Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Știri Internaționale

Lobby-ul extern în Statele Unite

Publicat

pe data de

După întregul scandal mediatic iscat în urma scrisorii trimise de Rudy Giuliani președintelui României, Klaus Iohannis, am rugat-o pe Corina Rebegea, coordonatorul Inițiativei SUA-România din cadrul CEPA (singurul think tank american dedicat situaţiei politice din Europa Centrală și de Est), să ne explice cum e perceput lobby-ul străin în SUA. 

 Mai jos, lămuririle oferite de Corina Rebegea (FOTO):

Pare să fie subiectul zilei, dar rămâne opac şi în mare parte neînţeles de publicul român. De fapt, după cum reiese din articolele de presă recente, nici cei care se angajează în astfel de eforturi nu par să cunoască sau să anticipeze corect efectele acţiunilor lor. Şi în Statele Unite, lobby-ul rămâne o activitate destul de opacă, greu de urmărit şi de multe ori ambiguă prin mijloace şi rezultate.

Două acte legislative reglementează activităţile de lobby în SUA: Actul privind Înregistrarea Agenţilor Străini (Foreign Agents Registration Act – FARA) din 1938 şi Actul privind Transparenţa Lobby-ului (Lobbying Disclosure Act – LDA) din 1995 şi amendat în 2007.

Scopul iniţial şi expres al FARA era să prevină propaganda nazistă, iar în cei şapte ani de la adoptare şi până la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial a stat la baza a 23 de procese penale.

Abia în 1966, FARA a fost amendată în sensul refocusării dinspre propaganda străină spre activităţile unor agenţi care lucrează cu puteri străine pentru a influenţa politicile publice în sensul obţinerii de avantaje economice sau politice. FARA se aplică, deci, oricui se află sub controlul unei persoane, organizaţii sau guvern din străinătate, iar aceşti agenţi trebuie să se înregistreze la Departamentul pentru Justiţie. Baza de date a FARA are în prezent 423 de înregistrări. Unul dintre exemplele recente cele mai notorii îl reprezintă înregistrarea organului de presă al Kremlinului – RT (fostă Russia Today) – ca agent străin ,în decembrie 2017.

Una dintre principale critici aduse FARA este tocmai definiţia vagă a agenţilor străini, care poate fi aplicată unor categorii extinse de organizaţii. Pe de altă parte, această legislaţie este rareori pusă în aplicare – din 1966 până în prezent, au fost doar șapte dosare penale începute în baza acestui act. De fapt, foarte multe acţiuni prin care cetăţeni străini sau organizaţii care reprezintă guverne străine încearcă să obţină atenţie sau chiar o schimbare de poziţie publică din partea legislativului american sau a administraţiei reuşesc să rămână sub radarul legislaţiei existente. De cele mai multe ori se lucrează prin intermediul unor firme de avocatură care apoi pot contracta firme de lobby, eludând astfel obligaţia înregistrării în baza de date FARA. Exemplul care acum face înconjurul planetei este cel al lui Paul Manafort, caz care a readus în dezbaterea publică practicile de lobby şi modul în care acestea sunt reglementate şi monitorizate.

LDA e mai puţin relevantă pentru situaţiile de influenţă externă. Actul reprezintă însă toate definiţiile şi regulile prinvind înregistrarea şi monitorizarea activităţilor de lobby. E important de remarcat că nu orice încercare de a interveni în procesul politic constituie lobby şi că trebuie îndeplinite anumite condiţii legate de personalul angajat şi sumele cu care firma este plătită. Există totuşi o oarecare suprapunere, imprecisă, între cele două acte, mai ales printr-o prevedere conform căreia agenţii comerciali străini înregistraţi în baza LDA nu mai trebuie să se înregistreze şi în baza de date FARA. Nu există o explicaţie oficială pentru această derogare de la FARA, însă putem presupune că legiuitorul american a dorit să delimiteze agenţii pur comerciali de cei care acţionează în numele unor guverne străine.

Deşi în aparenţă proliferarea activităţilor de lobby în SUA şi popularitatea lor printre unii cetăţeni străini reprezintă teme majore în dezbaterea publică, e mult mai important să analizăm în ce măsură aceste acţiuni au într-adevăr vreun efect concret. La nivelul Administraţiei americane, e improbabil ca acţiuni de lobby să ajungă să schimbe orientări majore sau politici publice importante, mai ales în intervale scurte de timp. Cu atât mai mult în chestiuni legate de politica externă pe care Statele Unite au poziţii de lungă durată. De altfel, chiar dosarul Manafort pare să indice acest lucru.

