Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Știri Locale

Nechibzuința în administrația publică locală, prioritățile și soluțiile propuse de PLUS

Publicat

pe data de

Studiu de caz: Raportul pentru execuția bugetului local pe anul 2019 – Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea

Acest raport arată ce venituri a avut bugetul local în anul 2019 și cum s-au cheltuit aceste sume de către administrația locală.

Dincolo de cifre, raportul întocmit de aparatul de specialitate al primăriei și însușit de primarul Mircia Gutau ne arată:

1. Ce venituri au fost realizate în 2019?
Din totalul veniturilor estimate pentru anul 2019 de 242,830 milioane de lei, s-au încasat numai 230,96 milioane de lei, adică 95,1% lei. La aceste sume se mai adaugă utilizarea excedentului din 2018 de 12,171 de milioane de lei și un credit intern 24,782 de milioane de lei. Deci resursele totale au fost de 267,9 milioane de lei.

Veniturile nu au fost realizate cu aproape 12 milioane de lei, astfel:

– 5,192 milioane de lei mai puțin din taxe și impozite locale – 6,57% din programat – 2,755 de milioane de lei mai puțin din cota defalcată din impozitul pe venit – 2,96% din programat – 4,831 de milioane de lei mai puțin din finanțări și cofinanțări – 39,48% din programat

Venituri pentru secțiunea de funcționare realizate = 96,89%, adică 199,79 milioane de lei
Venituri pentru secțiunea de dezvoltare realizate =77,68%, adică 18,98 milioane de lei

Excedentul bugetar din anul 2018, în sumă de 12,171 milioane de lei a fost reportat și utilizat în anul 2019 pentru întregirea surselor activității de dezvoltare.

În cursul anului 2019 au fost disponibile credite de 24,782, pentru investiții.

2. Cum au fost cheltuite veniturile realizate în 2019?

Cheltuielile secțiunii de funcționare (în principiu numai cheltuieli operaționale/curente) au fost de 199,260 de milioane de lei ceea ce înseamnă 99,73% din venituri realizate pentru secțiunea respectivă.

Cheltuielile de investiții au fost de aproximativ 54,187 de milioane de lei, din care: 15,819 milioane de lei din fonduri europene și PNDL, 14,283 din resurse interne ale bugetului locale – aceste sume de la secțiunea de dezvoltare (în principiu numai cheltuieli de capital) și alți 24,085 milioane de lei din creditele interne. Ponderea investițiilor susținute din resurse interne a fost de 7,44%.

S-a cheltuit suma de 10,875 ca serviciu al datoriei interne (rambursări, dobânzi și comisioane), ceea ce înseamnă 6,8% din veniturile proprii locale și cota defalcată din impozitul pe venit, sursele principale de rambursare a împrumuturilor.

S-a cheltuit și excedentul bugetar din 2018 pentru dezvoltare, adică 12,170 de milioane de lei, iar anul 2019 s-a încheiat cu un excedent de 1,598 lei. Deci pe anul 2019 a existat un deficit de 12,1701,598 = 10,572 milioane lei (ceea ce înseamnă 4,61%), evident ca urmare a ne-realizării veniturilor pe anul 2019. De menționat că acest excedent mic rămas pe anul 2019 a fost cheltuit integral în primul trimestru al anului 2020, pe fondul scăderii semnificative a veniturilor generate de criza COVID-19

Cum arăta la final de an 2019, din punct de vedere financiar, activitatea desfășurată de administrația locală 

Veniturile nu au fost realizate cu aproape 12 milioane de lei, poate și pentru că nu a existat interes pentru îmbunătățirea ratei de colectare la impozitele și taxele locale, aceasta în condițiile unui discount foarte mare (10%) pentru un an economic prosper cum a fost 2019. Deci și acest discount ar trebui luat în considerare când discutăm despre ce ar fi putut colecta Primăria Râmnicu Vâlcea în anul 2019.

Ponderea cheltuielilor de investiții în total resurse disponibile în 2019 la Primăria Râmnicu Vâlcea este 18,73% ceea ce e puțin, ținând cont că 44,45% din efortul de investiții a fost susținut de un credit intern. De fapt, din resursele interne ale bugetului local s-a cheltuit numai 7,45% pentru investiții, ceea ce este extrem de puțin. Din totalul investițiilor făcute, 73,64% au fost finanțate de resurse externe: împrumuturi, fonduri europene, PNDL. Deci nu efort financiar propriu.

Mai mult, au fost cheltuite peste 10,5 milioane de lei din excedentul bugetar al anului 2019, intrându-se în anul 2020 cu un excedent mic, de numai 1,6 milioane de lei. Imaginați-vă ce bine ar fi fost ca la momentul apariției crizei COVID-19 Primăria Râmnicului să fi dispus suplimentar de acești 10,5 milioane de lei!

