Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Noi creștem oameni buni

Publicat

pe data de

Trăim vremuri interesante. Spun interesante pentru că nu știu cum să le spun. Ceea ce ni se întâmplă acum nu ni s-a întâmplat niciodată, nu seamănă cu nimic și ne-a prins total nepregătiți. Pe noi și pe liderii noștri (autoritățile, așa cum auzim frecvent acum). În această perioadă ne reinventăm (de nevoie), ne panicăm (din cauza necunoașterii) și ne facem planuri (cu disperare și speranță). Ne emoționăm la orice știre (adevărată sau falsă) și ne dăm cu părerea despre orice. Suntem experți în orice.

Și totuși…

Presupunând că vom supraviețui războiului cu acest inamic invizibil, cum ne revenim și ce vom face după?

Sunt consultant, mă pricep la calitatea serviciilor, nu mă pricep la toate. M-am alăturat proiectului politic PLUS pentru a dărui o fărâmă din experiența mea unui proces de transformare a României, o țară pe care o iubesc, dar care se încăpățânează să bată pasul pe loc.  Am credința că vom reuși să avem o țară mai bună doar atunci când vom avea politicieni mai buni. Mai buni, adică integri, competenți, generoși, oameni care știu că misiunea lor este să fie în slujba altor oameni. Să aibă grijă de noi toți.

Noi vrem să îi găsim pe acei oameni buni și să îi creștem să devină politicieni buni. De aceea, anul trecut am pus bazele unui proiect educațional în partidul PLUS: Școala PLUS – noi creștem oameni buni. Vrem să creștem oameni buni, care să conducă această țară și să o transforme într-o țară în care ne dorim să trăim și de care suntem mândri. Drum anevoios până acolo, dar nu imposibil. De fapt, este singura noastră șansă. Dacă avem lideri vizionari, competenți, integri, avem garanția că vom repara ceea ce trebuie reparat și nu va fi nevoie să ne cerem scuze generațiilor viitoare.

Pregătirea candidaților noștri care vor ocupa funcții de conducere în administrația locală și centrală este o prioritate, chiar și în aceste vremuri. Știm că alegerile sunt ultimul lucru la care ne gândim acum, dar bat la ușă și, dacă nu suntem atenți, vom vota din nou împotriva noastră, a tuturor, dar și împotriva copiilor și nepoților noștri.

Japonezii spun că în vremuri de criză este bine să înveți. Așadar, noi continuăm să învățăm, mutăm Școala PLUS în mediul online și nu renunțăm la planurile noastre. Nu suntem un partid mare (încă), nu avem resursele celorlalte partide (încă), dar avem alături de noi oameni care pot inspira alți oameni. Oameni care ne dăruiesc din experiența lor, care ne sunt mentori voluntari și care ne ghidează pașii. Și mai avem și mulți membri curajoși, integri, competenți și generoși, care își asumă responsabilitatea unei funcții publice pentru a se dedica proiectului nostru comun: România.

Dacă vrei să contribui la proiectul nostru educațional, dacă poți să fii o resursă pentru Școala PLUS, te rugăm să completezi acest chestionar.

Îți mulțumim, om bun!


Elena Călin este candidată din partea PLUS pentru Primăria Drobeta Turnu Severin. Are 49 de ani și este de profesie economist. Elena are peste 20 ani de experiență în consultanță pentru afaceri, este specializată în procese de transformare pentru îmbunătățirea serviciilor. A fost membră a Biroului Național PLUS în 2019 și pe perioada mandatului său a pus bazele proiectului Școala PLUS – o școală pentru politicienii PLUS. Este vizionară, perseverentă, dedicată și pune foarte mult suflet în toate proiectele sale.

Citește în continuare
Adaugă un comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Editoriale

Fermieri, pentru România! Cum pot fermierii şi agricultura să susţină țara noastră

Publicat

pe

Dragi fermieri, nu doar medicii au acum o mare datorie faţă de România. Avem toţi, cu resursele noastre, cu capacitatea noastră.

Dar avem o responsabilitate şi mai mare noi, cei care suntem antreprenori. Şi mai ales cei care suntem antreprenori in agricultură.

Agricultura României a avut ultimii ani destul de grei, în special din cauza secetei prelungite. Însă fermierii Romaniei sunt cei care ne pot asigura siguranţa alimentară. Astăzi se închid graniţe, se închid fabrici şi relaţii comerciale din cauza pandemiei.

