Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Stiri PLUS

Nina Tâlvăr, despre Daea: Susține că toate obiectivele de guvernare au fost realizate, iar noi vedem cum pesta porcină africană distruge un sector

Publicat

pe data de

Nina Tâlvăr, expert al Comunității tematice Agricultură din cadrul Platformei RO100, critică foarte dur, într-o postare pe Facebook, declarațiile făcute de ministrul Agriculturii, Petre Daea, luni seară, la Antena 3, potrivit căruia agricultura României este „pe un piedestal de pe care nu o mai poate da nimeni jos“, în contextul crizei generate de epidemia de pestă porcină care afectează grav zootehnia și gospodăriile individuale.

Ministrul Petre Daea „zice că a realizat toate obiectivele strategice de guvernare printr-o «muncă fără oprire», iar noi vedem cum pesta porcină africană distruge un sector pentru a cărui revigorare s-a muncit peste 10 ani și s-au făcut investiții de sute de milioane de euro“, scrie expertul în Agricultură al RO100 despre interviul acordat de ministrul Agriculturii. Nina Tâlvăr demontează apoi, într-o postare structurată pe puncte acoperind principalele declarații ale lui Daea, care sunt jumătățile de adevăr, inexactitățile și chiar minciunile spuse de ocupantul fotoliului de ministru al Agriculturii.

„Pe scurt, să recapitulăm câte ceva din ce a spus (ministrul Petre Daea, n.r.):
1. Că din 2015 până ianuarie 2017 nu a intrat niciun cent în agricultură. Fals. Pentru că în perioada respectivă au fost atrași foarte mulți bani europeni, în condițiile în care un guvern pesedist a plecat, lăsând totul baltă, iar alții au fost nevoiți să achiziționeze inclusiv softul modificat pentru implementarea măsurilor PAC și a trebuit să elaboreze toată legislația suport și procedurile fără de care subvențiile nu puteau fi acordate.

2. Că s-au făcut investiții importante în sistemul de irigații și au fost depuse eforturi mari pentru a-i determina pe fermieri să formeze asociațiile utilizatorilor de apă. Multe realizări, bineînțeles toate în comparație cu anul 2016. Dar nu ne spune niciun cuvânt că în prima jumătate a anului 2018 culturile au fost compromise de secetă, iar în partea a doua a verii, inundațiile au făcut ravagii.

3. Că pentru prima dată în istorie a fost introdusă apa pe Canalul Siret-Bărăgan, dar a omis să spună că peste 24.000 de metri cubi de apă au fost înghițiți de pământ în plină secetă, pentru că apa a fost introdusă fără ca lucrările de impermeabilizare a canalului să fi fost măcar începute. Un mic dezastru, dar ce contează? Prim-ministrul a văzut că la agricultură realizările sunt în graficul programului de guvernare. Câteva cârpeli la niște stații de pompare vechi de peste 40 de ani sunt trecute la realizări la a căror «inaugurare» oficialii zilei taie panglici. Bani publici aruncați pe apa sâmbetei, aș îndrăzni să zic.

4. Că a făcut peste 500 de acte normative (instrumente juridice, cum le numește domnia sa). Oare de ce a fost necesar să le numere? Aș putea să mă gândesc că un număr așa de mare înseamnă bulversare administrativă și birocrație? Sau că din cele peste 500 de acte normative, vreo 10% sunt hotărâri de guvern pentru reorganizarea cercetării agricole, care în realitate nu s-a reorganizat? Doar că au mai fost scoase din domeniul public sau privat al statului niște active care au dispărut din neglijență sau niște terenuri agricole au fost trecute de la unitățile de cercetare în proprietatea altor entități sau s-a creat cadrul legal ca să se închirieze activele care au mai rămas. Pe scurt, inventarul a fost adus «la zi». Mai departe, cercetarea agricolă își continuă drumul către dezastru și autodizolvare. Important este că s-a mai bifat un obiectiv din programul de guvernare.

5. S-a mai vorbit despre Legea muntelui, Programul de investiții în zona montană, despre sprijinul pentru tomate, subvenția pentru colectarea lânii, subvenții pentru niște rase de porci, toate acțiuni desprinse tot din programul de guvernare.

Cu lâna e ceva mai complicat. Crescătorii de ovine se plâng că lucrurile nu merg așa cum zice ministrul, iar cei care colectează lâna nu o vând către un beneficiar care să o utilizeze în scopul prelucrării, ci că mulți dintre aceștia îngroapă lâna, dar primesc subvenția. Așa o fi? Pentru a risipi aceste zvonuri, îl rugăm pe domnul ministru să spună cu cât a crescut PIB-ul prin valorificarea lânii prin mecanismul reglementat în mandatul domniei sale. Nouă ne este greu sa identificăm, printre cele 500 de acte normative, cum a reglementat controlul circuitului lânii de la crescătorul de ovine până la utilizatorul final. În caz contrar, ne gândim iar la banii publici irosiți pentru ca niste obiective, dintr-un program de guvernare nerealist, să fie bifate.

