Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Coronavirus

Măsurile adoptate de Ministerul Mediului privind suspendarea exploatărilor forestiere ridică semne de întrebare

Publicat

pe data de

În plină pandemie cauzată de COVID-19, avem un subiect în prim-planul presei: intensificarea tăierilor ilegale de lemn. Diverse publicații și anumite ONG-uri de mediu susțin că, pe fondul preocupării autorităților pentru criza din sănătate și profitând de măsurile de limitare a mobilității cetățenilor, mafia lemnului și-a intensificat acțiunile de tăiere ilegală a lemnului.

Dovada ar fi, spun aceștia, numărul mare de avize de transport emise de SUMAL (sistemul de urmărire a circulației lemnului), pe baza solicitării agenților economici care fac exploatare, precum și observațiile unor cetățeni vigilenți care semnalează că agenții de exploatare au început „să mișune ca furnicile prin pădure, știind că cetățenii nu îi mai pot supraveghea”. Ca urmare a acestor pseudo-informații, Guvernul României ia în considerare suspendarea exploatărilor forestiere, o măsură care sancționează un întreg sector economic fără nicio analiză temeinică.

După cum știm, SUMAL emite avize doar pentru parchete autorizate, deci pentru exploatări legale. Creșterea numărului de avize emise indică o intensificare a activităților legale, iar pentru a constata că avizele se folosesc și pentru lemn exploatat ilegal este nevoie de analize serioase, nu doar de niște opinii emise în social media.

Singurul efect evident și notabil al opririi lucrărilor legate de exploatarea pădurilor va fi că o cantitate nedeterminată de lemn, care a fost deja tăiat, va rămâne în pădure să putrezească, iar angajații sectorului forestier vor îngroșa rândurile șomerilor.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor reacționează prompt la aceste semnale venite prin presă și instituie mai multe măsuri. Prin intermediul celei mai recente ordonanțe militare, Gărzile Forestiere se implică alături de MAI și Ministerul Apărării în verificarea transporturilor de lemn în punctele de control instituite pentru cu totul alte scopuri. Mai mult, decide printr-un ordin de ministru să retragă certificatul de atestare a firmelor de exploatare „dacă sunt constatate tăieri ilegale în parchete neautorizate la care exploatarea s-a realizat de operatorul economic […]” (OM 465 / 24 martie 2020). În fine, prin canalul de social media al unui ONG de mediu, suntem informați că astăzi ministrul va discuta cu ROMSILVA despre suspendarea exploatărilor pe durata stării de urgență. Toate aceste măsuri ridică o serie de semne de întrebare.

 

  1. Lipsesc analizele serioase legate de eventuala intensificare a tăierilor ilegale
  • Nu știm dacă s-au făcut analize complete asupra numărului de avize emise în ultima perioadă. Nu știm dacă este într-adevăr vorba de creșterea numărului de transporturi de la pădure spre depozite sau de la depozite spre alte destinații.
  • Nu știm dacă intensificarea emiterii avizelor nu este legată de faptul că se apropie închiderea sezonului de exploatare la produse principale (15-30 aprilie) și cu graba de a scoate lemnul din pădure înainte de acest termen.
  • Nu știm pe ce se bazează constatările cu privire la intensificarea activităților ilegale în păduri în contextul în care majoritatea oamenilor sunt mai degrabă preocupați de propriile gospodării și de asigurarea hranei acum și în viitor.

Ce ar trebui făcut:

  • analizarea datelor din SUMAL și compararea situației din acest an cu anii trecuți pentru a vedea dacă sunt tendințe îngrijorătoare;
  • verificări prin sondaj ale parchetelor de exploatare pentru firmele care au înregistrat cele mai mari intensificări ale transporturilor de lemn în ultima perioadă de timp;
  • prezentarea publică a rezultatelor acestor analize și investigații.

