Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Nu mai hrăniți PSD!

Publicat

pe data de

Diversiunea e o tactică clasică de a-ți salva pielea. Au folosit-o copii și părinți, prinți și cerșetori, generali și filozofi și o fac mai toate partidele antidemocratice de prin Europa. În fiecare zi un nou scandal, o nouă amenințare, o nouă criză.

Marine Le Pen sau Nigel Farage, AfD din Germania, FPÖ din Austria, Kaczyński și PiS în Polonia, dar și Donald Trump, Viktor Orban, Erdogan, Putin se folosesc de tehnica asta zilnic. Creează probleme false, exagerează mici situații, refuză să vorbească despre ce este important și combină falsul cu prosteala în mod abil.

Sunt ajutați de o media mercenară și senzaționalistă, care s-a obișnuit să vândă click-uri sau pagini cu orice preț, în primul rând cu prețul timpului necesar unor verificări jurnalistice corecte. Sunt ajutați și de media prizonieră sau cumpărată, care scrie doar ce vor ei să scrie.

Și, mai ales, sunt ajutați de popoare prostibile. Terry Pratchett a spus că IQ-ul unei mulțimi este cel al celui mai prost membru împărțit la numărul de oameni. Când vine vorba de diversiunile democratice din ziua de azi, se pare că funcționează mult prea ușor. Funcționează în ciuda tuturor universităților și sistemelor educaționale existente de peste tot.

Un exemplu? Deși Rusia are probleme serioase economice, opinia publică rusă este constant prostită cu frica de un Vest obsedat să o distrugă. Deși Austria era, la ultimele alegeri, una dintre cele mai prospere țări din UE, populația a votat masiv FPÖ, care o hrănea cu povești cu frică și decădere economică. Deși absolut toate studiile, rapoartele și analizele au spus că Angliei îi este mai bine în UE, populația a crezut în diversiuni legate de imigranți sau bani care nu există.

Iar când lumea uită de problemele reale și le ascultă și le discută pe cele imaginare, nu face altceva decât să-i hrănească pe fabricanții de minciuni. Și înfometează subiectele reale.

Se pare că PSD este un partid bine hrănit în România.

Atunci când petrecem timp să le discutăm diversiunile, să le analizăm micile și marile fantezii (pozitive sau negative), le validăm non-subiectele. Îi hrănim prin mișto-uri și îi hrănim prin orice secundă în care nu ne concentrăm pe problemele reale. Iar asta le face foarte bine.

Gabriela Firea lansează câte cinci diversiuni pe zi. Anunță mereu noi proiecte peste noi proiecte, spitale și poduri și evenimente și reparații, care se acumulează undeva ca un munte de cutii de carton goale. Și, pentru că puțini stau să zică „dar ce s-a întâmplat cu ce ați zis acum o lună?“, ea domnește ca un primar al promisiunilor nefondate.

Dacă Dragnea a fost sau nu primit în vizită la Trump a fost un non-subiect. Acum, scrisoarea trimisă de Rudy Giuliani, avocatul și un vechi apropiat al lui Donald Trump, e un alt non-subiect pentru România. E un subiect, de-i drept pentru Statele Unite, unde arată cât de jos a ajuns administrația Trump, dar în România e o poveste fără niciun fel de importanță. Cu banii necesari, o sută, o mie de scrisori ar putea ajunge mâine la președinte, la PSD, la Liviu Dragnea, de la o mie de persoane mai mult sau mai puțin cunoscute care lucrează pentru firme internaționale de lobby sau consultanță.

Asasinii lui Liviu Dragnea sunt un exemplu tipic de non-subiect. Fără nicio dovadă reală, ar fi putut spune că a fost amenințat de patru urși polari și povestea ar avea aceeași validitate, aceeași importanță, același merit de a ne ocupa timpul: zero (singurul subiect aici fiind, poate, demența unui important politician român).

M**E PSD este, pe termen lung, un non-subiect. Dat fiind libertatea de exprimare, nimeni cu scaun la cap nu ar trebui să piardă zile făcând cercetări arheo-lingvistice, pregătind lungi emisiuni TV sau scriind zeci de pagini pe o amărâtă de înjurătură. Chiar este un subiect faptul că un popor renumit că înjură tot timpul… înjură?