6. A mai vorbit și despre drumul fermierului către bancă pentru obținerea de credite cu ajutorul adeverințelor eliberate de APIA (procedură veche de vreo 8 ani), despre garanția statului pentru credite în scopul achiziționării de teren agricol și credite pentru capital de lucru (și acestea vechi de vreo 5 ani). Cică s-ar fi cumpărat peste 2.800 de hectare de către niște fermieri români, dar trece sub tăcere cum ferma de peste 60.000 de hectare din Insula Mare a Brăilei a trecut în administrarea unor investitori din afara Uniunii Europene, fără ca domnia sa să aibă o poziție oficială despre această tranzacție. O mai fi de actualitate lozinca «nu ne vindem țara»?

7. A mai zis că s-ar fi întors din diaspora niște tineri care s-au instalat în agricultură, atrași fiind de obiectivele Programului de guvernare și realizările notabile din agricultura românească. Mă întreb dacă și după 10 august or mai fi pe aici!

8. Până și producțiile la grâu au fost mai mari anul acesta față de anul trecut, competiția fiind chiar în interiorul propriului mandat, într-un an în care natura nu a fost un partener bun și «nu s-a așezat în dorința și cu pretențiile fermierilor și plantelor», după cum a constatat chiar domnia sa. Așteptăm să ne spună ce producție s-a realizat, că a ocolit sistematic răspunsul“, a scris pe Facebook Nina Tâlvăr.

Expertul CT Agricultură din cadrul Platformei RO100 a criticat, de asemenea, modul de intervenție a autorităților în ce privește criza pestei porcine africane, care nu au respectat procedurile și planul de acțiune stabilite prin Hotărârea de Guvern 830 din 2016, emisă de Guvernul Cioloș, dar au și ignorat avertizările Comisiei Europene legate strict de riscul unei epidemii de pestă porcină africană.

„Nu ne este clar cum e cu pesta asta porcină africană, care ucide porcii și riscă să dea jos de pe piedestal agricultura românească, prin ravagiile pe care le face. Pe noi ne surprinde că, în fața evidenței de netăgăduit, domnia sa (Petre Daea, n.r.) nu ia taurul de coarne și să recunoască onest că nu s-au respectat regulile și procedurile. Că, deși există din anul 2016 programul național de prevenire și combatere a pestei porcine africane, aprobat prin HG 830/2016, autoritățile au ignorat riscurile și au minimalizat toate averizările Comisiei Europene, dar și pericolul că în țările vecine României existau și există focare de pestă porcină africană. Ne-a spus ce s-a făcut după ce a apărut explozia de focare din Tulcea, dar nu ne-a spus nimic din ce s-a făcut de la preluarea mandatului până la izbucnirea pestei, adică timp de vreo 18 luni“, a mai scris Nina Tâlvăr pe Facebook.

Stiri PLUS

VIDEO Vlad Voiculescu, la Europa FM: În București, câteodată aerul are calitatea aerului de mină

Publicat

pe

„Dacă ne uităm cu opt ani în urmă, stăteam mai bine decât acum și la nivel de trafic, și la nivel de calitatea aerului”, a subliniat Vlad Voiculescu, candidatul desemnat de PLUS la Primăria Capitalei, joi, în cadrul emisiunii Piaţa Victoriei, la Europa FM, unde a vorbit despre principalele cauze ale poluării din București.

„Sunt unele (probleme din Capitală, n.r.) care funcționează ca o hârtie de turnesol. Dacă vă amintiți, la criza din 2015-2016 a infecțiilor nosocomiale, spuneam atunci că infecțiile nosocomiale sunt o problemă mare, în sine, dar sunt și o hârtie de turnesol pentru cum funcționează sistemul sanitar și are de-a face cu corupția, cu regulile pe care nu le respectăm, cu interese comerciale. La fel e poluarea.
Calitatea aerului din București ne arată așa: 1. că nu am fost în stare să gestionăm problema traficului, dar ne arată nu numai că nu am fost în stare să o gestionăm cu totul, pentru că orice capitală mare are probleme cu traficul, în orice capitală oamenii pot să se plângă în rush hour că stau mult în trafic, dar ce e diferit la București, dacă ne uităm cu patru ani în urmă, stăteam mai bine decât acum.

