Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Noi, statul, inflația și creșterea economică

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

Suntem campioni europeni la inflație și rămânem în topul creșterii economice, dar aceste performanțe ascund riscuri. Pentru noi, cetățenii simpli, înseamnă că viața de zi cu zi va rămâne scumpă, ratele la credite vor fi la fel de mari, iar creșterea economică se va resimți în buzunare mult mai puțin decât ni s-a promis.

Economia a crescut în trimestrul al doilea din 2018 comparativ cu primul trimestru cu 1,4%1, conform datelor publicate de INS, iar față de trimestrul al II-lea din 2017, cu 4,3%. Acest ritm de creștere economică ne situează în top 3 la nivelul Uniunii Europene, însă, pentru a atinge prognoza de creștere reală a PIB de 5,5% în 2018, economia ar trebui să ruleze cu minimum 3,4% în trimestrele III și IV, ritm impus și de relativa stagnare din primul trimestru al anului, când creșterea a fost 0%.

Agricultura, afectată de pestă

Din perspectivă istorică, în perioada post-revoluție, România a avut o creștere economică trimestriala atât de mare doar în ultimul trimestru din anul 2007 și în primul trimestru din 1996. După criza care a debutat în toamna lui 2008, reluarea ciclului de creștere a avut loc în 2012, iar de atunci încoace ultimele două trimestre s-au evidențiat prin creșteri reale ale PIB de circa 1-2,5%. Rezultatele din ultimele două trimestre ale anului sunt în general profund influențate de agricultură, iar în acest an avem două influențe negative asupra domeniului. Agricultura a fost afectată de vremea capricioasă și de pesta porcină, pur și simplu scăpată de sub control de autorități. O estimare mai realistă a creșterii economice pentru 2018 ar fi în intervalul 4-4,5%. Nu este o prognoză pesimistă, ea coincide cu estimările analiștilor. Economiștii de la BCR estimează o creștere cu 4,1% a economiei, în condițiile unei inflații de 3,7% la finalul anului, iar cei de la UniCredit evaluează că economia va crește cu 3,9%, în timp ce inflația va urca până la 4,1% la finalul anului.

Creșterea, dependentă de inflație

În timp ce ritmul de creștere economică (măsurat prin viteza de creștere a Produsului Intern Brut) s-a mai temperat și am pierdut primul loc în UE, dar am rămas pe podium, inflația ne păstrează titlul de campioni absoluți. Dar este sănătoasă combinația de top european inflație accentuată–creștere economică viguroasă? Evident, nu! Nu numai că este nesănătoasă, dar creșterea economică devine dependentă de inflație, este impulsionată de aceasta. Economiștii avertizează că, în acest moment de dezvoltare a economiei, acest ritm de creștere efectivă de 5-6% depășește potențialul economiei românești, situat undeva în jurul a 4%. Desigur, creșterea potențială este o dimensiune teoretică. Care ne arată însă că în actualele condiții de forță de muncă, de capital, de infrastructură și cunoaștere, economia României poate crește anual cu circa 4% fără a produce inflație și depreciere ca efecte secundare. Procentul optim al creșterii PIB-ului românesc este oricum mult peste media UE de nici 2%.

Avem o economie stimulată de consum, care a fost impulsionat de creșteri de salarii în sistemul bugetar și de pensii, deci de bani injectați în economie pe acest canal. Daca statul aruncă în economie bani pe care nu îi are, se întâmplă următoarele reacții firești: pe de o parte crește datoria publică, pe care o vom plăti la un moment dat, noi sau copiii noștri, iar pe de altă parte crește PIB-ul peste acea valoare estimată a creșterii economice potențiale, nedopate.

