Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Noutăți Generale

Măsura gradului de „distanțare economică” dintre Guvern și mediul antreprenorial

Publicat

pe data de

Au trecut deja câteva zile de când a încetat starea de urgență, iar noi încă nu știm ce se va alege de economia României. Deși s-a spus că va fi lansat acum 2-3 săptămâni, faimosul „plan de relansare economică” a economiei anunțat de Guvern încă nu există sau, cel puțin, nu a fost comunicat public. 

Apelul PLUS este unul către transparență și dialog adevărat între Guvern, pe de o parte, și mediul de afaceri și publicul general, pe de altă parte. O criză de amploarea celei ce lovește masiv economiile lumii în această perioadă nu poate fi atenuată și apoi neutralizată printr-o relansare, fiindcă nu este de dorit să „relansăm” economia în condițiile în care circumstanțele s-au schimbat puternic, și vor continuă să se schimbe. Economia României trebuie reconfigurată nu doar pe termen mediu și lung, ci și pe termen scurt, fiindcă trebuie să fim pregătiți să facem față unor alte eventuale valuri de infectări cu coronavirus: nu ne putem permite să fim luați prin surprindere dacă actuala criză
sanitară va reveni peste câteva luni, așa cum estimează experții epidemiologi.

O reconfigurare a economiei trebuie să pornească, în primul rând, de la măsuri concrete care să scoată la suprafață economia subterană, să scadă evaziunea fiscală și să crească nivelul de colectare la bugetul de stat (care, în România, este puțin peste 30% din PIB, cu mult sub media europeană, de circa 45%).

La acest capitol, nu este nevoie de a „reinventa roata”, ci va fi suficient, eficient și rapid să analizăm exemplele de bună practică din Uniunea Europeană și să le adaptăm la cazul nostru. Totul în paralel cu digitalizarea reală și completă a ANAF, esențială într-un astfel de demers.

În acest context extrem de dificil și de nesigur, vedem cum crește constant numărul contractelor de muncă desfăcute/ încetate, ceea ce reprezintă cel mai mare pericol pentru economia țării noastre. Iar obiectivul principal al tuturor ar trebui să fie securizarea locurilor de muncă, urmată de crearea altora noi, cu ajutorul unor măsuri coerente, bine direcționate și implementate corect.

Pe de altă parte, mediul de afaceri dă semne majore de nervozitate și de nerăbdare. Din discuțiile periodice pe care PLUS le-a avut în ultimele două luni cu numeroși antreprenori ce activează în diferite domenii, reiese clar că nevoia de finanțare a proiectelor de investiții este foarte mare. Iar acest lucru trebuie să ne bucure și să ne dea încredere: faptul că antreprenorii vor să facă investiții cu impact multiplicator în economie este un semn excelent. Însă ei au nevoie de sprijin pentru a realiza aceste investiții. Și tocmai aici Guvernul încă nu reacționează în mod clar și coerent, în ciuda repetatelor declarații făcute de diferiți miniștri în ultima lună, cu referire la posibile programe de finanțare ce vor însuma, se pare, 2 miliarde de euro (1 miliard de euro în curs de validare oficială, provenit din negocieri cu Comisia Europeană, și 1 miliard de euro provenit din realocări între programe, economii obținute pe proiectele în curs de implementare și din fazări între actualul cadru financiar și cel pentru perioada 2021-2027).

Astăzi, 20 mai, încă nu este clar care vor fi, în mod concret, sursele de finanțare ce vor fi lansate de către guvern. Iar această incertitudine are darul de a scădea încrederea românilor în viitorul apropiat, ceea ce poate fi extrem de nociv pentru economia României.

Iată care sunt solicitările și întrebările cel mai des întâlnire din partea mediului privat către Guvern, având în vedere elementele de mai sus:

– Finalizarea de urgență, sub coordonarea Ministerului Fondurilor Europene, a analizelor pe fiecare program alimentat cu fonduri europene, scopul fiind identificarea tuturor sumelor rămase necheltuite/ neangajate pe actualul cadru financiar.
– Dezbatere publică rapidă și transparență cu toți stakeholderii (asociații patronale, asociații sindicale, mediul ONG, mediul cameral, firmele de consultanță din domeniu, UAT-urile, șamd) pentru a se centraliza și prioritiza nevoile de investiții.
– Publicarea unui document centralizator cu apelurile de proiecte ce prezintă cel mai mare interes, în vederea relansării (sau a lansării, dacă este vorba despre apeluri noi cu obiective și acțiuni neavute în vedere până acum), care să stea la baza unui calendar de lansări pornind de la care antreprenorii să își poată pregăti din timp cererile de finanțare.
– Clarificarea situației pe Programul Operațional Regional POR și pe Programul Operațional Competitivitate POC: stadiul de contractare pentru cererile de finanțare deja depuse și considerate eligibile după evaluare; măsurile de accelerare a evaluării și contractării pentru apelurile unde aceste activități sunt foarte mult întârziate; măsură în care se are în vedere supracontractarea pe cele două programe, în așa fel încât, cu ajutorul fazării, să existe fonduri europene atrase și în anul 2021, iar acesta să nu fie unul pierdut, în care doar se acreditează autoritățile de management.
– Clarificarea și detalierea (re)lansărilor de apeluri pe POR și POC, pentru că antreprenorii să aibă o viziune clară și corectă:
● Se va relansa apelul POR 2.1A pentru microîntreprinderi (200 mii euro)? Dacă da, cu ce buget total?
●  De ce este atât de restrictiv/ prohibitiv ghidul pe viitorul apel național POR 2.2., lansat îndezbatere publică pe 14 mai și atât de așteptat de  antreprenori de peste un an de zile? Finanțarea nerambursabilă avută în vedere este de minimum 2 milioane de euro (cu cofinanțare
de 857.000 de euro), în condițiile în care, pe anterioarele apeluri POR 2.2., finanțarea maximă a fost de 1 milion de euro, iar pe POR 2.1A de 200.000 de euro. În plus, se cere vechime de cel puțin 7 ani pentru că o firma să poată avea șanse la punctaj maxim.
● Care vor fi, în mod concret, cele două noi apeluri pe POC despre care se tot vorbește de o luna încoace, dedicate proiectelor de natură medicală și e-sănătății? Când se vor lansa ghidurile în dezbatere publică?
– Eliminarea blocajelor apărute în implementarea proiectelor pe Programul Operațional Infrastructură Mare POIM, în condițiile în care investițiile în infrastructură sunt întotdeauna generatoare de valoare adăugată în economie.
– Care va fi soarta programelor gestionate de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri? Se vor relansa programele „Microindustrializare” (100 mii euro), „Comerț-Servicii” (250.000 de lei) și Start-Up Nation (200.000 de lei, cu grilă de punctaj și criteriile de departajare modificate)? Dacă da, când? Care sunt bugetele avute în vedere?
– Ce are în vedere Ministerul de Finanțe în ceea ce privește continuarea schemei de ajutor de stat pentru finanțarea investițiilor de cel puțin 4,5 milioane lei (HG 807)?
– Ce finanțări concrete vor fi lansate de către MEEMA în cadrul bugetului total de 1 miliard de euro menționat în repetate rânduri în ultima perioada ?Care sunt scenariile pe care ministerul le analizează, în condițiile în care se vorbește despre: sume fixe sau variabile care să acopere costurile angajatorilor cu echipamentele medicale pentru protecția angajaților; microgranturi pentru capital de lucru de câteva zeci sau sute de mii de euro; granturi pentru investiții de 200 sau 800.000 de euro, șamd? Când vor fi publicate pentru a există o dezbatere publică reală și transparență pe marginea lor? În ce fel implică MEEMA mediul privat, beneficiarul acestor viitoare finanțări, în aceste
analize? Care sunt pragurile avute în vedere pentru aceste finanțări? Există domenii de activitate ce vor fi privilegiate în accesul la respectivele finanțări? Dacă da, în urmă căror analize concrete și pe baza căror criterii au fost selectate?
– Există consultări concrete cu mediul bancar în așa fel încât să fie atinse cele două obiective
majore de mai jos? Care este gradul de deschidere din partea băncilor pe aceste două aspecte?
● Acordarea de credite din partea băncilor care să acopere cota de cofinanțare cu care trebuie să vină beneficiarii de proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă(se observă, în ultima perioada, o reticență a instituțiilor bancare în a acordă astfel de credite, în ciuda faptului că beneficiarul le poate garanta cu echipamentele achiziționate sau cu construcțiile realizate în cadrul investiției, de exemplu).
● Crearea și implementarea unui mecanism semi-automatizat de evaluare rapidă a bancabiliății proiectelor depuse în cadrul apelurilor lansate (cu finanțare din fonduri europene nerambursabile sau naționale), pentru simplificarea și accelerarea procesului de evaluare tehnico-financiară a aplicațiilor.
– Cum funcționează în mod real comunicarea dintre Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) și băncile înscrise în Programul IMM Invest? Când va există un set unitar de norme de aplicare și de criterii de evaluare a cererilor depuse pe acest program în așa fel încât toți potențialii beneficiari să beneficieze de aceleași condiții, indiferent de banca selectată? De ce unele bănci le solicită solicitanților elemente despre care FNGCIMM spune că nu sunt absolut deloc necesare, iar băncile nu ar trebui să le ceară (cum ar fi demonstrarea faptului că firma în cauza a fost afectată de criză, sau existența certificatului de situație de urgență)? Până la urmă, cui anume se adresează IMM Invest? Firmelor care se află în reală dificultate și au nevoie de sprijin, sau celor care erau bancabile și înainte de criză, și vor să realizeze investiții? Pentru că mesajele în acest sens venite din partea guvernului și a FNGCIMM, pe de o parte, și din partea băncilor, pe de altă parte sunt cât se poate de diferite.
– Care este stadiul programului asemănător IMM Invest ce va fi destinat întreprinderilor mari, derulat prin Eximbank, despre care a vorbit Ministerul de Finanțe acum peste o lună? Există un text pentru acest program care să fie lansat în dezbatere publică? Ce buget va fi alocat Care vor fi pragurile finanțărilor pe care le vor putea accesa întreprinderile mari? Vor fi doar pentru investiții, sau și pentru capitalul de lucru?