Și cu toții i-am hrănit în acele momente. Dar e mai rău de atât. Conspirațiile securistoide, statul paralel, obsesia cu justiția sunt un alt non-subiect creat de PSD. Ani buni și cu ajutorul acelor trusturi de media capturate, au creat un non-subiect atât de mare că România a ajuns să trăiască în el aproape în întregime.

Bazat pe cazuri singulare, pe exemple restrânse, pe povești sau chiar declarații de la condamnați penali (care se declară – cum altfel? – nevinovați), PSD+ALDE au creat (sau accentuat) o psihoză a românilor față de justiție și, ironic, față de autorități. Deși ei dețin guvernarea (cu o prea scurtă pauză) de șase ani, clamează mereu că sunt atacați, hărțuiți, chinuiți.

Multe dintre argumentele invocate de PSD pentru reformele justiției sunt secundare sau paralele cu realitatea. Iluzia creată că un stat paralel bagă oameni nevinovați la închisoare este un non-subiect, creat din fum și oglinzi, care a transformat DNA într-un bau-bau și a decredibilizat față de publicul antenist condamnările penale primite de Liviu Dragnea.

Conspirațiile lui Gâdea legate de TFL-iști, de #rezist sau de Soroș sunt diversiuni și non-subiecte menite să ne ia din timp. Ele funcționează prea bine, pentru că fiecare clipă petrecută în a le demonta nu o petrecem rezolvând problemele reale ale României.

Când ne angajăm în demontarea lor, în ironizarea lor, în analiza lor, hrănim PSD și nu hrănim România.

Problemele serioase din momentul de față sunt incredibil de proasta administrare a crizei pestei porcine de către Petre Daea, abuzurile grave comise de jandarmi față de protestatarii pașnici pe 10 august, decrepitudinea sistemului de sănătate și a infrastructurii, începerea unui nou an școlar cu elevi care au manuale proaste, dar nu au sisteme sanitare din secolul XX în școli și imensa criză economică preconizată de managementul abject al bugetului de stat de către PSD+ALDE.

O problemă serioasă este că în patru luni preluăm președinția Consiliului UE cu miniștri ca Daea, Dan, Toader, Vasilescu, Andrușcă și o salbă de personalități fără studii și fără experiență profesională în domeniul pe care îl guvernează. România va trebui să prezideze și să negocieze dosare vitale pentru Uniunea Europeană și, implicit, pentru cetățenii români prin oameni care abia se exprimă în limba lor maternă.

Nu numai că ne vom face de râs, dar vom pierde masiv din încredere, legitimitate și puterea de a decide direcția Uniunii și de a ne folosi de avantajele ei pentru România.

Așa că haideți să nu mai facem jocul PSD. Să nu-i mai hrănim cu timp irosit pe povești absurde. Data viitoare când o rudă, un prieten, un coleg deschide subiectul unei diversiuni anteniste, distrageți-le și voi atenția cu un adevăr. Cum ar fi dacă am ignora, cu toții, următoarea și inevitabila mare minciună a lui Liviu Dragnea?

Ar fi un risc serios ca PSD, ALDE sau Antena 3 să moară de foame.

Citește în continuare
2 Comentarii

2 Comentarii

  1. Horia

    30 August 2018 at 6:25 pm

    Și, ca să nu mai hrănim PSD, nu mai bine boicotăm și brandurile astea?
    https://iqads.ro/articol/43169/inca-un-apel-catre-branduri-nu-mai-hraniti-fake-news

  2. Cristian

    31 August 2018 at 2:00 pm

    Un articol excelent. Astept si urmaresc cu interes trecerea catre proiecte concrete, care solicita implicare si dedicare din partea publicului dvs.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Coronavirus

Sănătatea elevilor și profesorilor, mai presus de interesele politicienilor

Publicat

pe

Politizarea pandemiei și absența solidarității au agravat criza în care ne aflăm și au anulat eforturile depuse pentru limitarea răspândirii COVID-19 în timpul stării de urgență.

