Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Știri Internaționale

Lobby-ul extern în Statele Unite

Publicat

pe data de

După întregul scandal mediatic iscat în urma scrisorii trimise de Rudy Giuliani președintelui României, Klaus Iohannis, am rugat-o pe Corina Rebegea, coordonatorul Inițiativei SUA-România din cadrul CEPA (singurul think tank american dedicat situaţiei politice din Europa Centrală și de Est), să ne explice cum e perceput lobby-ul străin în SUA. 

 Mai jos, lămuririle oferite de Corina Rebegea (FOTO):

Pare să fie subiectul zilei, dar rămâne opac şi în mare parte neînţeles de publicul român. De fapt, după cum reiese din articolele de presă recente, nici cei care se angajează în astfel de eforturi nu par să cunoască sau să anticipeze corect efectele acţiunilor lor. Şi în Statele Unite, lobby-ul rămâne o activitate destul de opacă, greu de urmărit şi de multe ori ambiguă prin mijloace şi rezultate.

Două acte legislative reglementează activităţile de lobby în SUA: Actul privind Înregistrarea Agenţilor Străini (Foreign Agents Registration Act – FARA) din 1938 şi Actul privind Transparenţa Lobby-ului (Lobbying Disclosure Act – LDA) din 1995 şi amendat în 2007.

Scopul iniţial şi expres al FARA era să prevină propaganda nazistă, iar în cei şapte ani de la adoptare şi până la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial a stat la baza a 23 de procese penale.

Abia în 1966, FARA a fost amendată în sensul refocusării dinspre propaganda străină spre activităţile unor agenţi care lucrează cu puteri străine pentru a influenţa politicile publice în sensul obţinerii de avantaje economice sau politice. FARA se aplică, deci, oricui se află sub controlul unei persoane, organizaţii sau guvern din străinătate, iar aceşti agenţi trebuie să se înregistreze la Departamentul pentru Justiţie. Baza de date a FARA are în prezent 423 de înregistrări. Unul dintre exemplele recente cele mai notorii îl reprezintă înregistrarea organului de presă al Kremlinului – RT (fostă Russia Today) – ca agent străin ,în decembrie 2017.

Una dintre principale critici aduse FARA este tocmai definiţia vagă a agenţilor străini, care poate fi aplicată unor categorii extinse de organizaţii. Pe de altă parte, această legislaţie este rareori pusă în aplicare – din 1966 până în prezent, au fost doar șapte dosare penale începute în baza acestui act. De fapt, foarte multe acţiuni prin care cetăţeni străini sau organizaţii care reprezintă guverne străine încearcă să obţină atenţie sau chiar o schimbare de poziţie publică din partea legislativului american sau a administraţiei reuşesc să rămână sub radarul legislaţiei existente. De cele mai multe ori se lucrează prin intermediul unor firme de avocatură care apoi pot contracta firme de lobby, eludând astfel obligaţia înregistrării în baza de date FARA. Exemplul care acum face înconjurul planetei este cel al lui Paul Manafort, caz care a readus în dezbaterea publică practicile de lobby şi modul în care acestea sunt reglementate şi monitorizate.

LDA e mai puţin relevantă pentru situaţiile de influenţă externă. Actul reprezintă însă toate definiţiile şi regulile prinvind înregistrarea şi monitorizarea activităţilor de lobby. E important de remarcat că nu orice încercare de a interveni în procesul politic constituie lobby şi că trebuie îndeplinite anumite condiţii legate de personalul angajat şi sumele cu care firma este plătită. Există totuşi o oarecare suprapunere, imprecisă, între cele două acte, mai ales printr-o prevedere conform căreia agenţii comerciali străini înregistraţi în baza LDA nu mai trebuie să se înregistreze şi în baza de date FARA. Nu există o explicaţie oficială pentru această derogare de la FARA, însă putem presupune că legiuitorul american a dorit să delimiteze agenţii pur comerciali de cei care acţionează în numele unor guverne străine.

Deşi în aparenţă proliferarea activităţilor de lobby în SUA şi popularitatea lor printre unii cetăţeni străini reprezintă teme majore în dezbaterea publică, e mult mai important să analizăm în ce măsură aceste acţiuni au într-adevăr vreun efect concret. La nivelul Administraţiei americane, e improbabil ca acţiuni de lobby să ajungă să schimbe orientări majore sau politici publice importante, mai ales în intervale scurte de timp. Cu atât mai mult în chestiuni legate de politica externă pe care Statele Unite au poziţii de lungă durată. De altfel, chiar dosarul Manafort pare să indice acest lucru.

În ceea ce priveşte acţiunile de lobby la nivelul Congresului American, procesul prin care se ajunge la modificarea legislaţiei sau la adoptarea de acte normative noi este unul complicat şi îndelungat. Ceea ce se poate obţine mai uşor sunt audieri publice sau declaraţii politice care au puţine consecinţe practice dincolo de stimularea unor dezbateri în media. În cel mai bun caz, asemenea acţiuni pot atrage atenţia asupra unor teme sau actori (interni sau externi), dar de la vizibilitatea publică şi eventuala politizare a subiectului şi până la acţiuni concrete de politici publice drumul e foarte anevoios.