După cum se vede mai sus, există enorm de multe întrebări din partea mediului de afaceri către Guvern, întrebări concrete și la obiect, izvorâte din dorința antreprenorilor de a face investiții, de a securiza locurile de muncă și de a crea altele noi. Din păcate, acest fapt arată că există o ruptură majoră de comunicare și o lipsa de transparență între guvern și mediul de afaceri, ce durează de mult timp și ce riscă să își pună o amprentă nocivă pe evoluția economiei țării noastre în următoarea perioadă.

Antreprenorii vor să știe cât mai repede niște lucruri foarte simple, iar guvernul le este dator cu aceste răspunsuri care să fie clare și concrete:
– Ce finanțări rambursabile și nerambursabile se vor lansa?
– Când se vor lansa?
– Ce bugete vor există?
– Care sunt condițiile de accesare a respectivelor finanțări?

Așa cum mediul de afaceri este deschis către un dialog real și constructiv cu guvernul, și PLUS, prin experții săi din diferite domenii, este gata să sprijine guvernul în articularea planului de reconfigurare economică a României pe termen scurt, mediu și lung. Noi suntem aici, gata oricând să aducem un PLUS de experiență, expertiză, critici constructive și idei concrete.

* Celula executivă de criză PLUS – Grupul de Lucru Economie

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Noutăți Generale

Dacian Cioloș, pentru L’Opinion: Renew Europe o va asculta pe doamna von der Leyen foarte atent. Nu mai e timpul pentru orientări generale. Concret, cum progresează Europa?

Publicat

pe

„Discursul privind starea Uniunii, care va fi rostit de președintele Comisiei Europene miercuri, va sta la baza angajamentelor pentru anul viitor”, susține copreședintele USR PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe, în cadrul unui editorial pentru publicația franceză L’Opinion.

„În multe țări, critica agresivă a Europei a devenit un sport național, în special alături de critica recurentă a deficiențelor democratice ale Uniunii. Unele critici sunt fondate și vrem să le adresăm. Mai ales când vedem haosul care persistă la frontierele noastre interne din lipsa de coordonare a sănătății.

Aceste lipsuri nu ar trebui să ascundă, în dezbaterile și mass-media naționale, reuniunile majore deschise, transparente și care stau la baza deciziilor luate la nivel european. Aceste momente pot fi mândria unui continent în ceea ce privește valorile libertății și ale democrației în cadrul cărora deciziile sunt luate, după deliberări, uneori lungi și plictisitoare, dar respectând echilibrele politice.

Vom trăi unul dintre acele momente puternice ale democrației în această săptămână, odată cu discursul privind starea Uniunii, care va fi rostit miercuri de către președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în fața reprezentanților cetățenilor. Acest discurs va prezenta bilanțul anului trecut și va constitui baza angajamentelor pentru anul viitor, Comisia asumându-și responsabilitatea în fața Parlamentului.