Guvernul a ezitat să acționeze ferm și consecvent pentru aplatizarea curbei infectării, iar partidele din opoziție au bagatelizat pericolul, contestând la CCR măsurile adoptate de guvern și îndemnând publicul să nu poarte mască. S-a ajuns până „eliberarea” din spital a persoanelor infectate, în numele dreptului la liberă circulație, situație relatată – cu sarcasm – de presa internațională.

Prin răspunsul inept și iresponsabil la criza fără precedent cu care ne confruntăm, politicienii n-au făcut decât să-și arate disprețul pentru sacrificiile noastre: izolare, dificultăți financiare, imposibilitatea de a fi alături de o persoană iubită, în ultimele clipe ale vieții acesteia. Toate aceste sacrificii s-au dovedit zadarnice, din cauza unor jocuri politicianiste execrabile.

Din păcate, jocul continuă, iar următoarea mutare decisivă se va face în domeniul educației. Miza electorală este enormă, dacă ne gândim la milioanele de părinți care se vor prezenta la urne în această toamnă.

În ultima perioadă, s-au făcut presiuni tot mai mari pentru revenirea elevilor în clase, în ciuda faptului că România înregistrează zilnic peste 1000 de cazuri noi de COVID-19. Președintele și Guvernul Orban n-au rămas insensibili la aceste presiuni. Descentralizarea deciziei, anunțată de Klaus Iohannis, nu face altceva decât să transfere responsabilitatea gestionării acestei crize autorităților locale și școlilor. În acest fel, PNL speră să reducă din costul electoral al unui eventual eșec.

În cadrul conferinței de presă susținute la Palatul Cotroceni, miercuri, 5 august 2020, Președintele României a prezentat trei scenarii cu privire la desfășurarea învățământului preuniversitar, însă a făcut o eroare (asupra căreia a revenit, printr-un comunicat al Administrației Prezidențiale): criteriul epidemiologic în funcție de care școlile se vor încadra în scenariile „verde”, „galben” sau „roșu” va fi numărul total de cazuri noi înregistrate în ultimele 14 zile, în localitatea în care se află școala, raportat la 1.000 de locuitori, și nu media zilnică de îmbolnăviri pe ultimele 14 zile.

Aici apare însă o primă problemă: pentru pregătirea scenariului adecvat, unitățile de învățământ trebuie să cunoască situația epidemiologică a comunității în care funcționează, dar și a celor din care provin elevii. În acest moment, Grupul de Comunicare Strategică anunță zilnic doar numărul de cazuri noi la nivel național și județean.

În plus, funcționarea școlilor trebuie reglementată printr-un protocol care să includă măsurarea temperaturii la intrarea în școală, distanțarea fizică, măști atât pentru elevi, cât și pentru personalul didactic și nedidactic, dezinfectarea și aerisirea frecventă a spațiilor, igiena riguroasă a mâinilor. Poate că și testarea elevilor și profesorilor ar trebui luată în considerare de autorități.

În al treilea rând, trebuie asigurate resursele financiare necesare aplicării acestor măsuri, inclusiv asigurarea finanțării asistenței medicale suplimentare în școli și a salariilor personalului didactic suplimentar, pentru a face posibilă reducerea numărului de elevi din sălile de clasă, acolo unde este cazul.

Nu în ultimul rând, autoritățile trebuie să se asigure că toți elevii au acces la dispozitive electronice cu conexiune la internet, astfel încât scenariul trei să poată fi aplicat, în cazul apariției unor focare de COVID-19 în școli. Guvernul a făcut deja primul pas în această direcție, la sfârșitul lunii iulie, prin lansarea programului „Școala de acasă”.  Să sperăm că nu vor apărea piedici în derularea programului.

Redeschiderea celor 6293 de unități școlare nu trebuie să se facă sub presiune politică, ci trebuie respectate aceste condiții esențiale pentru siguranța elevilor și a personalului din învățământ. Dacă acestea nu pot fi îndeplinite, școlile trebuie să rămână închise.