Ce recomandăm noi (PLUS), mai ales în contextul crizei COVID-19:

  • Reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii pe anul 2019, unde avem o depășire cu 2,256 milioane de lei față de bugetul estimat inițial.
  • Control riguros al tuturor costurilor pentru activitatea de funcționare, cu responsabilitatea administrației executive la cheltuirea fiecărei sume în parte din veniturile încasate. Printr-un efort comun al tuturor direcțiilor subordonate primarului s-ar fi putut reuși micșorarea deficitului anual sau chiar elimina acest deficit.
  • Control strict al cheltuielilor cu transferuri și diferite subvenții pentru instituțiile din subordinea primăriei.
  • Identificarea de măsuri minimale pentru companiile locale, deoarece execuția bugetară pe primul trimestru din 2020 arată că încasările de impozite de la persoane juridice a scăzut mult mai mult (de fapt s-a prăbușit) în raport cu încasările de la persoane fizice.
  • Revizuirea strictă a listei de investiții pentru anul 2020, analizând-se investițiile cele mai necesare și urgente în Râmnic, care să susțină serviciile publice esențiale în contextul crizei COVID-19.

Pentru noi, prioritățile sunt:
– Serviciile de interes general: apă-canalizare, transport public (unde trebuie făcute investiții importante pentru a respecta prescripțiile de distanțare socială), încălzire centralizată, colectare, transport, depozitare deșeuri menajere.

– Serviciile sociale pentru grupurile cele mai defavorizate de criza COVID-19 – în special pensionari, persoane peste 65 de ani.

– Servicii medicale – suport pentru a menține un nivel de siguranță acceptabil în cadrul unei strategii locale și județene de testare, urmărire și izolare – singura strategie ce poate să ne permită o viață cât de cât normală în următorii doi ani.

– Servicii educaționale – adaptarea mediului grădinițelor și școlilor noastre la constrângerile măsurilor de distanțare socială.

* Material de Victor Giosan, coordonator regional PLUS, zona Sud-Vest Oltenia, membru al Biroului Național PLUS, și Mariana Nițu, propunerea PLUS Vâlcea pentru functia de primar al municipiului Râmnicu Vâlcea

Știri Locale

Redeschiderea Pieței Rahova din Sectorul 5 al Capitalei, o tragedie gata să se întâmple

Publicat

pe

Daniel Florea acceptă riscul prăbușirii clădirii și implicit provocarea unui nou caz „COLECTIV”.

Ieri, primarul PSD Daniel Florea a anunțat redeschiderea Pieței Rahova pe 1 iunie (a treia relansare deja), deși structura de rezistență a clădirii este grav afectată și o bună parte a lucrărilor au fost executate fără a fi autorizate de către Primaria Sectorului 5, iar punerea în funcțiune a pieței în aceste condiții ar conduce la expunerea cetățenilor la un imens pericol.

Din analiza efectuată de către Alexandru Dimitriu – candidatul pentru Primărie al Alianța USR PLUS Sector 5, precum și din monitorizarea activităților de pe șantierul din Piața Rahova, rezultă fără urmă de îndoială că:
– în perioada iulie – august 2019 a fost înlocuit acoperișul imobilului, fără ca această lucrare să fie autorizată la acel moment;
– structura metalică de rezistență (în plan vertical) a fost supra încărcată;
– pereții exteriori (de tip cortină) ar fi trebuit să fie refăcuți, astfel încât să fie siguri noii sarcini; la fel și cei interiori.

În urma consultărilor avute cu experți în construcții, aceste probleme au fost confirmate, iar soluția oferită de acestia este înlocuirea de urgență a pereților-cortină.

În loc să refacă structura de rezistență, Daniel Florea preferă să se joace cu viețile cetățenilor din sectorul nostru pentru că doreste să puncteze electoral. Cu alte cuvinte forțează reinaugurarea Pieței Rahova expunând fără nicio remușcarea cetățenii la un pericol concret de moarte.

PLUS Sector 5 îl somează pe Daniel Florea să lase politicianismul, să fie măcar o dată în acești patru ani responsabil și să dispună, de urgență, refacerea structurii de rezistență.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

Daniela Ancuța Șarpe: O cultură antreprenorială autentică și performantă ar putea însemna chiar oprirea migrației românilor și întoarcerea lor în țară

Publicat

pe

FOTO www.viata-libera.ro

Profesoara Daniela Ancuța Șarpe, membru PLUS și director al Departamentului de Economie al Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Dunărea de Jos“ din Galați, susține, în cadrul unui interviu pentru site-ul Viațaliberă.ro, că „pandemia ne-a găsit într-o situație critică din perspectiva unor indicatori macroeconomici cheie, costurile sale accentuând deficitul bugetar”.

