Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Știri Internaționale

Lobby-ul extern în Statele Unite

Publicat

pe data de

După întregul scandal mediatic iscat în urma scrisorii trimise de Rudy Giuliani președintelui României, Klaus Iohannis, am rugat-o pe Corina Rebegea, coordonatorul Inițiativei SUA-România din cadrul CEPA (singurul think tank american dedicat situaţiei politice din Europa Centrală și de Est), să ne explice cum e perceput lobby-ul străin în SUA. 

 Mai jos, lămuririle oferite de Corina Rebegea (FOTO):

Pare să fie subiectul zilei, dar rămâne opac şi în mare parte neînţeles de publicul român. De fapt, după cum reiese din articolele de presă recente, nici cei care se angajează în astfel de eforturi nu par să cunoască sau să anticipeze corect efectele acţiunilor lor. Şi în Statele Unite, lobby-ul rămâne o activitate destul de opacă, greu de urmărit şi de multe ori ambiguă prin mijloace şi rezultate.

Două acte legislative reglementează activităţile de lobby în SUA: Actul privind Înregistrarea Agenţilor Străini (Foreign Agents Registration Act – FARA) din 1938 şi Actul privind Transparenţa Lobby-ului (Lobbying Disclosure Act – LDA) din 1995 şi amendat în 2007.

Scopul iniţial şi expres al FARA era să prevină propaganda nazistă, iar în cei şapte ani de la adoptare şi până la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial a stat la baza a 23 de procese penale.

Abia în 1966, FARA a fost amendată în sensul refocusării dinspre propaganda străină spre activităţile unor agenţi care lucrează cu puteri străine pentru a influenţa politicile publice în sensul obţinerii de avantaje economice sau politice. FARA se aplică, deci, oricui se află sub controlul unei persoane, organizaţii sau guvern din străinătate, iar aceşti agenţi trebuie să se înregistreze la Departamentul pentru Justiţie. Baza de date a FARA are în prezent 423 de înregistrări. Unul dintre exemplele recente cele mai notorii îl reprezintă înregistrarea organului de presă al Kremlinului – RT (fostă Russia Today) – ca agent străin ,în decembrie 2017.

Una dintre principale critici aduse FARA este tocmai definiţia vagă a agenţilor străini, care poate fi aplicată unor categorii extinse de organizaţii. Pe de altă parte, această legislaţie este rareori pusă în aplicare – din 1966 până în prezent, au fost doar șapte dosare penale începute în baza acestui act. De fapt, foarte multe acţiuni prin care cetăţeni străini sau organizaţii care reprezintă guverne străine încearcă să obţină atenţie sau chiar o schimbare de poziţie publică din partea legislativului american sau a administraţiei reuşesc să rămână sub radarul legislaţiei existente. De cele mai multe ori se lucrează prin intermediul unor firme de avocatură care apoi pot contracta firme de lobby, eludând astfel obligaţia înregistrării în baza de date FARA. Exemplul care acum face înconjurul planetei este cel al lui Paul Manafort, caz care a readus în dezbaterea publică practicile de lobby şi modul în care acestea sunt reglementate şi monitorizate.

LDA e mai puţin relevantă pentru situaţiile de influenţă externă. Actul reprezintă însă toate definiţiile şi regulile prinvind înregistrarea şi monitorizarea activităţilor de lobby. E important de remarcat că nu orice încercare de a interveni în procesul politic constituie lobby şi că trebuie îndeplinite anumite condiţii legate de personalul angajat şi sumele cu care firma este plătită. Există totuşi o oarecare suprapunere, imprecisă, între cele două acte, mai ales printr-o prevedere conform căreia agenţii comerciali străini înregistraţi în baza LDA nu mai trebuie să se înregistreze şi în baza de date FARA. Nu există o explicaţie oficială pentru această derogare de la FARA, însă putem presupune că legiuitorul american a dorit să delimiteze agenţii pur comerciali de cei care acţionează în numele unor guverne străine.