 

  1. Sectorul forestier autohton este singurul din economie care primește un vot de blam de la Guvern, în timp ce toate celelalte primesc mesaje de susținere
  • Aproximativ 60-70% din firmele din sectorul forestier au oprit activitatea. Chiar dacă ar dori, nu mai au cui să livreze.
  • Piețele sunt în acest moment complet căzute, nimeni nu mai cumpără lemn. Lemn de foc nu se mai vinde și, în general, nu mai există un interes pentru lemn. Consumatorii finali nu sunt preocupați de achizițiile în bunuri de lungă folosință, iar reculul în piață este rapid și brutal. Lemn pe picior aproape nu se mai cumpără de către firmele de exploatare. Mai mult de jumătate din cantitatea de lemn fasonat s-a cumpărat la prețul de pornire al licitației, iar cumpărătorii nu se grăbesc să ridice marfa, rezervându-și dreptul de a renunța la ea.
  • La finalul crizei, firmele autohtone se vor afla la mila marilor companii care vor dicta prețurile într-o piață în care foarte probabil alți jucători internaționali (de pildă Ucraina și China) vor arunca lemn în piață la prețuri de dumping.

Ce ar trebui făcut:

  • inițierea unui dialog cu actorii sectorului forestier pentru a identifica modalitățile prin care se poate menține activitatea la parametrii posibili în contextul economic actual;
  • transmiterea unui mesaj de susținere pentru sectorul forestier egal ca intensitate și angajament cu cel luat față de toate celelalte sectoare ale economiei (pe principiul „nu lăsăm pe nimeni în urmă”);
  • pregătirea unui plan sectorial de revenire în piața națională și internațională imediat ce condițiile o vor permite.

 

  1. Asocierea Gărzilor Forestiere cu echipajele MAI și MApN nu contribuie la o mai bună eficiență a controalelor.
  • Contribuția unui polițist sau militar la executarea controlului este pur decorativă, neputând aduce vreun aport suplimentar față de orice alt control uzual al transporturilor de lemn.
  • În mod normal, cei ce fac astfel de controale sunt oricum însoțiți de un polițist pentru a avea dreptul de a opri vehiculele de transport, iar analiza actelor și a încărcăturii nu este o chestiune de competența poliției sau Armatei.

Ce ar trebui făcut:

  • derularea controalelor circulației materialului lemnos fără implicarea personalului MApN, conform cu reglementările în vigoare;
  • rigurozitate și severitate maximă în aplicarea legii.

 

  1. Retragerea certificatului de atestare a firmelor de exploatare este o problemă mult mai complicată din punct de vedere juridic.
  • Cu excepția cazului în care agentul economic este prins în flagrant în timp ce execută tăierea ilegală, este imposibil de demonstrat vinovăția sa, putându-se prevala de faptul că ilegalitatea a fost comisă de un terț.
  • Chiar dacă responsabilitatea materială a tăierii ilegale este a sa, comiterea faptei nu îi este juridic imputabilă, deci poate acționa în justiție cu șanse foarte mari de a câștiga procesul și de a solicita despăgubiri.

Ce ar trebui făcut:

  • Menținerea măsurii de retragere a certificatului de atestare pentru firmele de exploatare care au încălcat în mod evident legislația în vigoare, dar cu clarificarea juridică impecabilă a situațiilor în care retragerea este aplicată.

 

  1. Ordinul 465 /24.03.2020 conține ambiguități juridice care vor genera complicații ulterioare
  • Exprimarea din OM 465/24 martie 2020 este extrem de ambiguă: se retrage certificatul de atestare „dacă sunt constatate tăieri ilegale în parchete neautorizatela care exploatarea s-a realizat de operatorul economic atestat […]“. Cu alte cuvinte, dacă se taie ilegal din parchete autorizate, totul este în regulă!

Ce ar trebui făcut:

  • Clarificarea ambiguităților utilizând terminologia legală consacrată prin Codul silvic și legislația subsecventă.

 

  1. ROMSILVA este pusă într-o situație extrem de dificilă din punct de vedere financiar
  • Suspendarea activităților de exploatare va pune în dificultate agenții economici. Se vor înregistra arierate la plăți către ROMSILVA. Iar ROMSILVA tocmai vine după unul din cei mai proști ani din punct de vedere financiar, urmare a unui management dezastruos al precedentului director general și al căderii generale a pieței lemnului.
  • Executarea lucrărilor silvice va fi pusă sub mare presiune pe fondul crizei financiare a ROMSILVA și a blocării oamenilor în propriile gospodării în perioada în care se fac împăduriri și alte lucrări importante.
  • Nu există mecanisme de susținere a activității Romsilva prin sume acordate de la buget. Sindicatul ROMSILVA a început deja să vorbească despre alocarea de sume de la buget pentru plata salariilor, dar pe fondul cheltuielilor masive pentru susținerea întregii economii afectate de pandemia COVID-19 e puțin probabil să mai existe resurse pentru noi alocări.