Creșterea peste potențial este întotdeauna însoțită de inflație, de mărirea importurilor, de deprecierea monedei și de creșterea dependenței față de capitalul străin. Banii suplimentari aruncați în economie când aceasta deja crește la nivelul potențial, optim, neinflaționist, folosind toate resursele disponibile, se transformă în cerere suplimentară de bunuri, produse și servicii. Ca răspuns, producătorii, comercianții și prestatorii de servicii vor crește imediat prețurile – generând inflație – sau vor face apel la importuri sporite – punând presiune pe cursul de schimb. Tandemul inflație–depreciere devine astfel o realitate a creșterii economice peste potențial, respectiv a unei creșteri de 5-6%. Este în firea lucrurilor ca ritmul de creștere a economiei să coboare la nivelul potențialului și chiar sub acesta, ceea ce presupune în primul rând apariția șomajului, scăderea consumului și a investițiilor. În momentul încetinirii ritmului de creștere economică, statul ar trebui să intervină cu stimuli fiscali, să arunce în economie bani pe care nu îi are. Dar, la acel moment, statul va fi deja supraîndatorat, iar finanțatorii nu vor mai fi dispuși să susțină o economie aflată în descreștere, despre care nu știu până unde poate să cadă. Consumatorii și investitorii nu vor putea beneficia de sprijinul statului pentru redresarea activității, nici prin comenzi din partea statului și nici prin reduceri de taxe și impozite.

Dar cum se face că, deși prognoza de creștere reală a PIB coboară de la 6,1% la 5,5%, PIB-ul nominal crește cu 37,1 miliarde de lei? Această combinație este posibilă exact grație inflației, care umflă valoarea bunurilor și a serviciilor produse în economie: nu se va produce mai mult, ci mai scump. Creșterea economică se va baza în continuare pe inflație (care a ajuns înluna iulie la 4,6%), ceea ce înseamnă de fapt o scădere a puterii de cumpărare o românilor, mai ales a acelora ale căror salarii nu au crescut cu 5% sau care au credite, în special în lei.

Acest lucru a fost confirmat și de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, care a modificat în creștere prognoza anuală asupra inflației și deflatorul PIB (de la 4,3% la 4,7%) și în scădere pe cea privind creșterea economică reală (de la 6,1% la 5,5%). Creșterile de prețuri la gaze și combustibili au împins inflația anuală pentru mărfuri nealimentare la 6,23%. Față de luna precedentă, prețurile au scăzut, în medie, cu 0,48%, în principal ca urmare a reducerii prețurilor la ouă și fructe și legumele de sezon.

Cum spuneam, creșterea economică stimulată de cheltuielile statului pe datorie generează inflație, care devine esențială pentru ca măcar valoarea nominală a PIB să fie una record. Însă obținerea unui PIB nominal mare, de 945 de miliarde de lei, este esențială pentru a ne încadra în ținta de deficit bugetar de 2,97% din PIB pentru 2018, în condițiile unui gol bugetar estimat la 28,1 miliarde de lei. În ecuația bugetară, acest joc al cifrelor ar asigura o protecție împotriva intrării României în procedurile de deficit excesiv. Exact această proprietate „gumilastică” a PIB a făcut posibilă prima rectificare bugetară în care, deși cheltuielile cresc mai mult decât veniturile, deficitul bugetar raportat la PIB rămâne constant! De aceea, din punctul de vedere al statului, temperarea inflației nu este o opțiune în acest an, preferând să împingă cartoful fierbinte al creșterii prețurilor în buzunarul nostru. Ca atare, statul va opta conștient pentru un mediu inflaționist, în ciuda retoricii oficiale, dar asta va implica rate ale dobânzilor pe măsură și chiar deprecierea monedei. Reducerea dobânzilor la credite este puțin probabilă, în timp ce dobânzile primite la depozite de către cei economi nu vor acoperi erodarea capitalului.

* Material apărut pe reporterglobal.ro

Coronavirus

Sănătatea elevilor și profesorilor, mai presus de interesele politicienilor

Publicat

pe

Politizarea pandemiei și absența solidarității au agravat criza în care ne aflăm și au anulat eforturile depuse pentru limitarea răspândirii COVID-19 în timpul stării de urgență.

Guvernul a ezitat să acționeze ferm și consecvent pentru aplatizarea curbei infectării, iar partidele din opoziție au bagatelizat pericolul, contestând la CCR măsurile adoptate de guvern și îndemnând publicul să nu poarte mască. S-a ajuns până „eliberarea” din spital a persoanelor infectate, în numele dreptului la liberă circulație, situație relatată – cu sarcasm – de presa internațională.