Întrebată care sunt domeniile în care statul ar trebui să intervină pentru a crea un context favorabil și unde se termină rolul autorității publice și începe ceea ce se numește „leadership privat” pentru depășirea crizei economice, Daniela Ancuța Șarpe a răspuns:

„Cred că răspunsul e legat, pe de o parte, de capacitatea statului de a genera o consistentă dinamică economică prin investiții de anvergură: autostrăzi, căi ferate, spitale, școli, locuințe sociale, în domeniul eficienței energetice, al logisticii industriale sau lucrări majore de protecție a mediului și de amenajare a teritoriului, cum ar fi infrastructura de irigații. Instrumentele financiare de suport pot fi accesate, dacă România se racordează la planul de relansare al Comisiei Europene. Pe de altă parte, răspunsul vizează și mediul antreprenorial din România, felul în care acesta înțelege să-și construiască viitorul în actuala conjunctură. Ar trebui ca relansarea să nu fie făcută prin impunere de norme și reguli rigide, ci privilegiind un parteneriat între instituții și antreprenori, bazat pe încredere, solidaritate și colaborare. Dialogul constant între părți ar trebui să dea ocazia investitorilor să-și fructifice experiența acumulată și creativitatea. Calea colaborării active este singura viabilă, după eșecul politicilor populiste bazate pe stimularea administrativă a salariilor și consumului.

Având în vedere tendințele globale, pe termen mediu și lung este necesară promovarea unor sectoare de specializare inteligentă, cu valoare adăugată mare, care să permită României poziționarea ca actor cheie și valorificarea unor resurse risipite parțial în momentul de față. Metodologia de selecție pleacă de la competitivitatea deja demonstrată a unor domenii, dar și de la potențialul încă nevalorificat al altora. Ar trebui pus accentul pe dezvoltarea și susținerea sectorului digital, a industriei alimentare și de procesare a plantelor tehnice, industriilor creative, turismului și sectorului de ospitalitate, industriei de îngrijire și sănătate („care industry”), sectorului dedicat economiei circulare (restauratoare, cu eliminarea deșeurilor – n.r.), industriei de apărare, auto și a celorlalte industrii prelucrătoare.

O cultură antreprenorială autentică și performantă creează pentru o națiune nu doar resurse și rezultate, ci dezvoltă oameni activi, autonomi, care știu importanța cooperării, stimulează responsabilitatea și curajul. Ar putea însemna chiar oprirea migrației românilor și întoarcerea lor în țară”.

Întrebată, totodată, dacă privește cu optimism traversarea acestei crize, conform declarațiilor făcute de ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, Daniela Ancuța Șarpe a replicat: „E foarte posibil ca ministrul să se bazeze pe date și informații pertinente, dar optimismul ar trebui, cred, temperat, deoarece semnele nu par a fi foarte bune. În anii anteriori s-au luat decizii care au vizat cu precădere încurajarea consumului în defavoarea investițiilor, iar acum măsurile impuse de pandemie adaugă costuri suplimentare, greu de acoperit printr-un echivalent al colectărilor bugetare.

Pe termen scurt, este posibil ca veniturile statului să fie pozitiv afectate de acordarea bonificațiilor pentru firmele ce plătesc la timp impozitul pe profit, aferent primului trimestru din 2020, dar și cheltuielile cresc urmare plății șomajului tehnic pentru contractele de muncă suspendate. Pe termen mediu, prognozele naționale și internaționale arată o scădere economică importantă, ce va face dificil procesul de diminuare a deficitului bugetar (deja la 4,3% în 2019), cu structură nefavorabilă a cheltuielilor statului, în favoarea celor de personal și asistență socială (peste 60% din total).

O posibilă și de dorit soluție ar fi eficientizarea colectării veniturilor, mai ales prin informatizarea ANAF pentru diminuarea evaziunii, în special în zona TVA. Iată un alt context în care accentuarea digitalizării trebuie să fie opțiune cheie. Dacă luăm în calcul previziunile autorităților financiare internaționale pentru România, remarcăm că se așteaptă o contracție importantă a PIB-ului în 2020 (în jur de 5%, conform FMI), cu revenire din 2021 la ritmul de creștere anterior (de aproximativ 4%). Rata șomajului poate avea însă o creștere importantă, spun aceleași surse, ajungând până la 10% în 2020, cu presiune suplimentară pe cheltuielile bugetare. În concluzie, se poate spune că pandemia ne-a găsit într-o situație critică din perspectiva unor indicatori macroeconomici cheie, costurile sale accentuând deficitul bugetar”.

Citiți interviul integral

Citește în continuare

Știri Locale

Primăria Sectorul 6, captiva unui primar iresponsabil

Publicat

pe

Astăzi, 8 mai, a avut loc o ședință extraordinară a Consiliului Local al Sectorului 6. Caracterul extraordinar a fost dat, probabil, de graba cu care primarii PSD ai Bucureștiului contractează împumuturi suplimentare în această perioadă. La fel face și primarul Gabriel Mutu, îndatorează cetățenii Sectorului 6 fără limite, fără simțul responsabilității.