Transformări. Renew Europe o va asculta pe doamna von der Leyen foarte atent. Nu mai e timpul pentru orientări generale. Concret, cum progresează Europa cetățenilor?

O Europă care să permită tuturor să depășească criza sănătății continuând să trăiască și să circule și celor mai mici și mai vulnerabile companii să investească pentru a-și reveni.

O Europă care să permită transformărilor verzi și digitale să nu devină orizonturi triste, purtătoare de constrângeri și de pierderi de libertăți, ci tranziții pozitive, fondatoare ale unei noi relații cu resursele naturale și inovațiile sociale, economice și tehnice.

O Europă care să pună presiune în fața unui prim-ministru britanic care își pierde reperele, a unui lider turc în fuga sa naționalistă și a unui Putin nerăbdător să semene discordia în interiorul și în apropierea Uniunii noastre.

O Europă, în final, care să nu lase deoparte teritoriile sale rurale, ci să le integreze într-o strategie coerentă de modernizare, inclusiv bazându-se pe o agricultură în care digitalul și ecologizarea nu sunt acolo pentru a crea birocrație , dar pentru a genera venituri pentru fermieri și bunăstare pentru cei care doresc să mănânce într-un mod sănătos și la prețuri accesibile.

Fiecare dintre deciziile noastre trebuie să le permită cetățenilor noștri să câștige independență, libertate și prosperitate durabilă. Un pas important pentru legea europeană a climei tocmai a fost făcut în Comisia de mediu a Parlamentului. Ea stabilește un curs promițător. Așteptăm o lege privind serviciile digitale care să deschidă calea către independența europeană în ceea ce privește procesoarele, criptarea datelor și cloud. Aceste tehnologii de zi cu zi ne influențează modul nostru de viață în viitor. Ar fi iresponsabil să ne bazăm pe puteri străine. Europa are în mână destinul nostru comun, spațiile noastre de creativitate și libertatea de mâine”, a scris Dacian Cioloș.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

Alin Mituța: Doamna ministru al Educației, puneți toată energia și resursele în mandatul pentru care sunteți acolo și anume să vă ocupați de guvernare, nu de politică electorală

Publicat

pe

Alin Mituța, membru al Biroului Național PLUS

Alin Mituța, membru al Biroului Național PLUS, solicită ministrului Educației, Monica Anisie, să renunțe la politica electorală, în contextul începerii anului școlar, și să ceară demisia celor doi secretari de stat din minister care „și-au luat bine-mersi concediu ca să participe la campania electorală exact când era mai mare nevoie de ei”. Este vorba despre Luminița Barcari, candidată la președinția CJ Ialomița, din partea PNL și Dragoș Rădulescu, candidat la Primăria Ploiești din partea PMP.

„În 2016, Dacian Cioloș a impus o regulă de bun-simț: dacă voiai să candidezi la alegeri trebuia să îți dai demisia din guvern, sau erai demis dacă refuzai. Regula se aplica pentru toată lumea: miniștri, secretari de stat, consilieri, prefecți etc. Asta pentru că nu poți să îți îndeplinești și o funcție executivă care ia de obicei 18 de ore din 24 și să fii și candidat, folosind inclusiv resursele funcției.

Astăzi aflăm că deși începerea anului școlar se anunță un fiasco, doi secretari de stat din Ministerul Educației, care se ocupă și de învățământul preuniversitar, și-au luat bine-mersi concediu ca să participe la campania electorală exact când era mai mare nevoie de ei (Luminița Barcari, candidată la președinția CJ Ialomița, PNL și Dragoș Rădulescu, candidat la primăria Ploiești, PMP).

În același timp, tocmai doamna ministră a Educației cere să nu fie politizată începerea anului școlar.

Doamnă ministru, dacă vreți cu adevărat să nu fie politizat evenimentul, atunci cereți imediat demisia colegilor dumneavoastră și puneți toată energia și resursele ministerului în mandatul pentru care sunteți acolo și anume să vă ocupați de guvernare, nu de politică electorală”, a scris Alin Mituța pe Facebook.

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare

Noutăți Generale

Dacian Cioloș, la Oradea: Alianța USR PLUS nu a intrat în această competiție doar cu un discurs și cu acuze, ci cu planuri bine puse la punct pentru comunități, pentru județe

Publicat

pe

Dacian Cioloș, copreședintele USR PLUS, a revenit sâmbătă, 12 septembrie, la Oradea, pentru a susține candidații Alianței la alegerile locale.