În ceea ce priveşte acţiunile de lobby la nivelul Congresului American, procesul prin care se ajunge la modificarea legislaţiei sau la adoptarea de acte normative noi este unul complicat şi îndelungat. Ceea ce se poate obţine mai uşor sunt audieri publice sau declaraţii politice care au puţine consecinţe practice dincolo de stimularea unor dezbateri în media. În cel mai bun caz, asemenea acţiuni pot atrage atenţia asupra unor teme sau actori (interni sau externi), dar de la vizibilitatea publică şi eventuala politizare a subiectului şi până la acţiuni concrete de politici publice drumul e foarte anevoios.

Diaspora Candidează

Diaspora candidează!

Publicat

pe

Diaspora a protestat, diaspora a votat. Acum, DIASPORA CANDIDEAZĂ. 

Am construit PLUS Diaspora cu români și pentru români și luptăm pentru a aduce aproape de țară cei mai buni ambasadori și reprezentanți ai săi: pe voi, cei 4 milioane plecați de acasă. Dacă avem astăzi imaginea de oameni muncitori, flexibili și pregătiți, vouă vi se datorează. Munciți și trimiteți bani în România, susținând de ani buni creșterea și evoluția țării. Ați protestat în fața nedreptății, ați ieșit la vot și am avut bucuria să contribuim împreună la bunul mers al procesului electoral pentru aproape un milion de români din străinătate.

Acum a venit timpul să facem pasul următor și să ne implicăm în lupta electorală de acasă!

Vreți să candidați sau să vă implicați? Echipa PLUS Diaspora este aici pentru a vă oferi sprijin în fiecare pas. De aceea, lansăm astăzi DIASPORA CANDIDEAZĂ, proiectul prin care sprijinim diasporenii să candideze acasă la alegerile locale pe listele Alianței USR PLUS.

Pentru DIASPORA CANDIDEAZĂ și-au dat mâna voluntari PLUS din România cu membri PLUS din străinătate, formând o echipă de suport dedicată celor care își doresc să candideze. Oferim suport individual în pregătirea candidaților din diaspora în comune, în orașe, la nivel județean. Suntem la dispoziția voastră pentru pregătirea dosarului de candidatură, pentru a asigura comunicarea cu filialele PLUS în care doriți să candidați, precum și pentru toate informațiile relevante acestui pas politic.

Vrem să facem procesul acesta cât mai facil. De aceea, echipa noastră a creat Ghidul Candidatului din Diaspora, un portal care vă explică întreg procesul candidaturii, îți prezintă documentația și toți pașii necesari pregătirii dosarului de candidat la primării, consilii locale sau consilii județene.

Ce spune, ne mai unim o dată forțele? Noi chiar putem schimba România județ cu județ, comună cu comună, oraș cu oraș!

Dacă doriți să candidați sau să sprijiniți din diaspora candidații noștri, nu ezitați să ne trimiteți un mesaj pe pagina PLUS Diaspora sau la regiunea.diaspora.candideaza@ro.plus. Tot aici ne puteți scrie despre proiectele voastre, despre sugestiile pentru o colaborare tot mai strânsă între noi sau pur și simplu despre cum doriți să contribuiți concret pentru ca alegerile locale să fie succesul nostru și deschiderea spre o Românie modernă, a secolului 21.

Prin DIASPORA CANDIDEAZĂ, deschidem politica din țară către românii plecați de acasă. Către tine, către voi. Hai să luptăm împreună pentru România!

 

Citește în continuare

Știri Internaționale

Ramona Strugariu: 11.000 de voturi au înclinat balanța spre Rusia și au făcut diferența. O lecție amară pe care ar trebui să o învățăm, pentru toate campaniile şi alegerile care vin

Publicat

pe

Ramona Strugariu, europarlamentar din partea Alianței USR PLUS, face apel la stabilitate către forțele politice din Republica Moldova, subliniind faptul că orice criză politică ar putea arunca țara „din nou în instabilitate, cu consecințe macroeconomice majore pe termen lung”, pe care tot cetățenii le vor resimți.

În același timp, Ramona Strugariu atrage atenția că „prezența scăzută la vot în Republica Moldova” este cea care „a asigurat în premieră victoria unui socialist rusofil la Chișinău” și că acest rezultat ar trebui să reprezinte „o lecție amară” pentru toți românii.

„37,78%. Atât a fost prezența la vot la turul 2 al alegerilor locale din Republica Moldova. Nişte procente care ne sunt familiare şi care ar trebui să ne învețe, încă o dată, semnificația fundamentală a participării la vot pentru viitorul proeuropean al unei țări.

