a fost ameninţată cu activarea Articolului 7, premierul Dăncilă a avut un discurs antieuropean chiar în plenul Parlamentului European, iar contactele şi vizitele la nivel înalt între guvernul României şi celalalte guverne europene au lipsit aproape complet. În plus, pe dosarele mari şi de interes strategic pentru România, precum aderarea la Schengen sau la zona euro, România nu a avansat absolut deloc. Singurul care a mai salvat aparenţele a fost preşedintele, care a organizat cu succes summitul de la Sibiu – de aici şi laudele lui Juncker şi Tusk la adresa sa, dar nu a guvernului.

Concluzia după aceste șase luni este că România are oameni competenți și care pot fi performanți la cel mai înalt nivel, dar aceștia nu se regăsesc încă în primul eșalon al conducerii României, care este în continuare format în mare parte din politruci incompetenți. Planul rămâne același: ca să putem ajunge departe, inclusiv în UE, și să nu mai avansăm cu frâna de mână trasă, clasa politică actuală trebuie înlocuită complet cu oameni noi, integri și competenți.

Am început pe 26 mai și continuăm la alegerile următoarea astfel încât următoarea președinție a Consiliului, care va fi abia peste 14 ani, să ne găsească în postura de țară consolidată politic și economic, serioasă, ambițioasă și asumându-și cu succes rolul de pilon estic al Uniunii.

Citește în continuare

Editoriale

VIDEO Populism și patrimoniu arheologic în viziunea ministrului Culturii

Publicat

pe

De ceva timp, unii politicieni au descoperit că pot da vina pe siturile arheologice pentru blocarea marilor investiții. Dacă în urmă cu un deceniu aceste aiureli aveau câțiva adepți, în ultimii trei ani accentele populiste pe marginea problemei devin din ce în ce mai vizibile și mai stridente.

Patrimoniul cultural, ca element de siguranță națională, ar trebui să fie o preocupare importantă a ministrului Culturii, deoarece una dintre principalele sale obligații este asigurarea cadrului necesar protejării și punerii în valoare a acestuia. Dar viziunea ministrului actual se traduce mai degrabă prin aplicarea „metodei reducerii [până] la absurd” (!), întrucât domnia sa abordează tema patrimoniului cultural mai degrabă din perspectiva dezvoltatorului, răspunzând, de altfel, unei cerințe imperative a Guvernului, exprimată prin vocea premierului: eliminarea autorizațiilor de construire! De curând, ministrul a identificat, la rândul său, vinovații care împiedică dezvoltarea țării: arheologii! Același ministru a promovat în dezbateri publice transformarea cercetării arheologice preventive în supraveghere.

Recent, Comisia Națională de Arheologie și-a făcut cunoscut punctul de vedere referitor la faptul că Ministerul Culturii a supus consultării publice un proiect de modificare a OG43, fără să consulte organismul de specialitate amintit.

Prin reacțiile sale publice, ministrul Culturii a tratat cu o superficialitate nonșalantă tema patrimoniului arheologic, care se dovedește una foarte incomodă pentru actuala guvernare. Mai mult, într-o emisiune recentă, ministrul Breaz a făcut unele afirmații jignitoare la adresa membrilor CNA, dar și la adresa arheologilor, în general.

CNA „Blochează (cu bună știință) tronsonul de cale ferată rapidă Gara de Nord – Otopeni, conducta BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria)”, blochează sume de bani care nu pot fi cheltuite, fapt care, în viziunea sa, este un act de iresponsabilitate.

Pe lângă faptul că arheologii erau deja „sabotori”, acum sunt și „iresponsabili”. Cine nu cunoaște faptul că pe arheologi îi unesc situațiile limită va greși în continuare prin a-i desconsidera sau prin a-i marginaliza.

Am convingerea că, nu peste mult timp, lucrurile vor evolua favorabil în domeniul patrimoniului cultural, precum și în întreaga societate, astfel încât specialiștii din domeniu (redeveniți anacronici și adversari ai dezvoltării!) să poată ieși curând de sub acest asediu populist.

Atunci când statul român va avea doar structuri profesioniste, iar acestea vor fi lăsate să-și facă treaba în mod firesc, nu va mai fi nevoie de țapi ispășitori.

Până atunci va trebui să fi atenți și la ceea ce ni se pregătește în plan legislativ în vacanța parlamentară.

* Material de Ovidiu Țentea, membru al Consiliului Național PLUS, coordonator regional PLUS

Citește în continuare
Stiri PLUSacum 41 de minute

Dacian Cioloș: O felicit pe Ursula von der Leyen pentru alegerea sa ca președinte al Comisiei Europene! E momentul să reînnoim Europa. Haideți să facem acest lucru împreună!

Revista Preseiacum 2 ore

Andrei Lupu, despre decizia Guvernului de a limita gratuitatea CFR pentru studenți: Aș vedea, mai degrabă, măsura asta ca pe un fel de «dacă nu ne-ați votat, ia uite ce putem să vă facem»

Stiri PLUSacum 6 ore

Dacian Cioloș: I-am spus candidatei la președinția Comisiei Europene Ursula von der Leyen că nu putem dezamăgi milioane de europeni. Oamenii se așteaptă să fie apărat statul de drept fără ezitare

Stiri PLUSacum O zi

Procedura de desemnare a candidatului PLUS la Cotroceni și la Primăria București. S-a dat start la depunerea candidaturilor interne

Stiri PLUSacum 2 zile

Dacian Cioloș: Vrem să mergem în tandem cu cei doi candidați – la Președinție și pentru poziția de prim-ministru. Obiectivul nostru, al alianței, e să câștigăm alegerile parlamentare și să guvernăm

Noutăți Generaleacum 3 zile

Ștefan Pălărie, despre dezastrul din sistemul educațional: Dacă întreg Ministerul Educației dispare câțiva ani, nu cred că lucrurile pot coborî mult mai jos. Prioritățile pentru a redresa învățământul românesc

Stiri PLUSacum 5 zile

Scrisoare deschisă a lui Dacian Cioloș către Ursula Von Der Leyen: „Protejarea statului de drept în Europa, o valoare care nu poate fi negociată“

Noutăți Generaleacum 5 zile

Ramona Strugariu: Deplorabil, domnule Pavelescu. Puneţi mâna pe lege şi faceți o primă lectură, poate vă mai potoliți

Stiri PLUSacum 5 zile

Dragoș Pîslaru: Voi avea pe agendă necesitatea unei Garanții pentru copii, mobilitatea și depășirea limitelor în ceea ce privește modul în care cetățenii europeni profită de beneficiile UE

Noutăți Generaleacum 6 zile

Dragoș Tudorache: Poziția doamnei von der Leyen demonstrează încă o dată cât de importante sunt respectarea statului de drept și guvernarea echilibrată și sustenabilă

Cele mai citite