Prin răspunsul inept și iresponsabil la criza fără precedent cu care ne confruntăm, politicienii n-au făcut decât să-și arate disprețul pentru sacrificiile noastre: izolare, dificultăți financiare, imposibilitatea de a fi alături de o persoană iubită, în ultimele clipe ale vieții acesteia. Toate aceste sacrificii s-au dovedit zadarnice, din cauza unor jocuri politicianiste execrabile.

Din păcate, jocul continuă, iar următoarea mutare decisivă se va face în domeniul educației. Miza electorală este enormă, dacă ne gândim la milioanele de părinți care se vor prezenta la urne în această toamnă.

În ultima perioadă, s-au făcut presiuni tot mai mari pentru revenirea elevilor în clase, în ciuda faptului că România înregistrează zilnic peste 1000 de cazuri noi de COVID-19. Președintele și Guvernul Orban n-au rămas insensibili la aceste presiuni. Descentralizarea deciziei, anunțată de Klaus Iohannis, nu face altceva decât să transfere responsabilitatea gestionării acestei crize autorităților locale și școlilor. În acest fel, PNL speră să reducă din costul electoral al unui eventual eșec.

În cadrul conferinței de presă susținute la Palatul Cotroceni, miercuri, 5 august 2020, Președintele României a prezentat trei scenarii cu privire la desfășurarea învățământului preuniversitar, însă a făcut o eroare (asupra căreia a revenit, printr-un comunicat al Administrației Prezidențiale): criteriul epidemiologic în funcție de care școlile se vor încadra în scenariile „verde”, „galben” sau „roșu” va fi numărul total de cazuri noi înregistrate în ultimele 14 zile, în localitatea în care se află școala, raportat la 1.000 de locuitori, și nu media zilnică de îmbolnăviri pe ultimele 14 zile.

Aici apare însă o primă problemă: pentru pregătirea scenariului adecvat, unitățile de învățământ trebuie să cunoască situația epidemiologică a comunității în care funcționează, dar și a celor din care provin elevii. În acest moment, Grupul de Comunicare Strategică anunță zilnic doar numărul de cazuri noi la nivel național și județean.

În plus, funcționarea școlilor trebuie reglementată printr-un protocol care să includă măsurarea temperaturii la intrarea în școală, distanțarea fizică, măști atât pentru elevi, cât și pentru personalul didactic și nedidactic, dezinfectarea și aerisirea frecventă a spațiilor, igiena riguroasă a mâinilor. Poate că și testarea elevilor și profesorilor ar trebui luată în considerare de autorități.

În al treilea rând, trebuie asigurate resursele financiare necesare aplicării acestor măsuri, inclusiv asigurarea finanțării asistenței medicale suplimentare în școli și a salariilor personalului didactic suplimentar, pentru a face posibilă reducerea numărului de elevi din sălile de clasă, acolo unde este cazul.

Nu în ultimul rând, autoritățile trebuie să se asigure că toți elevii au acces la dispozitive electronice cu conexiune la internet, astfel încât scenariul trei să poată fi aplicat, în cazul apariției unor focare de COVID-19 în școli. Guvernul a făcut deja primul pas în această direcție, la sfârșitul lunii iulie, prin lansarea programului „Școala de acasă”.  Să sperăm că nu vor apărea piedici în derularea programului.

Redeschiderea celor 6293 de unități școlare nu trebuie să se facă sub presiune politică, ci trebuie respectate aceste condiții esențiale pentru siguranța elevilor și a personalului din învățământ. Dacă acestea nu pot fi îndeplinite, școlile trebuie să rămână închise.

 

* Material de Gabriela Tache, membru CNPP Educație

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Editoriale

Ironic, primitivismul digital al administrației publice din România are un avantaj: n-are probleme de securitate

Publicat

pe

Are logică, nu? Nimeni nu poate să-ți fure actele din mașină dacă n-ai mașină. La fel, nimeni nu poate să-ți fure datele sau să-ți compromită sistemele digitale dacă tu încă ceri dosar cu șină peste tot. Problema, însă, apare atunci când îți dai seama că trebuie să-ți cumperi mașină – iar atacatorii din mediul online nu vor avea răbdare cu tine câțiva ani să te „prinzi” ce trebuie să faci.