Deşi în aparenţă proliferarea activităţilor de lobby în SUA şi popularitatea lor printre unii cetăţeni străini reprezintă teme majore în dezbaterea publică, e mult mai important să analizăm în ce măsură aceste acţiuni au într-adevăr vreun efect concret. La nivelul Administraţiei americane, e improbabil ca acţiuni de lobby să ajungă să schimbe orientări majore sau politici publice importante, mai ales în intervale scurte de timp. Cu atât mai mult în chestiuni legate de politica externă pe care Statele Unite au poziţii de lungă durată. De altfel, chiar dosarul Manafort pare să indice acest lucru.

În ceea ce priveşte acţiunile de lobby la nivelul Congresului American, procesul prin care se ajunge la modificarea legislaţiei sau la adoptarea de acte normative noi este unul complicat şi îndelungat. Ceea ce se poate obţine mai uşor sunt audieri publice sau declaraţii politice care au puţine consecinţe practice dincolo de stimularea unor dezbateri în media. În cel mai bun caz, asemenea acţiuni pot atrage atenţia asupra unor teme sau actori (interni sau externi), dar de la vizibilitatea publică şi eventuala politizare a subiectului şi până la acţiuni concrete de politici publice drumul e foarte anevoios.

Știri Internaționale

Alin Mituța: Demisia lui May este simbolul falimentului Brexit. O lecție pentru oricine se mai gândește că poate exista un viitor în afara Uniunii Europene

Publicat

pe

Alin Mituța, candidat la alegerile europarlamentare din 26 mai pe lista Alianței 2020 USR PLUS, consideră că demisia premierului britanic Theresa May este un semn clar al falimentului ideii de părăsire a Uniunii Europene și ar trebui să fie o lecție pentru oricine crede că poate exista un viitor în afara UE.

„Demisia Theresei May este simbolul falimentului Brexit și o lecție pentru oricine se mai gândește că poate exista un viitor în afara Uniunii Europene. Marea Britanie este acum într-o poziție foarte precară, fiind prinsă între decizia imposibilă de a ieși din Uniune și realitatea faptului că niciun fel de scenariu de ieșire nu îi poate fi favorabil. Oricine îi va urma Theresei May va avea o misiune foarte grea care probabil că nu va putea fi clarificată decât printr-un nou referendum“, a declarat Alin Mituța, după ce premierul britanic Theresa May a anunțat vineri că va demisiona din funcție în 7 iunie.

Candidatul USR PLUS la europarlamentare a subliniat că discursurile politice care promovează părăsirea UE trebuie respinse, tema ieșirii din Uniunea Europeană fiind alimentată de populism și de fake-news. „Brexitul va rămâne în istorie ca una dintre cele mai dezastruoase decizii politice, alimentată de populismul și fake news-urile promovate în mod iresponsabil de liderii politici. Tentația unui astfel de discurs există și în România și de aceea e foarte important ca românii să dea un semnal cât mai puternic că locul nostru trebuie să fie în inima Europei și nu la marginea sau în afara ei“, a explicat Alin Mituța.

Theresa May a anunțat vineri, într-un discurs încheiat cu lacrimi în ochi, că va demisiona, la 7 iunie, din funcțiile de prim-ministru al Marii Britanii și lider al Partidului Conservator. May a spus că „regretă profund“ că nu a putut duce la bun sfârșit procesul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, dar că a făcut tot ceea ce a putut.

Premierul britanic și-a încheiat discursul de vineri cu vocea tremurândă și ochii în lacrimi: „Voi părăsi în curând acest post, care pentru mine a fost o onoare. A doua femeie prim-ministru, dar cu siguranţă nu ultima. Nu fac asta cu ranchiună, ci cu o recunoştinţă enormă că am avut ocazia să servesc ţara pe care o iubesc“.

