Cu un sistem de învățământ subfinanțat, care primește printre cele mai mici investiții din UE raportat la PIB, probleme majore împiedică dobândirea de competențe de bază sau digitale pentru elevi. Mai grav este că problema este mai mare în învățământul preșcolar și primar, etape esențiale pentru evoluția corectă a copiilor și, implicit, accesul la șanse egale ulterioare în viață.

Din păcate, România nu își compromite doar viitorii cetățeni, dar și pierde un număr mare dintre aceștia. Milioane de români au căutat școli mai bune în alte țări pentru copiii lor, iar peste 6.500 de profesori, învățători și educatori pasionați de meseria lor au ales să profeseze în altă țară, sătui de birocrația de aici și de lipsa unui progres vizibil în societate, potrivit statisticilor Comisiei Europene.

În ciuda unei nemulțumiri generale la capitolul Educație, autoritățile rămân „repetente” an de an, deși ar putea aduce o mulțime de îmbunătățiri dacă ar copia modelele de succes din alte țări. La nivel global, cele mai performante sisteme de educație, care conduc în clasamentele de profil, le dețin țări ca Finlanda, Japonia, Hong Kong sau Canada.

Finalda este, de departe, cel mai bun model care a avut curajul să facă schimbări radicale la capitolul Educație, devenind o sursă de inspirație pentru multe alte state. Conform unui studiu UNICEF, Finlanda este a doua țară din lume care oferă cele mai corecte condiții de locuit pentru copii. Rețeta sistemului lor de educație excepțional are câteva ingrediente majore.

Oportunitati egale de învățare. În primul rând, statul finlandez oferă oportunități egale de învățare pentru toți copiii, cărora le asigură totul complet gratuit, de la grădiniță, până la universitate inclusiv. Copiii primesc tot ce au nevoie, începând de la radieră, până la mese calde.

În România, învățământul e gratuit doar în teorie, părinții fiind nevoiță să aducă bani de acasă pentru tot ce au nevoie copiii la școală. Cei mai afectați sunt copiii din mediul rural, iar din cauza inegalității de șanse, copiii care trăiesc în sărăcie sunt susceptibili să rămână săraci și în viața adultă. Statisticile Comisiei Europene sunt sumbre la acest capitol: România are cel mai mare procent de copii care trăiesc în sărăcie în UE. Comparativ, încă din anii ’80, finlandezii au stabilit ca principiu faptul că educația trebuie să fie un instrument de a contrabalansa inechitățile sociale.

Continuarea școlii după vârsta de 16 ani este opțională în statul nord-european, doar 90% dintre ei o fac. Tinerii pot alege între două variante – fie educație generală, care de regulă duce la universitate, fie educație vocațională, care include ucenicie, dar cele două sunt flexibile și elevii le pot schimba între ele. De asemenea, educația adulților este foarte promovată și subvenționată, tocmai pentru că finlandezii încurajează învățarea continuă.

Citiți continuarea pe www.wall-street.ro

Elena Călin este membru Biroul Național PLUS. Elena are experiență de peste 25 de ani în afaceri și peste 15.000 de ore de training, coaching şi consultanţă la activ. Orientată către rezultate și foarte riguroasă, Elena coordonează proiecte de transformare pentru organizații din Romania. Elena este și profesor invitat la Summer Academy a Frankfurt School of Management and Finance, cea mai mare Academie de Finanțe din Europa, unde predă încă din 2011, Customer Centric Leadership. Elena Călin face parte din echipe internaționale de consultanți specializați în proiecte de transformare organizațională, are experiență de lucru cu fonduri de investiții, cu organizații internaționale mari, dar și cu organizații antreprenoriale românești de toate dimensiunile. Este pasionată de calitatea serviciilor și metodologia ei pune în prim plan experiența clientului. Elena a devenit Change Leader certificat de Up Your Service Singapore pentru implementarea proiectelor de Service Culture Transformation în România, după ce în martie 2016, ea a adus oficial în România licența UP! Your Service – liderul global în construirea culturii serviciilor superioare.