Agricultura devine o prioritate naţională. Trebuie să producem hrana, să încheiem cu bine acest an.

Dragi antreprenori din agricultură, am o rugăminte: nu luaţi măsuri din panica sau extreme. Încercaţi sa ii păstraţi pe oameni aproape, cu resursele disponibile. Şi ei sunt speriati, şi ei au acasă familii. Aşa cum v-aţi bazat pe ei pana acum, împărţiti resursele pentru toţi angajatii. Vorbiţi cu ei şi găsiţi soluţii. In multe comune, fermierul e singurul angajator. Trebuie sa incercam sa ne spijinim comunitatea in aceasta perioada, noi  – antreprenorii si noi – fermierii.

Compania noastră merge înainte și livrează inputuri, respectand normele de siguranta si prevederile legale. Pentru ca nu ne putem permite, mai ales in acest context, sa pierdem anul agricol. Da, sunt multe inputuri intarziate, altele sunt anulate. Dar gasim impreuna solutiile tehnologice pentru a obtine recolte bune. In perioada urmatoare vom anunta si un numar TelVerde, pentru a putea oferi in cotinuare consultanta, in cazul in care nu vom mai putea ajunge in ferma, pentru a identifica problemele in camp.

Dragi angajaţi! Dacă pana acum, beneficiile cât mai bune erau prioritatea voastră, acum încercaţi sa gândiţi ca o adevarata echipa. Vorbiţi cu managerii voştri. Lucraţi de acasă unde e posibil. Fiti inventivi! Găsiţi soluţia cu angajatorul, încât sa mergeţi înainte, împreuna. Pentru ca avem nevoie unii de alţii. Gândiţi-va şi la colegii care au venituri mai mici in echipa şi cereti voi amânarea voluntara de la plata a anumitor bonusuri, sau dacă aveţi un venit peste media echipei, renunţaţi voi la un anumit procent. Pentru a va păstra toţi colegii si pentru a trece impreuna peste urmatoarele saptamani.

Doar aşa se vor păstra milioane de joburi in România. Doar aşa, economia si agricultura vor merge înainte. Avem nevoie de furnizorii nostri, de clienţii nostri dar şi de echipa cu care pana acum am avut toti rezultate.

România nu îşi va permite programe de salvare economică de zeci de miliarde de euro. Dar nici nu îşi permite închiderea brusca a multor companii şi concedierea sutelor de mii de angajaţi. Pentru că, atunci, nu vom mai avea o economie.

Guvernul Romaniei va trebui să:

  • Asigure intrarea in tara a inputurilor pentru agricultura, fara restrictii de trafic intern.
  • Elimine de la restrictiile de trafic companiile furnizoare si distribuitoare care livreaza aceste produse catre fermieri.
  • Prioritizeze livrarile de combustiibil si catre agricultura.
  • Ii excluda pe lucratorii din agricultura de la restrictiile de circulatie, pentru ca fermierii sa poata infiinta si trata culturile agricole.
  • Acorde sprijin financiar companiilor din domeniul agricol, inclusiv prin plata la timp a subventiilor in agricultura si a salariilor.

Trebuie să ne asigurăm că Romania va reuşi să îşi producă hrana, pentru ca avem si suprafata, dar si capacitatea necesara!

Fermieri, pentru România!

 

Editorial de Mihai Moraru, președinte PLUS Buzău, fondatorul uneia dintre cele mai dezvoltate companii de agri-business cu capital românesc.

Citește în continuare

Coronavirus

Scrisoarea unui medic către decidenții României

Publicat

pe

Stimați decidenți din MAI, Guvern, direcții județene de sănătate, autorități locale,

❗️Să știți că nu avem măști!

De o lună măștile chirurgicale simple sunt dificil de achiziționat. În ultima săptămână a fost practic imposibil. Medicii și asistentele, chiar cei care nu sunt în prima linie, la triajul și la tratamentul pacienților infectați, vin în contact cu un număr mare de persoane zilnic. Acești oameni ar trebui deja tratați ca fiind toți potențial infectați. Ba mai mult, noi, cei din spitale, clinici și cabinete, s-ar putea să fim deja infectați. Știm că testarea noastră, mai ales dacă suntem asimptomatici este costisitoare și s-ar putea ca în curând să nu mai avem resurse pentru achiziția și realizarea testelor. Dar să continuăm să muncim fără echipamente de protecție, însemnă că vom supune la risc toți pacienții cu care venim în contact. Așa că facem un apel către voi: faceți achiziție centralizată, susțineți firmele autohtone să înceapă producția de măști și mănuși și puneți la dispoziția tuturor specialiștilor din sănătate măcar un număr minim de măști chirurgicale simple! Dacă nu pentru protecția noastră, măcar pentru protecția pacienților cu care venim în contact!