Dacă ne uităm cu opt ani în urmă, stăteam mai bine decât acum și la nivel de trafic, și la nivel de calitatea aerului. Nivelul poluării ne arată că nu am gestionat bine problema traficului și ne arată că toate astea sunt legate cu corupția pentru că toate construcțiile care se fac în detrimentul spațiilor verzi din București, astea toate conduc la poluare.

Modul în care sunt făcute contractele și în care sunt urmărite cu companiile care gestionează gunoaiele, de asemenea, are de-a face cu calitatea aerului, pentru că aceste gunoaie merg la gropi de gunoi, gropi de gunoi care apoi le ard. Nu am făcut o treabă bună nici pe sortarea gunoiului, nici pe reciclarea lui. Toate astea se văd cumva în calitatea aerului. În București câteodată aerul are calitatea aerului de mină”, a declarat Vlad Voiculescu.

Întrebat dacă Metrorex ar trebui să treacă în subordinea Primăriei Capitalei, Vlad Voiculescu a răspuns: „Aș fi vrut să o văd pe Gabriela Firea spunând ce nu se face bine cu Centura sau ce nu se face bine cu metroul în plină dictatură Dragnea, în plin avânt socialist democrat, nu-i așa, în loc să se țină de mână și să primească trandafirii domnului Dragnea, aș fi vrut să spună: «vreau să facem asta, vreau să prioritizăm asta».
Ar trebui să se întâmple două lucruri: ca primarul Bucureștiului să fie cu adevărat un avocat al bucureștenilor nu numai când îi convine politic, ci tot timpul în numele bucureștenilor și pentru bucureșteni. Al doilea lucru: în perspectivă, metroul ar trebui să fie la primărie”.

Citește în continuare

Stiri PLUS

Workshop de creare de proiecte comunitare, 25-26 ianuarie. Înscrierile, până pe 23 ianuarie

Publicat

pe

Generația PLUS, eurodeputatul Dragoș Pîslaru și coordonatorul regional PLUS București-Ilfov Adina Săniuță organizează, pe 25-26 ianuarie, un workshop de creare de proiecte comunitare, care vor putea fi apoi înscrise spre finanțare în programul de solidaritate al Corpului European de Solidaritate.

Corpul European de Solidaritate este o nouă inițiativă a Uniunii Europene care le oferă tinerilor șansa să facă voluntariat sau să se implice în proiecte, în propria țară sau în străinătate, pentru a ajuta comunități și oameni din toată Europa. Corpul are anul acesta trei termene la care se poate solicita finanțare europeană simplă, fără birocrație excesivă pentru proiecte dedicate comunității.

Obiectivele evenimentului organizat în numele Renew Europe de Dragoș Pîslaru la București sunt atât informarea în legătură cu oportunitățile de finanțare din fonduri europene, cât și impulsionarea implicării tinerilor în comunitățile din care fac parte. În cadrul evenimentului tinerii participanți vor fi ghidați de traineri în dezvoltarea de proiecte pentru sprijinirea membrilor vulnerabili din comunitățile din care fac parte.

Evenimentul va avea loc la V7 Startup Studio sâmbătă, 25 ianuarie, între orele 13:30-19:30 și duminică, 26 ianuarie, între orele 10:00-16:00. Înscrierea celor interesați de dezvoltarea de astfel de proiecte se poate face până joi, 23 ianuarie, ora 24:00 aici http://bit.ly/300gEEi.

„Acest eveniment este primul dintr-o lungă serie prin care ne dorim să ajutăm generația tânără să participe la efortul de a crea un spirit comunitar în București. Vrem să ajutăm tinerii cărora le pasă de comunitate să se cunoască și să se asocieze, să își câștige încrederea și respectul în comunitate, descoperind în același timp dependența pe care o provoacă facerea de bine.

Workshop-ul «Generația Solidară» le va permite să își folosească imaginația împreună pentru a întinde o mână comunităților dezavantajate și pentru a schimba felul în care bucureștenii privesc Bucureștiul”, a declarat Ionuț Aruxandei, organizatorul proiectului și candidat PLUS pentru Consiliul General al Municipiului București.

„București și comunitate sunt două cuvinte pe care nu le auzim rostite împreună prea des. Generația PLUS și-a asumat misiunea de a schimba acest fapt. Avem în București o generație tânără energică, inteligentă, educată, cu o mare poftă de acțiune și schimbare și a venit timpul să trecem la fapte”, a punctat Lorant Koszegi, președintele Generației PLUS.