„Autostrada Moldovei începe azi!”, ne spune PSD pe Facebook, referindu-se, în bătaie de joc, la lucrările pentru construcția centurii municipiului Bacău. Da, Autostrada Moldovei începe azi, doar că nu pornită de PSD, ci de un antreprenor din Suceava, care a construit primul metru de autostradă din Moldova. Astăzi, cetățeni români din țară și din diaspora s-au solidarizat cu el si si-au întrerupt activitatea timp de 15 minute. Pentru că vor sa fie conectați cu țara și cu Europa (și) prin infrastructură. #șîeu

PSD ne tot promite. Ne promite autostrăzi noi și finalizarea proiectelor începute. La începutul anului 2019, autoritățile ne-au informat printr-un comunicat al CNADNR că o nouă contestație a procedurii de achiziție publică privind studiul de fezabilitate al Autostrăzii Pitești-Sibiu se află în faza de analiză. La finalul lunii februarie, CEO-ul Dacia Pitești a cerut public măsuri concrete Guvernului. Pe lângă finalizarea proiectului care trenează de peste 10 ani al Autostrăzii Pitești-Sibiu, grupul Renault solicită investiții în infrastructura locală, în drumuri și poduri din județ și în proximitatea uzinei. Cea mai importantă companie din România, care asigură 3% din PIB, a anunțat că va condiționa planul de investiții de 800 de milioane de euro pentru România programate pentru următorii trei ani de aceste măsuri ale Guvernului.

La începutul acestei luni, grupul german Volkswagen anunța ca noua uzină auto pe care o va construi în Europa de Est ar urma să fie amplasată în Serbia, în detrimentul României, unul dintre statele indicate anterior drept potențiale gazde pentru viitoarea fabrică cu 5000 de locuri de muncă (!).

Cred că pentru fiecare dintre noi este limpede că cea mai mare slăbiciune a economiei României este subdezvoltarea infrastructurii de transport. Calitatea execrabilă a drumurilor din România este confirmată și de clasamentele oficiale: România se plasează pe ultimul loc în Europa la acest capitol. Efectele negative nu se resimt doar în domeniul economic, ci și în calitatea vieții și în egalitatea de șanse. Suntem europenii care pierd cel mai mult timp și resurse în transportul intern. Investitorii ne evită adeseori din cauza infrastructurii dezastruoase, care le-ar face afacerea necompetitivă. Însă anunțul conducerii Dacia ne avertizează de ceva și mai grav: riscăm să pierdem și investițiile pe care le-am obținut deja.

Avem nevoie de un plan.

Fără îndoială, este nevoie de investiții în infrastructura României, însă cel puțin la fel de important este să reușim să întărim coordonarea între planificarea și punere în aplicare a proiectelor majore naționale cu nivelul regional, local, dar și cu cel european.

Ni se va spune că Guvernul are planuri și ni se vor da exemplele bine-cunoscute, inclusiv proiectul Autostrăzii Pitești-Sibiu. Dar câte dintre localitățile prin care va trece Autostrada Pitești-Sibiu își coordonează planificarea investițiilor locale în infrastructură cu cele ale proiectului guvernamental? Cât de bine ține cont proiectul de nevoile comunităților și ale mediului economic din zonă? Cui îi folosește un proiect pus în aplicare fără coordonarea cu primii beneficiari?

Investițiile în infrastructură trebuie coordonate cu toate autoritățile din regiunea în care sunt realizate. Aceasta facilitează punerea în aplicare a proiectului și o mai bună utilizare a fondurilor publice. Problema este însă mai mare decât formularea unor proiecte. Avem nevoie de o planificare integrată, care să includă nivelele locale și regionale, abordare de care PSD a demonstrat că nu este capabil.

Se vorbeşte mult despre evaluări zilele astea, e o perioadă propice pentru a discuta despre evaluări, sensul lor, obiectivele urmărite şi finalitatea lor, în ansamblul sistemului national de educaţie preuniversitară.