Dacian Cioloș, la piața din Beiuș:

După o vizită în Țara Beiușului împreună Sorin Briscan, candidatul USR PLUS la Primăria municipiului Beiuș, în cadrul căreia s-a întâlnit cu producătorii locali, Dacian Cioloș a susținut o conferință de presă în parcul 1 Decembrie alături de Ioana Mihăilă, candidatul USR PLUS la Primăria municipiului Oradea, Simona Bișboacă, propunerea pentru Consiliul Județean Bihor, și Silviu Dehelean, deputat USR Bihor.

Am primit chiar și în privat mai multe mesaje de la oameni din țară care întrebă: «Dar ce e de schimbat la Oradea?», «De ce ați fost acolo?». Impresia oamenilor este că Oradea este un reper de administrație locală și că nu mai e nimic de schimbat. Motivul pentru care există această impresie este faptul că, într-adevăr, prin comparație, din multe orașe unde politicienii efectiv și-au bătut joc de toți banii oamenilor și nu au făcut absolut nimic pentru dezvoltarea comunităților, se vede că la Oradea s-au mișcat lucrurile și că orașul s-a modernizat. Dar această impresie este prin comparație cu orașe în care politica a însemnat: hoție, incompetență, sinecurism, nepotism, mafii locale și grupuri de interese, firme-căpușă de partid care drenează banii publici. Într-o Românie plină de hoție pare ireal când într-un oraș se mai investește și în infrastructură și în renovări de clădiri.

E nevoie de digitalizare, de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități, de transparentizare completă a administrației publice și de consultare cu cetățenii din toate cartierele și categoriile sociale pentru proiectele orașului. Într-o propoziție, e nevoie de o administrație mai empatică.

Aici, la Oradea, se vede cel mai bine că Alianța USR PLUS nu a intrat în această competiție doar cu un discurs și cu acuze, ci cu planuri bine puse la punct pentru comunități, pentru județe. Colegii mei vin cu îmbunătățiri pentru a crește calitatea vieții fiecărui cetățean.

Acesta este spiritul care ne caracterizează, un spirit de construcție a României, stradă cu stradă, oraș cu oraș, județ cu județ”, a transmis Dacian Cioloș, președinte PLUS și Renew Europe.

Ioana Mihăilă, candidatul USR PLUS la Primăria Municipiului Oradea: „În administrație există «politici publice bazate pe dovezi», unde experții, pe baza studiilor, ne spun niște adevăruri care depășesc simpla relație de cauzalitate. De exemplu: deși am crede că, cu cât facem mai multe străzi, pasaje și parcări în centru, reducem aglomerația și timpul petrecut în trafic, studiile ne arată că, dacă pregătim un oraș pentru mașini, vom avea pe stradă multe mașini (și implicit mult trafic); dacă pregătim un oraș pentru pietoni și bicicliști, vom avea un oraș cu mulți pietoni și bicicliști – adică oameni mai sănătoși și trafic mai puțin îngreunat.

Ne asumăm un mod de guvernare participativ. Propunem pentru Consiliul Local oameni, nu liste. Îi propunem pe Marius, care este preocupat de siguranța cetățenilor, pe Delia, cu experiență în administrație, pe Norbert, pasionat de digitalizare și educație, pe Vasile și Bogdan, militanți pentru un mediu sănătos, pe Adrian, cu experiență în antreprenoriat. Propunem de asemenea înființarea biroului consilierului în primărie, unde vocea cetățenilor poate fi auzită și transmisă mai departe.

Prioritățile noastre țin de: sănătate – prin prioritizarea prevenției, educație – prin susținerea tuturor copiilor, indiferent de mediul socio-economic din care provin, trafic fluidizat – prin proiectarea orașului pentru pietoni și bicicliști și prin susținerea transportului în comun, mediu sănătos – prin creșterea calitativă a spațiilor verzi și gestiunea eficientă a deșeurilor, tineret – prin finanțare adecvată și cooptarea tinerilor în redactarea și implementare politicilor pentru tineret, cultură – prin management cultural profesionist, servicii integrate de asistență socială – prin implicarea organizațiilor nonguvernamentale în proiecte comune cu administrația, antreprenoriat – prin creșterea predictibilității și susținerea pregătirii profesionale a angajaților. Toate acesea vor fi implementare într-un mod participativ, ținând cont de opinia experților, crescând eficiența și reducând riscul de corupție prin profesionalism și transparență.