La nivel european, securitatea digitală a sectorului public este o temă de discuție din ce în ce mai importantă. Atacatorii devin din ce în ce mai sofisticați – de la organizații teroriste până la națiuni care intră într-un război cibernetic avansat. Dacă „război cibernetic” vă sună ca ceva abstract, gândiți-vă la toate conturile false pe care le vedeți pe Facebook care lucrează clar pentru un partid sau altul. Ele n-au apărut peste noapte și nici nu le-a făcut cineva doar ca să se distreze.

Amenințările acestul domeniu sunt, de asemenea, multiple și grave:

  • Orice atac care are succes și reușește să fure datele personale ale cetățenilor de la o instituție publică duce la pierderea încrederii, pe lângă niște amenzi de GDPR usturătoare, dacă nu te-ai pregătit adecvat;
  • Cu cât mutăm mai multe servicii în sfera digitală, cu atât mai bine va trebui să le protejăm de atacuri (ransomware, DDoS etc.);
  • Serviciile publice esențiale (transportul public, alimentarea cu energie electrică, infrastructura de telecomunicații, de exemplu) sunt cruciale și trebuie să funcționeze 100% din timp – orice întrerupere înseamnă cel puțin discomfort, dacă nu potențial de dezastru;

Bineînțeles, asta nu înseamnă că trebuie să fugim de digitalizare. Soluția nu este întoarcerea la dosarul cu șină și la scrisori. Soluția este digitalizarea inteligentă, făcută cu profesioniști, care se gândesc la problemele de securitate din prima zi. În breaslă, asta se numește „secure by design”. Momentan, nu suntem nici măcar aproape

Referitor la securitatea datelor, ne propunem un lucru simplu pentru administrația locală: #binedinprima și atenție. Vom acorda acestei zone atenția cuvenită și vom implementa măsuri adecvate de la prima apariție a oricărui sistem sau serviciu nou – nu la luni (sau ani) de la implementarea sa. Avem nevoie de siguranță în mediul digital ca să putem avea o administrație deschisă, participativă și transparentă.

2020 vine și cu provocări pentru care trebuie să fim pregătiți. Nu mai suntem în era automobilului. De mult.

* Material de Vlad Boldura, unul dintre candidații Generației PLUS pentru Consiliul Local Timișoara. Vorbește cel mai mult despre digitalizare, tehnologii noi și sport și este determinat să demonstreze că #TineriiSchimbăRomânia.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Editoriale

Cum să educăm elevii României în mod responsabil pe timp de pandemie

Publicat

pe

Anul acesta, noul an școlar va debuta, în mai puțin de două luni, sub semnul incertitudinii și în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19.

Iată câteva sugestii de măsuri pentru începerea noului an școlar în condiții de siguranță și o viziune despre cum putem continua să educăm elevii României în mod responsabil pe timp de pandemie.

1. Deschiderea școlilor pentru anii terminali (clasele a IV-a, a VIII-a și a XII-a) și prezența la școală DOAR pentru materiile alese la disciplina de evaluare, restul materiilor continuându-și traseul în online.

Toate acestea, sub NORME STRICTE DE IGIENĂ care includ:

– termoscanarea la intrarea în școală în fiecare dimineață

– regula de spălare pe mâini frecventă (școlile chiar vor trebui să pună săpun la baie)

– promovăm regula „tușesc/strănut în șervețel și îl arunc”

– gel dezinfectant la intrarea în fiecare clasă și încurajarea folosirii acestuia

– dezinfecția sălilor de clasă de către personalul auxiliar al fiecărei școli cu soluții dezinfectante

– dacă permite bugetul, ar putea fi achiziționat un aparat de dezinfecție prin nebulizare care să fie folosit în sălile de clasă

– impunerea normelor de distanțare socială, mască sau vizieră pentru profesori și elevii peste 11 ani (cei mici nu o pot suporta mult pe față sau nu o aplică corect)

– fiecare elev să stea singur în bancă și la 2 metri de cel din față, dacă este nevoie elevii separați în două grupe și să facă orele pe rând

– dacă este necesară scrierea la tablă, fiecare elev să aibă pe bancă o cretă sau un marker personal oferit de școală.