Ce ar trebui făcut:

  • Analiza situației financiare a ROMSILVA și pregătirea unui plan financiar de urgență pentru anul 2020 care să includă măsuri pentru executarea lucrărilor silvice și plata salariilor.

* Material realizat de Sorin Sfîrlogea, GL Mediu și Resurse naturale CNPP

Coronavirus

Dacian Cioloș, scrisoare către Guvern: „Vă propun o serie de măsuri necesare pentru ca Guvernul să se angajeze ferm în susținerea artelor spectacolului și a cinematografiei românești”

Publicat

pe

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al Grupului Renew Europe, i-a trimis o scrisoare premierului Ludovic Orban în care îi solicită adoptarea de urgență a măsurilor necesare pentru susținerea artelor spectacolului și cinematografiei în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19, în condițiile în care ”sectorul cultural din România este unul dintre domeniile cele mai afectate de criză”.

În cadrul scrisorii, liderul PLUS i-a enumerat șefului Guvernului instrumentele pe care le-ar putea pune în practică, în acest sens, inclusiv utilizând surse europene de finanțare.

Scrisoarea lui Dacian Cioloș vine în urma discuțiilor avute recent cu reprezentanți ai sectorului

Textul scrisorii:

„Către: Guvernul României

În atenția: Domnului prim-ministru al României, Ludovic Orban
Cc: Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu
Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru
Ministrul Finanțelor Publice, Vasile-Florin Cîțu
Ministrul Muncii și Justiției Sociale, Victoria Violeta Alexandru
Ministrul Afacerilor Interne, Ion Marcel Vela
Consilier prezidențial Sergiu Nistor

Subiect: Susținerea artelor spectacolului și cinematografiei în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19

21 mai 2020

Stimate domnule prim-ministru,

În aceste momente fără precedent în istoria recentă, e nevoie să dăm dovadă de creativitate și capacitate de adaptare pentru a depăși criza cauzată de pandemia de COVID-19.

Este important să repornim activitatea economică -am făcut sugestii și propuneri în acest sens și sunt gata să ajut în continuare -, însă e important să nu lăsăm deoparte nici celelalte domenii care ajută la funcționarea societății și mă refer aici la sectorul cultural din România. Activitățile culturale și artistice sunt utile echilibrului societal mai mult decât oricând și nu trebuie privite doar din perspectiva economică, ci și din perspectiva sănatății sufletești a oamenilor, mai ales în acest moment, după luni de distanțare socială.

Sectorul cultural din România este unul dintre domeniile cele mai afectate de criză. Artele spectacolului și cinematografia sunt într-o situație critică. Mai mult decât atât, scena independentă, care a evoluat și s-a dezvoltat cu eforturi considerabile în ultimii ani, este cea mai expusă în acest moment și riscă disoluția, fără venituri și în imposibilitatea de a-și achita cheltuielile de mentenanță.

În acest context, în urma discuțiilor avute recent cu reprezentanți ai sectorului și analizând posibilitățile oferite de diferite surse europene, vă propun o serie de măsuri necesare pentru ca Guvernul să se angajeze ferm în susținerea artelor spectacolului și a cinematografiei românești în contextul crizei de COVID-19 și în procesul de recuperare post-criză:

● Fond special de protecție și prevenție pentru acoperirea costurilor privind măsurile de siguranță impuse de reglementările în vigoare (măști faciale, substanțe dezinfectante etc) ce vizează asigurarea sănătății și securității participanților la realizarea filmelor care urmează să fie turnate, cât și pentru repetițiile artiștilor și pregătirea producțiilor teatrale;
● Fond de asigurare de rezervă pentru preîntâmpinarea eventualelor blocaje în producția cinematografică și teatrală, care să preia costurile de asigurare a producției în cazul în care aceasta trebuie oprită din cauza infectării cu COVID-19 a membrilor echipei;
● Fond de sprijin pentru rentabilizarea producțiilor cu public limitat, pentru compensarea pierderilor cauzate de organizarea unor forme de spectacol cu restricții de participare a publicului datorate regulilor de distanțare fizică;
● Susținerea sectorului independent prin identificarea unor instrumente financiare care să asigure:
○ Compensarea cheltuielilor fixe pentru spațiile de funcționare
○ Măsuri de protecție socială pentru artiștii și colaboratorii acestor instituții.