 

* Material de Gabriela Tache, membru CNPP Educație

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Editoriale

Ironic, primitivismul digital al administrației publice din România are un avantaj: n-are probleme de securitate

Publicat

pe

Are logică, nu? Nimeni nu poate să-ți fure actele din mașină dacă n-ai mașină. La fel, nimeni nu poate să-ți fure datele sau să-ți compromită sistemele digitale dacă tu încă ceri dosar cu șină peste tot. Problema, însă, apare atunci când îți dai seama că trebuie să-ți cumperi mașină – iar atacatorii din mediul online nu vor avea răbdare cu tine câțiva ani să te „prinzi” ce trebuie să faci.

La nivel european, securitatea digitală a sectorului public este o temă de discuție din ce în ce mai importantă. Atacatorii devin din ce în ce mai sofisticați – de la organizații teroriste până la națiuni care intră într-un război cibernetic avansat. Dacă „război cibernetic” vă sună ca ceva abstract, gândiți-vă la toate conturile false pe care le vedeți pe Facebook care lucrează clar pentru un partid sau altul. Ele n-au apărut peste noapte și nici nu le-a făcut cineva doar ca să se distreze.

Amenințările acestul domeniu sunt, de asemenea, multiple și grave:

  • Orice atac care are succes și reușește să fure datele personale ale cetățenilor de la o instituție publică duce la pierderea încrederii, pe lângă niște amenzi de GDPR usturătoare, dacă nu te-ai pregătit adecvat;
  • Cu cât mutăm mai multe servicii în sfera digitală, cu atât mai bine va trebui să le protejăm de atacuri (ransomware, DDoS etc.);
  • Serviciile publice esențiale (transportul public, alimentarea cu energie electrică, infrastructura de telecomunicații, de exemplu) sunt cruciale și trebuie să funcționeze 100% din timp – orice întrerupere înseamnă cel puțin discomfort, dacă nu potențial de dezastru;

Bineînțeles, asta nu înseamnă că trebuie să fugim de digitalizare. Soluția nu este întoarcerea la dosarul cu șină și la scrisori. Soluția este digitalizarea inteligentă, făcută cu profesioniști, care se gândesc la problemele de securitate din prima zi. În breaslă, asta se numește „secure by design”. Momentan, nu suntem nici măcar aproape

Referitor la securitatea datelor, ne propunem un lucru simplu pentru administrația locală: #binedinprima și atenție. Vom acorda acestei zone atenția cuvenită și vom implementa măsuri adecvate de la prima apariție a oricărui sistem sau serviciu nou – nu la luni (sau ani) de la implementarea sa. Avem nevoie de siguranță în mediul digital ca să putem avea o administrație deschisă, participativă și transparentă.

2020 vine și cu provocări pentru care trebuie să fim pregătiți. Nu mai suntem în era automobilului. De mult.

* Material de Vlad Boldura, unul dintre candidații Generației PLUS pentru Consiliul Local Timișoara. Vorbește cel mai mult despre digitalizare, tehnologii noi și sport și este determinat să demonstreze că #TineriiSchimbăRomânia.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Editoriale

Cum să educăm elevii României în mod responsabil pe timp de pandemie

Publicat

pe

Anul acesta, noul an școlar va debuta, în mai puțin de două luni, sub semnul incertitudinii și în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19.

Iată câteva sugestii de măsuri pentru începerea noului an școlar în condiții de siguranță și o viziune despre cum putem continua să educăm elevii României în mod responsabil pe timp de pandemie.

1. Deschiderea școlilor pentru anii terminali (clasele a IV-a, a VIII-a și a XII-a) și prezența la școală DOAR pentru materiile alese la disciplina de evaluare, restul materiilor continuându-și traseul în online.

Toate acestea, sub NORME STRICTE DE IGIENĂ care includ:

– termoscanarea la intrarea în școală în fiecare dimineață

– regula de spălare pe mâini frecventă (școlile chiar vor trebui să pună săpun la baie)

– promovăm regula „tușesc/strănut în șervețel și îl arunc”

– gel dezinfectant la intrarea în fiecare clasă și încurajarea folosirii acestuia

– dezinfecția sălilor de clasă de către personalul auxiliar al fiecărei școli cu soluții dezinfectante

– dacă permite bugetul, ar putea fi achiziționat un aparat de dezinfecție prin nebulizare care să fie folosit în sălile de clasă

– impunerea normelor de distanțare socială, mască sau vizieră pentru profesori și elevii peste 11 ani (cei mici nu o pot suporta mult pe față sau nu o aplică corect)

– fiecare elev să stea singur în bancă și la 2 metri de cel din față, dacă este nevoie elevii separați în două grupe și să facă orele pe rând

– dacă este necesară scrierea la tablă, fiecare elev să aibă pe bancă o cretă sau un marker personal oferit de școală.