Theresa May a devenit premier în urmă cu trei ani și a avut drept principală temă de guvernare negocierea și aprobarea ieșirii Marii Britanii din UE, pentru a duce la bun sfârșit decizia luată de britanici prin referendum. Planul negociat de ea cu Bruxellesul a fost însă respins de trei ori în Parlamentul de la Londra.

Înlocuitorul lui May va fi următorul lider la Partidului Conservator, care va fi ales în urma unei competiții interne a formațiunii politice. Unul dintre cei văzuți cu mari șanse de a deveni noul șef al conservatorilor este fostul primar al Londrei și fost ministru de Externe în cabinetul May, Boris Johnson, un susținător puternic al BREXIT.

Citește în continuare

Noutăți Generale

The Guardian: Europa trebuie să susțină soluția „celor două state” pentru Israel și Palestina

Publicat

pe

Politicieni europeni de rang înalt îndeamnă UE să respingă orice plan de pace al SUA în Orientul Mijlociu dacă nu este echitabil pentru palestinieni, scrie The Guardian, care îl menționează și pe președintele PLUS, Dacian Cioloș, în rândul oficialilor care susțin acest punct de vedere în cadrul unei scrisori adresate guvernelor europene. În rândul semnatarilor se numără 25 de foști miniștri de Externe, șase foști prim-miniștri și doi foști secretari generali NATO.

„Am ajuns într-un punct critic atât în Orientul Mijlociu, cât și în Europa. UE a promovat intens ordinea internațională bazată pe reguli multilaterale. Dreptul internațional ne-a adus cea mai lungă perioadă de pace, prosperitate și stabilitate pe care le-a avut vreodată continentul nostru. Zeci de ani ne-am implicat pentru ca vecinii noștri, israelieni și palestinieni, să se bucure de avantajele păcii față de care noi, europenii, ne-am angajat prin acea ordine, transmit politicieni europeni de rang înalt, nominalizați de publicația britanică.

În parteneriat cu administrațiile anterioare americane, Europa a promovat o rezoluție echitabilă la conflictul israeliano-palestinian în contextul unei soluții cu două state. Până în acest moment, în ciuda obstacolelor ce au urmat, acordul de la Oslo este încă o piatră de hotar a cooperării transatlantice în domeniul politicii externe.

Din păcate, actuala administrație a SUA s-a îndepărtat de la îndelungata tradiție politică americană și s-a distanțat de normele juridice internaționale în vigoare. Până acum a admis doar pretențiile unei părți față de Ierusalim.

În fața acestei absențe nefericite a unui angajament clar față de viziunea a două state, administrația Trump s-a poziționat aproape de finalizarea și prezentarea unui nou plan pentru pacea israeliano-palestiniană. În ciuda incertitudinii cu privire la prezentarea planului, este crucial pentru Europa să fie vigilentă și să acționeze strategic.

Considerăm că Europa ar trebui să adopte și să promoveze un plan care să respecte principiile de bază ale dreptului internațional, reflectate în parametrii UE conveniți pentru soluționarea conflictului israeliano-palestinian. Acești parametri, pe care UE i-a reafirmat în mod sistematic în timpul discuțiilor anteriorare cu SUA, reflectă viziunea noastră comună că o pace viabilă implică existența unui stat palestinian alături de Israel, cu zonele de delimitare a frontierelor agreate mutual înainte de 1967, cu capitala ambelor state la Ierusalim; cu măsuri de securitate care abordează preocupări legitime și respectă suveranitatea fiecărei părți și cu o soluție convenită și echitabilă la problema refugiaților palestinieni.

Prin contrast, Europa ar trebui să respingă orice plan care nu respectă acest standard. Guvernele europene ar trebui să își asume, de acum înainte, intensificarea eforturilor pentru a proteja viabilitatea unui viitor pentru cele două state. Este extrem de important ca UE și toate statele membre să asigure punerea în aplicare în mod activ a rezoluțiilor relevante ale Consiliului de Securitate al ONU”.