Dincolo de acordarea unor forme de ajutor de stat, a căror aprobare de către Comisia Europeană se acordă în această perioadă cu mare flexibilitate, cele mai multe dintre aceste măsuri pot fi sprijinite financiar prin programele Uniunii Europene mobilizate pentru a face față impactului economic al pandemiei în curs. Cateva instrumente care pot fi folosite sunt Schema SURE privind împrumuturi din partea UE pentru finanțarea măsurilor de păstrare a locurilor de muncă, Instrumentele CRII și CRII+ (Inițiativa pentru investiții și măsuri specifice ca reacție la coronavirus) sau Fondul European pentru Investiții Strategice care finanțează IMM-urile.

De asemenea, pentru domeniul cultural există câteva măsuri specifice, ca de exemplu adaptarea Programului Europa Creativă. Pot fi foarte utile idei existente pe platforma Creatives Unite înființată de Comisia Europeană ca o rețea europeană de schimb de experiență în cultură. Este important ca, printr-un dialog între reprezentanții sectorului cultural și Guvern, să se analizeze oportunitățile oferite prin aceste instrumente europene și să evalueze modalitățile cele mai rapide și mai adaptate pentru adresarea problemelor identificate.

În paralel cu aceste măsuri sugerate mai sus, pentru supraviețuirea sectorului cultural românesc, vă solicit să adoptați urgent setul de norme și proceduri pentru ca activitățile culturale să poată să își reia gradual activitatea în condiții de siguranță. Cel puțin 12 state membre ale Uniunii Europene au întreprins deja astfel de demersuri și au identificat soluții pentru susținerea culturii și reluarea activităților cu public. Măsurile au privit respectarea normelor de protecție sanitară și distanțare fizică ce se impun în această perioadă, comunicând și pregătind planuri predictibile, pe termen lung, de revenire în activitate pentru sectorul cultural. Există deja modele de bune practici pe care România le poate urma.

România nu își poate permite ca elemente care ne definesc ca țară, precum scena culturală și creativă locală, să nu aibă mijloace de exprimare și de supraviețuire în această perioadă critică. Pentru binele societății și al democrației, avem nevoie de un sector cultural vibrant.

Cu considerație,

Dacian Cioloș,
Membru al Parlamentului European,
Președinte PLUS și al Grupului politic european Renew Europe”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Coronavirus

Dacian Cioloș, la RFI: Din partea Guvernului a existat în mod clar o comunicare deficitară și, în multe cazuri, lipsită de empatie față de problemele oamenilor

Publicat

pe

„Suntem într-o perioadă în care ne ajung din urmă reforme pe care nu le-am făcut la timp, pe care partidele care au fost la guvernare și au avut majoritate în Parlament nu le-au făcut la timp. Vedem că avem aceleași probleme de care discutăm de ani”, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al Grupului Renew Europe, joi dimineață, în cadrul unei intervenții telefonice la RFI, în care a criticat Parlamentul și Guvernul pentru modul în care gestionează criza COVID-19.

„Cu tristețe trebuie să spun că nu mă surprinde faptul că tot mai multă lume își pierde încrederea în autoritatea statului și aici mă gândesc în primul rând la deciziile la nivel politic și la lipsa calității în unele domenii a serviciului public oferit de cetățean. Parte din ceea ce s-a decis acum intră în aceeași categorie (…) Suntem în același punct: numiri politice, protecție politică pentru anumite numiri politice în posturi de management care au fost făcute pentru că bătălia este între cele două mari partide care și-au numit oameni politic în Sănătate, Educație, Administrație Publică pe măsură ce au ajuns la guvernare. Acum, politicienii din Parlament, majoritatea, în loc să se preocupe de soluții – eu aș fi vrut să văd acum o dezbatere despre soluții economice pentru relansarea economiei, nu de protecție aproape de clan a unor numiri politice în fruntea unor instituții ale statului, stat care, iată, e slăbit și stat în care tot mai multă lume își pierde încrederea”, a declarat liderul PLUS.