Citește în continuare

Noutăți Generale

Cine sunt membrii validați de către Consiliul Național PLUS ai Biroului Național al partidului

Publicat

pe

Consiliul Național PLUS a validat, sâmbătă, la Iași, componența noului Birou Național al PLUS.

Cinci membri au fost aleși prin vot direct de către Consiliul Național. Este vorba, în ordinea numărului de voturi, de:

  1. Dragoș Tudorache (președinte executiv)

Are o experiență profesională bogată în organizații internaționale. A avut funcții de conducere în cadrul instituțiilor europene și a gestionat mai multe unități și proiecte strategice la nivelul UE, precum Sistemul Informatic Schengen, Sistemul Informatic pentru Vize, crearea Agenției Europene eu-LISA. În perioada crizei migrației, a condus unitățile de coordonare și strategie din Direcția Generală Afaceri Interne, până în 2015, când a fost numit membru al Guvernului Cioloș. Între noiembrie 2015 și ianuarie 2017, a fost șef al Cancelariei, ministru interimar al Comunicațiilor și ministru al Afacerilor Interne. A fost validat, ieri, de către Consiliul Național PLUS, președinte executiv al partidului.

  1. Oana Țoiu

A fost secretar de stat în Ministerul Muncii în Guvernul tehnocrat, este antreprenor social și consultant în procese de inovație. Este coordonator regional PLUS al Regiunii București-Ilfov.

  1. Andrei Lupu

Este avocat și predă drept constitutional în cadrul Facultății de Drept a Universității București. Este coordonator regional PLUS pentru Regiunea Muntenia și membru al Comisiei de Politici Publice a Alianței USR PLUS, responsabil pe domeniile justiție și reformă constituțională.

  1. Vlad Voiculescu

A studiat și a lucrat jumătate din viața adultă în Viena. Tot de acolo a finanțat proiecte mari de infrastructură în Europa Centrală și de Est. În Guvernul tehnocrat, Vlad a fost cel mai tânăr ministru și unul dintre cei care au arătat adevărul și au plantat semințele de reformă care, dacă ar fi fost lăsate să răsară, astăzi nu am mai fi avut probleme cu medicamentele lipsă, spitalele regionale ar fi avut deja câteva etaje ridicate, iar managementul lor ar fi fost unul eficient. Activitatea lui Vlad din domeniul social non-profit e cunoscută deja tuturor. Vlad este candidatul desemnat de PLUS pentru Primăria Municipiului București.

  1. Alin Mituța

Este coordonatorul de politici europene al PLUS și coordonator regional pentru Regiunea Sud-Vest Oltenia. A fost coordonatorul PLUS pentru strategie și program electoral la alegerile europene din 2019. A fost șef de cabinet al premierului Dacian Cioloș.

 

Ceilalți cinci membri ai Biroului Național au fost propuși, conform Statutului aprobat la Convenția Națională din decembrie 2019, de președintele PLUS, Dacian Cioloș. Aceștia sunt:

  1. Monica Berescu

De profesie jurist, activează în domeniul IT de peste 10 ani. A contribuit la consolidarea PLUS Iași, iar de șase luni este președintele Filialei PLUS Iași.

  1. George Cățean

Antreprenor în domeniul agricol și activ în mai multe organizații non-guvernamentale cu implicare locală și regională. Este coordonator regional pentru Regiunea Centru în cadrul PLUS.

  1. Victor Giosan

Are o experiență de 20 de ani în consultanță națională și internațională în domeniul reformei administrației publice, centrale și locale, management public, planificare strategică și analiza și fundamentarea politicilor publice, management bugetar, fiscal și al investițiilor publice.

  1. Daniela Șerban (trezorier)

A reprezentat piața de capital din România în fața investitorilor străini și a coordonat printre cele mai ample campanii de educație financiară din țară. A înființat și coordonează un ONG în care sunt membri printre cele mai mari companii românești listate la bursă, cu scopul de a implementa cele mai bune practici în guvernanță corporativă.

  1. Oana Ursache

Profesor invitat la Universitatea din Granada, Spania, unde predă cursuri de limbă și literatură română. Este specialistă în studii de gen, culturologie, corpologie feminină. În cadrul PLUS, a fost aleasă la Convenția Națională coordonator regional pentru Diaspora.

 

„Aceștia sunt membrii Biroului Național PLUS aleși, ieri, de Consiliul Național pentru a conduce executiv partidul într-un an în care vom avea două campanii electorale și vom pregăti proiectul comun cu USR pentru a fi în măsură să guvernăm împreună, dacă ne veți oferi încrederea“, a anunțat, pe Facebook, președintele PLUS, Dacian Cioloș.

Citește în continuare

Cele mai citite