Pentru desfășurarea orelor într-un cadru de distanțare chiar și în cazul prezenței fizice la școală, există diferite platforme gratuite care permit testarea online sau share în timp real al ecranului, accesibile de pe telefon sau laptop.

Teoretic, fiecare școală are un laborator de informatică, iar orele de acest gen pentru anii terminal se pot desfășura acolo, exact în spiritul orelor de programare din liceu, fără ca profesorul să fie nevoit să se apropie la o distanță mai mică de 2 metri de elev.

Dacă școala nu dispune și nici elevii nu au asemenea obiecte, Guvernul ar trebui să pună la dispoziție, pentru că acele instrumente sunt binevenite și în timpul pandemiei, și după terminarea acesteia.

  1. Continuarea orelor online pentru restul anilor de studiu.

De ce?

În special pentru cei care sunt mai mici de clasa a IV-a pentru că e mai complicat să te asiguri că respectă normele de igienă și este și obositor pentru ei.

Prin urmare ne rămâne să respectăm pașii următori:

– profesorii să urmărească programa școlară întocmai

– profesorii să întocmească raport săptămânal cu subiectele acoperite la fiecare materie

– utilizarea platformelor de tip Moodle, BlackBoard sau Canvas pentru a încărca teste sau documente sau Zoom/Google Meets pentru întâlnirile zilnice online

– încurajarea dezbaterilor și a evaluării orale acolo unde materia permite

– dispunerea către toți elevii care au nevoie de dispozitive IT prin mobilizarea comunității (donații, chete etc), deși Guvernul își permite să facă asta, era de fapt o promisiune electorală de care ar trebui să se țină #digitalizaminvatamantul

– pentru anii de studiu care susțin în 2022 Evaluări Naționale sau Bacalaureat și anul acesta sunt în clasa a III-A, a VII-a și a XI-a, multă inistență pe fixarea noțiunilor predate la materiile-cheie (matematică și limba și literatura română și materia la alegere pentru cei cu Bacalaureat).

CLASA PREGĂTITOARE, pentru că aici e buba cea mai mare…

  • să se permită, cu măsuri de protecție și distanțare socială, o mică deschidere de an școlar în aer liber pentru CLASA PREGĂTITOARE exclusiv, în așa fel încât elevii boboci, dar și părinții, să își cunoască învățătorul de la clasă și să stabilească împreună condițiile pentru întâlnirile online.

*De menționat că acest concept de Clasă Pregătitoare a fost creat ca un an intermediar de pregătire a preșcolarilor pentru Clasa I, prin urmare ar fi binevenită punerea accentului pe orele de Dezvoltare Personală, pe creativitate, elevii pot fi provocați zilnic la activități de creație prin pictură, muzică etc. *

De asemenea, în clasa pregătitoare se învață semnele grafice, care ajută ulterior în clasa I la învățarea literelor, prin urmare se poate opta pentru șabloane și fișe de lucru care să fie distribuite la începutul anului școlar și pe care părinții alături de copilași și de profesori să le parcurgă împreună de-alungul semestrului I. Pentru acest an de studiu este puțin complicat să găsești o variantă perfectă fiindcă e început de drum.

Pentru semestrul II sperăm că vom scăpa într-un final de virus, dacă nu, se impun aceleași reguli cu mențiunea că vremea prielnică ne oferă un alt avantaj de distanțare socială și anume orele în aer liber.
Dacă totuși COVID-19 nu va mai exista printre noi și nu va mai reprezenta o amenințare, orele pot reveni la normal pentru toți anii de studiu.

* Material de Andrei Vătășescu Predi, membru PLUS (Generația PLUS)

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Cele mai citite