Toată ședința a fost presărată cu jigniri agresive, hărțuire și atacuri la persoană la adresa celor neafiliați politic și a consilierilor opoziței care „au îndrăznit” să pună în discuție unul dintre proiectele aflate pe ordinea zi.

După ei, potopul! Consiliul Local S6, unde PSD are majoritatea, a votat majorarea împrumutului pe 15 ani contractat în 2018 de la bancă, de la 150.000.000 de lei la 185.000.000 de lei, adică încă 35.000.000 de lei.

Asta, în condițiile în care în ședința la fel de extraordinară din 2 mai s-a votat pentru angajarea unui împrumut extern în valoare de 47.000.000 de euro.

Majorarea de 35.000.000 de lei se face pentru Planul de regenerare urbană al Primăriei Sectorului 6 sau, în termeni mai familiari nouă, cetățenilor Sectorului 6: schimbarea bordurilor și plantarea de bolarzi din beton pe străzile din sector. Un plan atât de bine pus la punct încât bugetul destinat finanțării lui a suferit 4 majorări din 2018 până astăzi.

Pentru aceste obiective sunt deja fonduri europene nerambursabile disponibile pe cadrul financiar 2021-2027, axa prioritară 3:
Obiectiv Specific FEDR: Îmbunătățirea protecției naturii și a biodiversității, a infrastructurii verzi în special în mediul urban și reducerea poluării

▶️Regenerarea spațiilor urbane degradate, inclusiv prin promovarea investiţiilor ce promovează infrastructura verde în zonele urbane.
▶️Reconversia funcțională a terenurilor virane degradate/ neutilizate/ abandonate
▶️Modernizarea/ extinderea spațiilor verzi existente
▶️Achiziția de echipamente pentru măsurarea poluanților în aerului ambiental
Administrația PSD preferă însă să îndatoreze comunitatea locală la bănci decât să acceseze fonduri europene nerambursabile.
Astfel, la o analiză a bugetului aprobat pentru 2020, se constată o diminuare considerabilă a veniturilor planificate din sume alocate prin Fondul Social European (FSE) și prin alte programe comunitare finanțate în perioada 2014-2020 (APC) față de perioada precedentă. Suma planificată este de doar 3.336.000 de lei (sub 10% din majorarea împumutului votată astăzi de consilierii PSD), o sumă mult sub potențialul sumelor disponibile, pe diverse linii de finanțare din fonduri europene, pe parcursul întregului an bugetar.Proiectul de hotărâre privind majorarea împrumutului din ședința de azi este în dezbatere publică și cei interesați pot depune propuneri și observații la adresa de email prim6@primarie6.ro până pe 14 mai.
* Material realizat de Mihaela Ștefan, Alex Bojdan, Laura Doarnă – Candidați PLUS pentru Consiliul Local al Sectorului 6

Citește în continuare
Editorialeacum 2 zile

Administrația PSD = #Nimic pentru bicicliști, #Nimic pentru Capitală!

Revista Preseiacum 2 zile

Dacian Cioloș, la Digi24: Pentru agricultură, e important să putem susține financiar agricultorii, să își continue activitatea de înființare și de întreținere a culturilor

Știri Localeacum 3 zile

Redeschiderea Pieței Rahova din Sectorul 5 al Capitalei, o tragedie gata să se întâmple

Coronavirusacum 3 zile

Dacian Cioloș, scrisoare către Guvern: „Vă propun o serie de măsuri necesare pentru ca Guvernul să se angajeze ferm în susținerea artelor spectacolului și a cinematografiei românești”

Coronavirusacum 4 zile

Dacian Cioloș, la RFI: Din partea Guvernului a existat în mod clar o comunicare deficitară și, în multe cazuri, lipsită de empatie față de problemele oamenilor

Noutăți Generaleacum 4 zile

Daniela Ancuța Șarpe: O cultură antreprenorială autentică și performantă ar putea însemna chiar oprirea migrației românilor și întoarcerea lor în țară

Stiri PLUSacum 4 zile

Dragoș Pîslaru: Recomandările PLUS pentru relansarea economică, confirmate de Comisia Europeană

Noutăți Generaleacum 4 zile

Măsura gradului de „distanțare economică” dintre Guvern și mediul antreprenorial

Noutăți Generaleacum 4 zile

Generația PLUS Argeș ajută tinerii din județul Argeș – și nu numai – să obțină teren gratuit din partea primăriilor

Coronavirusacum 5 zile

Dacian Cioloș: Criza aceasta va fi o oportunitate cum rar am văzut în ultimii 70 de ani ca UE să crească

Cele mai citite