Pentru desfășurarea orelor într-un cadru de distanțare chiar și în cazul prezenței fizice la școală, există diferite platforme gratuite care permit testarea online sau share în timp real al ecranului, accesibile de pe telefon sau laptop.

Teoretic, fiecare școală are un laborator de informatică, iar orele de acest gen pentru anii terminal se pot desfășura acolo, exact în spiritul orelor de programare din liceu, fără ca profesorul să fie nevoit să se apropie la o distanță mai mică de 2 metri de elev.

Dacă școala nu dispune și nici elevii nu au asemenea obiecte, Guvernul ar trebui să pună la dispoziție, pentru că acele instrumente sunt binevenite și în timpul pandemiei, și după terminarea acesteia.

  1. Continuarea orelor online pentru restul anilor de studiu.

De ce?

În special pentru cei care sunt mai mici de clasa a IV-a pentru că e mai complicat să te asiguri că respectă normele de igienă și este și obositor pentru ei.

Prin urmare ne rămâne să respectăm pașii următori:

– profesorii să urmărească programa școlară întocmai

– profesorii să întocmească raport săptămânal cu subiectele acoperite la fiecare materie

– utilizarea platformelor de tip Moodle, BlackBoard sau Canvas pentru a încărca teste sau documente sau Zoom/Google Meets pentru întâlnirile zilnice online

– încurajarea dezbaterilor și a evaluării orale acolo unde materia permite

– dispunerea către toți elevii care au nevoie de dispozitive IT prin mobilizarea comunității (donații, chete etc), deși Guvernul își permite să facă asta, era de fapt o promisiune electorală de care ar trebui să se țină #digitalizaminvatamantul

– pentru anii de studiu care susțin în 2022 Evaluări Naționale sau Bacalaureat și anul acesta sunt în clasa a III-A, a VII-a și a XI-a, multă inistență pe fixarea noțiunilor predate la materiile-cheie (matematică și limba și literatura română și materia la alegere pentru cei cu Bacalaureat).

CLASA PREGĂTITOARE, pentru că aici e buba cea mai mare…

  • să se permită, cu măsuri de protecție și distanțare socială, o mică deschidere de an școlar în aer liber pentru CLASA PREGĂTITOARE exclusiv, în așa fel încât elevii boboci, dar și părinții, să își cunoască învățătorul de la clasă și să stabilească împreună condițiile pentru întâlnirile online.

*De menționat că acest concept de Clasă Pregătitoare a fost creat ca un an intermediar de pregătire a preșcolarilor pentru Clasa I, prin urmare ar fi binevenită punerea accentului pe orele de Dezvoltare Personală, pe creativitate, elevii pot fi provocați zilnic la activități de creație prin pictură, muzică etc. *

De asemenea, în clasa pregătitoare se învață semnele grafice, care ajută ulterior în clasa I la învățarea literelor, prin urmare se poate opta pentru șabloane și fișe de lucru care să fie distribuite la începutul anului școlar și pe care părinții alături de copilași și de profesori să le parcurgă împreună de-alungul semestrului I. Pentru acest an de studiu este puțin complicat să găsești o variantă perfectă fiindcă e început de drum.

Pentru semestrul II sperăm că vom scăpa într-un final de virus, dacă nu, se impun aceleași reguli cu mențiunea că vremea prielnică ne oferă un alt avantaj de distanțare socială și anume orele în aer liber.
Dacă totuși COVID-19 nu va mai exista printre noi și nu va mai reprezenta o amenințare, orele pot reveni la normal pentru toți anii de studiu.

* Material de Andrei Vătășescu Predi, membru PLUS (Generația PLUS)

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Cele mai citite