Propunerile Simonei Bișboacă se axează pe 6 mari teme: administrație transparentă și eficientă, susținerea producătorilor locali, servicii de sănătate accesibile tuturor cetățenilor și investiții în școli, infrastructură dezvoltată, turism responsabil, dar și promovarea diversității culturale și etnice.

„Specialiştii spun că administrarea unui judeţ nu se face după ureche sau după cum dictează partidul, ci în baza unei strategii de dezvoltare pe termen lung. Iar factorii strategici în administrarea și dezvoltarea unui judeţ sunt cei care îl influenţează pe termen lung şi de o manieră puternică, structurală. Reformele nu sunt un exercițiu politic (deşi gradul de autonomie și nivelul de politizare pot limita punerea în aplicare şi impactul acestora); comunicarea, căutarea consensului și construirea încrederii sunt, deci, necesare în conceperea şi aplicarea lor. Iar cea din urmă trebuie neapărat să se bazeze pe analizarea/ evaluarea continuă a aspectelor funcționale și nefuncționale, a declarat Simona Bișboacă.

Silviu Dehelean, deputat USR Bihor, a accentuat necesitatea dezbaterilor în cadrul campaniei: „Alianța USR PLUS Bihor susține o dezbatere între principalii candidați la Primăria municipiului Oradea; avem parte de o campanie de proiecte, dar în care fiecare  aleargă pe culoarul lui, nu avem parte de dialog, de confruntare între idei.  Sunt de părere că orice fel de proiect are nevoie de contraargumente, are nevoie să fie pus în discuție. De aceea, noi considerăm că este important ca Oradea să aibă parte de o dezbatere“.

Candidații la alegerile din 27 septembrie au fost prezenți, sâmbătă după-amiază, în Piața Unirii, unde alături de copreședintele USR PLUS Dan Barna au discutat cu orădenii și au încercat să afle cum pot veni în ajutorul lor încă din prima zi de mandat.

Alianța USR PLUS Bihor își propune ca pe 27 septembrie să obțină un scor prin care să aibă posibilitatea de a implementa măsurile propuse în perioada campaniei electorale.

Suntem convinși că oamenii pe care îi propunem vor reuși să facă diferența și să dezvolte comunitățile din care fac parte.

 

* Material de Andrei Vintilă, responsabil comunicare PLUS Bihor

 

PLUS nu este partid parlamentar,
deci nu beneficiază de subvenții

Citește în continuare
Stiri PLUSacum 2 zile

Dacian Cioloș, la Drobeta-Turnu Severin: Schimbarea României trebuie să înceapă de la stârpirea corupției, a hoției, a incompetenței, a ipocriziei și nepotismelor

Știri Localeacum 3 zile

Dacian Cioloș, în Otopeni: Sunt convins că în câțiva ani se vor vedea rezultatele unui alt mod de abordare al administrației publice în România, facută cu oameni competenți, care au un interes direct în binele comunității

Editorialeacum 4 zile

Mai susține Guvernul lupta anticorupție?

Știri Localeacum 5 zile

Dragoș Tudorache, la Baia Mare: „Oferta noastră politică se bazează în primul rând pe eliminarera corupției din primării”

Știri Localeacum 6 zile

Dragoș Tudorache, la Vatra Dornei: Principala noastră promisiune este să redăm locuitorilor acestui oraș sentimentul de apartenență la „Perla Bucovinei”. Garanția sunt candidații noștri

Știri Localeacum 6 zile

Dragoș Tudorache, la Bacău: Este vital să menținem abordarea europeană. Fondurile europene sunt sursa ideală pentru a pune în aplicare proiectele propuse

Știri Localeacum 7 zile

Simona Spătaru și-a lansat programul de guvernare locală

Știri Localeacum 7 zile

Dragoș Tudorache, la Piatra Neamț: „Banii vor fi cheltuiţi transparent. Punem pe masa cetăţenilor un plan cu proiecte concrete“

Știri Localeacum 7 zile

Dragoș Tudorache, la Buzău: Principala noastră promisiune este o primărie curată, un consiliu local curat, un consiliu județean curat și cinstit

Generația PLUSacum O săptămână

„Tinerii României: între stigmă și neșansă”, conferință organizată de USR Tineret și Generația PLUS

Cele mai citite