Întrebat dacă este mulțumit de modul în care Guvernul a gestionat starea de urgență și gestionează acum starea de alertă, liderul PLUS a răpuns: „Parțial, aș spune, pentru că – și aici nu e vorba de cât sunt eu, personal, de mulțumit sau de nemulțumit – vedem chiar și din analize și sondaje modul cum percepe lumea, cum percep oamenii pe stradă acest mod de gestionare. Eu cred că am avut noroc că am avut un președinte care a fost ferm și clar și care a comunicat și pentru Guvern, pentru că din partea Guvernului mie mi se pare că a existat în mod clar o comunicare deficitară și, în multe cazuri, lipsită de empatie față de oameni și față de problemele oamenilor, vorbesc la nivel politic. Au existat anumite bâlbe, a existat acea perioadă de vid legislativ în modul de a gestiona lucrurile (….) Apoi transparența: noi am cerut transparență încă de la început în modul în care se fac achizițiile publice, în modul în care se iau deciziile, explicate proceduri foarte clare pentru spitale, pentru toate instituțiile din domeniul sanitar, protocoale foarte clare.

Știu că s-a organizat o rețea a medicilor români care lucrează în alte țari din UE tocmai în ideea de a ajuta colegii din România cu modele de proceduri și reguli pe care ei le respect în această perioadă de gestionare a crizei de COVID-19. Lucrurile acestea ar fi trebuit să le facă foarte clar statul, autoritățile publice. Deci suntem într-o perioadă în care ne ajung din urmă reforme pe care nu le-am făcut la timp, pe care partidele care au fost la guvernare și au avut majoritate în Parlament nu le-au făcut la timp. Vedem că avem aceleași probleme de care discutăm de ani: sistemul de sănătate precar, sistemul de educație – la fel, care a fost în lumina reflectoarelor, în această perioadă, pentru că a trebuit să trecem de la un sistem de predare la altul, folosind noile tehnologii unde iar vedem că am rămas un pic în urmă față de alte țări tocmai pentru că nu am făcut reforme la timp. Ca să nu mai vorbesc de administrația publică, de calitatea serviciului public (….) dacă am fi continuat măcar ceea ce s-a început în 2016 cu transparentizarea unor proceduri sau a modului de lucru, și cu digitalizarea relației între stat și cetățean (…) vă dați seama că ar fi mers lucrurile mult mai ușor pentru cetățeni și pentru companii în această perioadă”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Coronavirus

Dacian Cioloș: Criza aceasta va fi o oportunitate cum rar am văzut în ultimii 70 de ani ca UE să crească

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

„Cred că mai mult ca oricând această Conferință pentru Viitorul Europei își are locul ca să tragem învățămintele din această criză și să vedem ce-i de făcut ca să nu mai spunem că UE nu a intervenit suficient într-o situație sau alta“, a declarat președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe, marți, în cadrul unui webinar organizat de Biroul Parlamentului European în România despre sprijinul UE acordat cetățenilor europeni în contextul pandemiei de COVID-19.

„Unii prezic acest lucru aproape sistematic, o dată la câțiva ani, de 70 de ani încoace de când există comunitatea europeană. Amintesc că tocmai am sărbătorit 70 de ani de la Declarația lui Schuman care a pus bazele construirii comunităților europene și mai apoi a Uniunii Europene. Putem trage, totuși, o concluzie din toate aceste previziuni neîmplinite și anume că UE, într-adevăr, a trecut prin mai multe crize de la Al Doilea Război Mondial încoace și sistematic nu doar că nu a dispărut, dar a ieșit întărită din acele crize. UE s-a consolidat, s-au luat decizii care au crescut gradul de integrare și pe piața comună, și din punct de vedere economic și social după astfel de crize.

Într-adevăr, acum trăim o criză fără precedent de la Al Doilea Război Mondial încoace pentru că toate statele membre sunt afectate în mod simetric și cred eu că aceasta va fi o oportunitate cum rar am văzut în ultimii 70 de ani ca UE să crească. Lucrul ăsta se poate întâmpla și dacă vom folosite judicios un instrument pe care grupul pe care îl conduc l-a propus și anume constituirea unei conferințe pentru viitorul UE în care să dezbatem modul în care proiectul de construcție europeană poate să fie ameliorat, implicând direct și cetățenii, nu doar decidenții politici.