❗️Să știți că nu avem medicamente!

E clar că resursele sunt direcționate pentru tratamentul infecției. Dar între timp, din farmacii lipsesc medicamente de bază: Euthyroxul (și orice alt preparat cu substanța activă levo-thyroxină, esențiale pentru bolnavii de hipotiroidism), antidiabetice orale cu substanța activă metformin, anticoagulante și anumite antibiotice. Nu vrem să deschidem acum discuția cu taxa de claw-back și cu măsurile populiste de reducere a prețurilor la medicamente, așa cum știm că știți despre exporturile paralele către țări care plătesc la un preț corect aceste medicamente esențiale. Va veni timpul și pentru asta. Dar acum, vă rugăm: Contactați-l pe acel CEO simpatic de la Terapia, care s-a oferit să producă orice medicament lipsă, și obligați depozitele de medicamente să distribuie în farmacii medicamentele esențiale pentru care există cerere justificată!

❗️Știm că încă suntem mințiți!

Trebuie să înțelegeți că nu mai este acum momentul ”să dați bine” cu orice preț. Știm că numărul real de cazuri este mult mai mare pentru că testele sunt greu de efectuat, știm că în spitale sunt epuizate sau în curs de epuizare materialele de protecție, deși încă nu suntem nici măcar aproape de dezastrul sanitar care va urma. Știm că nu sunt suficiente locuri de terapie intensivă. Așa că, vă rugăm să nu mai vă pierdeți timpul cu mesaje prin care să ne comparați cu Suedia, Germania și Franța! Vă mulțumim pentru măsurile pe care le-ați luat până acum, dar ele vor putea doar să amâne inevitabilul. Iar această perioadă de amânare este foarte bună pentru intensificarea eforturilor de pregătire: achiziționați teste rapide; învățați-ne cum să le facem; achiziționați echipamente de protecție; goliți spitalele și contactați furnizorul de oxigen – ca să avem rezerve – s-ar putea să salveze vieți; fiți transparenți, comunicați-ne care este situația reală a stocurilor, spuneți-ne cu ce putem ajuta; spuneți-ne care sunt prețurile reale de achiziție – cred că toți înțelegem că în aceste condiții de cerere explozivă, ele vor fi mai mari decât în mod obișnuit; noi vrem doar ca banii noștri să fie cheltuiți pentru binele semenilor, nu pentru campanii electorale de împărțit dezinfectați electoratului și nici pe teste efectuate ”pe pile” sau pe statut social.

În final, doresc să vă mulțumesc pentru măsurile luate luni, 16.03.2020, legate de domeniul sănătății, prin Decretul privind instituirea stării de urgență. Constituie un prim pas important, și cred că ele vor fi de un real ajutor pentru mine, colegii mei și mai ales pentru pacienții noștri. Vă doresc să fiți sănătoși și responsabili!

Autor: Ioana Mihăilă, medic și președinte al filialei PLUS Bihor

Citește în continuare

Coronavirus

Coronavirus și diaspora

Publicat

pe

Acum nouă ani ajungeam în Haiti în mijlocul unei epidemii de holeră. Prin decembrie 2010-ianuarie 2011, când oamenii au început să moară, haitienii (care nu au știut până atunci nimic despre holeră, adusă la ei pe insulă de niște militari bengali) au început să linșeze vracii voodoo, crezând că de vină sunt spiritele rele. Oamenii au continuat multă vreme să bea apă infectată, ignorând orice apel din partea medicilor străini.

Când am plecat de acolo, toți, dar toți, se spălau asiduu pe mâini și la fiecare intrare de magazin sătesc era câte un copil care îți turna cel mai toxic dezinfectant posibil pe mâini. Acum, în 2020, epidemia a fost declarată eradicată.

Încerc să învăț din acea experiență.

Reacția mondială față de coronavirus îmi aduce aminte de reacția haitienilor față de holeră, o reacție față de o boală nouă, necunoscută, neînțeleasă, care ucide, dar căreia i-au făcut față și după care au învățat lucruri noi. Oare ce schimbări va aduce în societatea noastră COVID-19?