Prezența scăzută la vot în Republica Moldova a asigurat în premieră victoria unui socialist rusofil la Chișinău. Deși Andrei Năstase, candidatul proeuropean, a dus o campanie onestă și transparentă, cu promisiuni realizabile și cu o viziune clară de a aduce bunăstarea în capitala Moldovei, se pare că discursul populist al contracandidatului său și repetatele campanii de dezinformare, țintite împotriva opoziției, au cântărit mai mult în acest tur de scrutin.

11.000 voturi au înclinat balanța spre Rusia și au făcut diferența. O lecție amară pe care ar trebui să o învățăm, pentru toate campaniile şi alegerile care vin.

În ciuda rezultatelor, fac apel la stabilitate. Forțele politice din Moldova trebuie să găsească maturitatea necesară de a ajunge la un consens, astfel încât reformele începute de Guvernul Maiei Sandu să poată fi susținute în continuare, în beneficiul cetățenilor. Orice criză politică va arunca Moldova din nou în instabilitate, cu consecințe macroeconomice majore pe termen lung, pe care nu politicienii le vor resimți, ci cetățenii. Moldovenii s-au săturat de corupție, de abuzuri, de lupte începute din cauza unur orgolii politice, iar cei care le vor perpetua vor fi direct responsabili pentru blocarea culoarelor către dezvoltare şi un viitor stabil pentru Moldova”, a afirmat, pe Facebook, Ramona Strugariu.

Totodată, Ramona Strugariu a subliniat faptul că „indiferent de culoarea politică, lupta împotriva corupției, reformele, apropierea de România și de Uniunea Europeană trebuie să continue” și a reiterat faptul că europarlamentarii USR PLUS vor continua să susțină Republica Moldova, din Parlamentul European, în lupta pentru democrație.

„Forțele politice democrate din Moldova au datoria să lupte în continuare pentru aceste deziderate. Dar trebuie să înțelegem cu toții, în acelaşi timp, că ele nu vor reuşi niciodată singure. Puterea schimbării vine prin vot. Fiecare vot în parte legitimează acțiunile politicienilor care pot duce la bunăstarea unei națiuni sau o pot întoarce înapoi în istorie. Cu toate acestea, îi rog pe cetățenii Moldovei să aibă curaj şi să nu renunțe acum. O înfrângere de etapă nu înseamnă că au pierdut lupta pentru democrație şi pentru Europa. Vom susține în continuare, cu toate mijloacele pe care le avem la dispoziție aici, în Parlamentul European, această luptă.

Curaj. Ne vedem în curând la Chişinău”, a conchis Ramona Strugariu.

Citește în continuare

Știri Internaționale

Ramona Strugariu: Ce poți face cu o opoziție unită care lasă orgoliile politice deoparte pentru binele cetățenilor? Reușești imposibilul și dai o importantă lecție de democrație

Publicat

pe

„Mobilizarea opoziției şi vocile oamenilor din stradă au făcut diferența în Ungaria. România are în față trei rânduri de alegeri în care poate dovedi, la rândul ei, că modelul Dragnea – Dăncilă aparține trecutului”, subliniază Ramona Strugariu, europarlamentar din partea Alianței USR PLUS, în cadrul unei postări pe Facebook, unde laudă victoria Momentum Mozgalom la alegerile locale din Ungaria.

„Ce poți face cu o opoziție unită care lasă orgoliile politice deoparte pentru binele cetățenilor? Reușești imposibilul și dai o importantă lecție de democrație populiștilor iliberali care de 10 ani încoace nu fac altceva decât să îndepărteze Ungaria de valorile UE.

Partidul național-conservator Fidesz, condus de premierul ungar Viktor Orbán, a suferit aseară poate cea mai mare înfrângere din ultimii ani, pierzând Budapesta și alte 9 mari orașe din Ungaria.

Cu cea mai mare prezență la urne înregistrată din 2016 și până în prezent, 54.23% dintre cetățeni maghiari care au votat în cadrul scrutinului de ieri au dat o palmă guvernului iliberal al lui Orbán și l-au susținut la Budapesta pe candidatul comun al opoziției, Karácsony Gergely (centru-stânga). Datele preliminare ne arată că opoziția va deține și majoritatea în Consiliul General din Budapesta (17 membri din 31) și majoritatea districtelor capitalei.

Mobilizarea opoziției şi vocile oamenilor din stradă au făcut diferența în Ungaria. România are în față trei rânduri de alegeri în care poate dovedi, la rândul ei, că modelul Dragnea – Dăncilă aparține trecutului.

Felicitări, Momentum Mozgalom, primul pas decisiv către viitorul politic european al Ungariei vă aparține!”, a afirmat Ramona Strugariu pe Facebook.

Citește în continuare

Cele mai citite