Cred că mai mult ca oricând această Conferință pentru Viitorul Europei își are locul ca să tragem învățămintele din această criză și să vedem ce-i de făcut ca să nu mai spunem că UE nu a intervenit suficient într-o situație sau alta”, a declarat liderul PLUS, întrebat ce le răspunde celor care afirmă că UE va dispărea.

La întrebarea unei eleve despre „cum se poate educa un popor care la prima greutate uită tot binele adus de Europa”, Dacian Cioloș a răspuns: „Protejând libertatea cetățenilor, protejându-le libertatea de a gândi, libertatea de a studia oriunde vor în UE, de a munci oriunde vor în UE, de a călători. Cred că ăsta este modul cel mai practic și mai direct de a vorbi despre UE pentru că în momentul în care ești în contact direct cu aceste libertăți, nu mai vrei să ți se ia înapoi.

Uitați reacția pe care au avut-o mulți cetățeni europeni în momentul în care s-au închis frontierele pentru câteva zile, pentru câteva săptămâni, pentru că avem o generație care s-a născut și a trăit cu frontierele în interiorul UE deschise, oameni care nu au trăit perioada pe care am trăit-o și eu când stăteam la coadă la vize, la o ambasadă sau alta, și apoi treceam prin puncte de frontieră cu controale.
Un alt argument: oameni care au avut contact într-un fel sau altul cu această libertate nu mai vor să li se ia înapoi și din România, din păcate sau din fericire, pentru că depinde unghiul din care îl vedem, cred că aproape nu este familie din care să nu fi fost cel puțin o persoană care să fi studiat sau să fi muncit undeva în UE.

Acestea sunt niște drepturi care au fost obținute pentru că România este în UE.

Un alt argument: haideți să ne uităm peste Prut și să ne comparăm cu Republica Moldova și să vedem unde am vrea să trăim pentru că, dacă nu am fi în UE, probabil că unele dificultăți pe care le trăiesc frații noștri de peste Prut și pe care încercăm și noi să îi ajutăm, din păcate nu am putut discuta astăzi despre ceea ce facem noi, Delegația României, ca să sprijinim Republica Moldova, iată, trebuie să o facem pentru că Republica Moldova e dincolo de această limită.

Un ultim argument: cei care se împotrivesc UE, populiștii eurosceptici, până acum nu au propus nimic, nicio alternativă decât reîntoarcerea în trecut și autoizolarea și autoizolarea am văzut ce înseamnă acum pentru că am făcut-o de nevoie și cred că a fost o lecție suficient de practică și de consistentă”.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare
Editorialeacum 2 zile

Administrația PSD = #Nimic pentru bicicliști, #Nimic pentru Capitală!

Revista Preseiacum 2 zile

Dacian Cioloș, la Digi24: Pentru agricultură, e important să putem susține financiar agricultorii, să își continue activitatea de înființare și de întreținere a culturilor

Știri Localeacum 3 zile

Redeschiderea Pieței Rahova din Sectorul 5 al Capitalei, o tragedie gata să se întâmple

Coronavirusacum 3 zile

Dacian Cioloș, scrisoare către Guvern: „Vă propun o serie de măsuri necesare pentru ca Guvernul să se angajeze ferm în susținerea artelor spectacolului și a cinematografiei românești”

Coronavirusacum 4 zile

Dacian Cioloș, la RFI: Din partea Guvernului a existat în mod clar o comunicare deficitară și, în multe cazuri, lipsită de empatie față de problemele oamenilor

Noutăți Generaleacum 4 zile

Daniela Ancuța Șarpe: O cultură antreprenorială autentică și performantă ar putea însemna chiar oprirea migrației românilor și întoarcerea lor în țară

Stiri PLUSacum 4 zile

Dragoș Pîslaru: Recomandările PLUS pentru relansarea economică, confirmate de Comisia Europeană

Noutăți Generaleacum 4 zile

Măsura gradului de „distanțare economică” dintre Guvern și mediul antreprenorial

Noutăți Generaleacum 4 zile

Generația PLUS Argeș ajută tinerii din județul Argeș – și nu numai – să obțină teren gratuit din partea primăriilor

Coronavirusacum 5 zile

Dacian Cioloș: Criza aceasta va fi o oportunitate cum rar am văzut în ultimii 70 de ani ca UE să crească

Cele mai citite