Sunt de aproape o săptămână acasă, în „teleworking”, care e un cuvânt tare interesant când ai un copil mic aflat la vârsta când aleargă, trage, strigă și explorează fără oprire. Încep și termin fiecare zi cu dat refresh la cam șapte site-uri de hărți și live updates legate de evoluția conoravirusului, în toată lumea, dar și în România.

Senzația mea este că la nivel european, la nivel național, suntem abia la început. Suntem departe de acel punct în care combinația de înțelegere a problemei, de resurse disponibile și de responsabilizare a indivizilor să te ajute să ții totul sub control. Suntem și departe de momentul cel mai rău. Suntem în pre-criză.

Încă avem prea multe semne de întrebare: de ce în unele țări mortalitatea este mult mai mică? Ce putem sau nu să luăm pentru tratament? Cum de sunt tinerii mai feriți de efectele cele mai nocive (mai, nu complet, atenție).

Și, mai ales, cea mai înfricoșătoare întrebare: o persoană care s-a vindecat capătă imunitate sau rămâne vulnerabilă unei reîmbolnăviri?

Iar dincolo de partea de sănătate, au apărut deja efectele socio-economice, de exemplu printre diasporeni. Muncitorii români sezonieri, din turism, îngrijitorii, șoferii, muncitorii din construcții și mai ales cei care muncesc la negru din Italia (și se pare că urmează Spania și Franța, cel puțin) sunt deja afectați masiv.

Vorbim de oameni care oricum aveau locuri de muncă destul de precare, iar acum se trezesc că din cauza carantinelor totul se închide. În cel mai bun caz, angajatorul le mai dă ceva, în cele mai rele sunt evacuați și din locuințele pe care le ocupă. Nu se pot întoarce în țară pentru că aeroporturile sunt închise, mulți nu cunosc nici limba și le este greu să ajungă la consulate sau la reprezentanții legali români pentru a cere ajutorul.

Mai multe rețele de români din diaspora s-au activat deja, iar voluntariatul pe care îl fac este admirabil: au primit la ei în casă astfel de oameni sau se asigură ca au de mâncare și produse vitale (medicamente sau de igienă). Evident, nu este suficient și nu există încă nicio coordonare. MAE a eliberat doar un buletin de călătorie recomandând turiștilor români să revină urgent în țară – dar ce facem cu restul lumii?

A doua întrebare este: dacă reușim să adunăm sutele sau miile (cel puțin) de români blocați în Italia, unde vor fi ei ținuți în carantină? Ca să nu mai vorbim de masivul val, complet nejustificat, de ură care apare acum în România împotriva diasporenilor din cauza a trei-patru nebuni iresponsabili.

Pe latura de PLUS ne agităm să găsim soluții pe care noi le putem implementa prin comunitățile noastre sau pe care le putem trimite către autoritățile române sau din țările gazdă. Sper sincer că așa fac toate partidele zilele acestea – un partid politic e cel puțin o rețea de oameni, deci ar trebui toți să poată veni cu idei și acțiuni. Ne-am asumat că punem politica pe planul doi zilele acestea și mă întreb serios oare cât va dura asta?

Dacă suntem toți acasă, putem să distribuim mesaje utile, să fim siguri că nu promovăm dezinformări și să ne folosim timpul pentru a găsi cum putem să ajutăm, chiar și de la distanță. Alea cu statul în casă, spălatul pe mâini și evitarea contactului social le știți. V-ați sunat toate rudele mai în vârstă să le explicați și lor? Dar să nu mai meargă pe la biserici?

În țară există deja mai multe inițiative din mediul de ONG și nu numai și sper să le vedem multiplicate și în diaspora

O să fie mai rău înainte să fie mai bine, dar ține de noi să limităm extinderea acestui mai rău. Poate că la sfârșitul lui 2020 toată planeta va înțelege mai bine importanța spălatului pe mâini și nu o să mai văd toalete de restaurant în Belgia fără săpun la chiuvetă.

Cert e că experiența cu holera m-a învățat ceva: totul trebuie să meargă înainte. Că într-o situație de criză gravă trebuie să ții capul pe umeri și răsuflarea calmă și să faci ce poți, unde ești, cu ce ai la îndemână.

Citește în continuare

Cele mai citite