Citiți scrisoarea integrală AICI

Citește în continuare

Știri Internaționale

Avocata Zuzana Caputova a câștigat alegerile prezidențiale în Slovacia. Dacian Cioloș: „Iată că se poate și cu bun-simț și cu decență“

Publicat

pe

FOTO TSAR

Avocata Zuzana Caputova, ferventă militantă anticorupție, a obținut 58,38% din voturi, în al doilea tur al alegerilor, în urma centralizării rezultatelor din 99,84% din numărul total de birouri electorale.

Rivalul ei în cursa electorală, Maros Sefcovici, un comisar european susţinut de actuala putere, a obținut 41,61% din voturi.

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, a salutat, duminică, într-o postare pe pagina sa de Facebook, victoria Zuzanei Caputova, subliniind importanța bunului-simț, a decenței și a bunei credințe în discursul politic. „A câștigat încrederea oamenilor printr-o atitudine fermă, de bun-simț, fără agresivitate, dar cu determinarea omului normal care își asumă viitorul comunității din care face parte. Zuzana Caputova a obținut peste 58% din voturi în Slovacia, o țară europeană în care politicienii alunecaseră, în ultimii ani, înspre populism. Iată că discursul decent, dar demn și ferm transmite încredere și unește oamenii. Toate astea sunt semne că se poate și cu bun-simț și cu decență“, a scris liderul PLUS pe Facebook.

„Să căutăm ceea ce ne uneşte, să punem cooperarea mai presus de interesele personale. Pentru mine, aceste alegeri au dovedit că putem câştiga fără a ne ataca adversarii şi cred că această tendinţă se va confirma la alegerile pentru Parlamentul European şi la legislativele de anul viitor din Slovacia“ – a fost mesajul Zuzanei Caputova imediat după publicarea primelor rezultate.

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 2 zile

Dacian Cioloș: „Președinția grupului Renew Europe e doar începutul proiectului nostru. Acum trecem la pasul următor și începem construcția politică internă”

Stiri PLUSacum 3 zile

Politico: Dacian Cioloș are prima șansă la șefia grupului Renew Europe, după ce a primit sprijinul lui Macron și al Ciudadanos

Știri Localeacum 3 zile

Vlad Voiculescu: Biroul de internări – Spitalul Județean Craiova! La coadă, aproximativ 60 de pacienți într-o încăpere fără aerisire

Stiri PLUSacum 3 zile

Dacian Cioloș: USR și PLUS vor merge mai departe împreună. Și la prezidențiale, și la locale, și la parlamentare. Nicio încercare de dezbinare nu ne va descuraja

Noutăți Generaleacum 6 zile

„Nimic nou: PSD și Lia Olguța Vasilescu mint“. Dovada, prezentată de Cosmin Râță, delegatul Alianței 2020 USR PLUS la Secția 32 din Bruxelles

Noutăți Generaleacum 7 zile

Dan Ionescu, despre solicitarea lui Valer Dorneanu la BEC privind referendumul: Istoria nu se uită așa de ușor. Am putea avea și noi suspiciuni asupra domniei sale și asupra CCR

Noutăți Generaleacum O săptămână

Nathalie Loiseau renunță la candidatura pentru șefia grupului Renew Europe. Europarlamentar francez: Dacian Cioloș ar trebui să joace aici un rol important

Noutăți Generaleacum O săptămână

PLUS Hunedoara, despre repunerea în funcțiune a microhidrocentralei de pe râul Taia: Vom supraveghea modul în care autoritățile publice vor respecta legislația

Noutăți Generaleacum O săptămână

Vlad Voiculescu: România nu se va mai întoarce niciodată la ceea ce a fost în anii ’90. După 26 mai cred că putem spune asta cu oarece siguranță

Noutăți Generaleacum O săptămână

Renew Europe – Reînnoim Europa, numele grupului cofondat de USR-PLUS, En Marche! și ALDE

Cele mai citite