Editoriale

Dacian Cioloș: Salut curajul sutelor de mii de demonstranți venezueleni care își revendică pașnic drepturile în stradă

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Dacian Cioloș și-a exprimat, vineri, preocuparea pentru escaladarea crizei politice din Venezuela, salutând, în același timp, curajul sutelor de mii de protestatari venezueleni care au ieșit în stradă pentru a-și cere drepturile în mod pașnic.

„Țin să exprim preocuparea mea față de evoluțiile crizei politice și democratice din ultimele zile din Venezuela. Salut curajul sutelor de mii de demonstranți venezueleni care își revendică pașnic drepturile în stradă și sper ca toate părțile să caute dialogul pentru ieșirea din criză. O escaladare a conflictului intern ar fi o catastrofă pentru poporul venezuelean, care se confruntă deja de ani buni cu o foarte gravă criză economică și democratică și ar avea efecte foarte grave pentru stabilitatea regională și internațională“, a afirmat Dacian Cioloș.

Sute de mii de venezueleni au ieșit în stradă pentru a cere demisia preşedintelui Nicolas Maduro, care a fost reinstituit în funcție, la începutul acestei luni, în urma unor alegeri pe care opoziția nu le recunoaște, acuzând fraudarea voturilor. Parlamentul venezuelean, controlat de opoziție, a declarat nelegitim, printr-un vot simbolic, noul mandat al președintelui Nicolas Maduro, care a început la 10 ianuarie.

Potrivit celui mai recent bilanț, cel puţin 26 de persoane au murit, în ultimele patru zile, în urma protestelor declanşate în Venezuela, în urma ciocnirilor violente între contestatarii lui Nicolas Maduro şi forţele de ordine. Tensiunile au escaladat după ce Juan Guaido, preşedintele Adunării Naționale a Venezuelei, s-a autoproclamat, miercuri, „preşedintele în exerciţiu“ al ţării în faţa a mii de susţinători reuniţi la Caracas. Potrivit BNL News, Garda Naționala din Venezuela a început să tragă cu muniție de război în protestatarii care-l contestau pe Maduro.

Președintele american, Donald Trump, l-a recunoscut, miercuri, pe Juan Guaido drept preşedintele Venezuelei, iar consilierul său pentru Securitate Naţională, John Bolton, a promis, joi, să facă tot posibilul pentru ca veniturile din petrol să se ducă spre el, şi nu spre administraţia lui Nicolas Maduro.

În afară de sprijinul Statelor Unite, care a convocat o reuniune la Consiliul de Securitate al ONU pe tema Venezuelei, o reuniune programată pentru sâmbătă, Guaido a primit totodată susţinerea Canadei şi a guvernelor latino-americane de dreapta, între care Brazilia şi Columbia.

Uniunea Europeană şi majoritatea statelor sale membre, cu Franţa şi Spania în frunte, au făcut apel la desfăşurarea de alegeri democratice în Venezuela. De asemenea, Canada intenţionează să organizeze în februarie sau în martie o reuniune a Grupului de la Lima, o organizaţie panamericană care reuneşte 14 state, majoritatea acestora fiind de partea lui Guaido.

În schimb, Mexic, Turcia, China şi Rusia îl susţin pe Nicolas Maduro, care a anunțat deja că nu cedează puterea, iar după ce SUA l-au recunoscut pe Guaido drept președinte interimar, a decis să rupă legăturile diplomatice cu SUA, solicitându-le diplomaților americani să părăsească Venezuela în 72 de ore, acuzând că SUA au pregătit o lovitură de stat.

SUA au refuzat să accepte ruperea legăturilor diplomatice, dar Departamentul de Stat a anunţat retragerea din Venezuela a personalului diplomatic de rang inferior, potrivit Digi24.

Comisia Europeană a refuzat, joi, să-l recunoască explicit pe liderul opoziţiei din Venezuela, Juan Guaido, drept liderul interimar al ţării, şi a cerut măsuri politice care să ducă la noi alegeri, potrivit Reuters.

În aceeași măsură s-a pronunțat și Germania, ministrul său de Externe, Heiko Maas, afirmând că Berlinul susține organizarea de noi alegeri în Venezuela în condițiile în care Nicolas Maduro nu mai este un președinte legitim din punct de vedere democratic.

De cealaltă parte, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a salutat, joi, „curajul sutelor de mii de venezueleni care au ieşit în stradă pentru libertate”, în faţa „alegerii ilegitime a lui Nicolas Maduro”. Într-un mesaj postat pe Twitter, Macron a afirmat că „Europa susţine restaurarea democraţiei” în Venezuela.

Manifestaţiile din Venezuela au loc în contextul în care Venezuela este sufocată de cea mai gravă criză din istoria sa recentă, care se traduce prin penurii alimentare şi de medicamente, precum şi printr-o hiperinflaţie de 10.000.000% pentru 2019, estimată de FMI, potrivit Digi24.

Citește în continuare

Știri Internaționale

Alegeri SUA: Opoziția Democrată câștigă Camera Reprezentanților, Republicanii își păstrează controlul asupra Senatului. Trump: „Un succes fantastic“

Publicat

pe

FOTO Getty Images

Partidul Democrat a câștigat majoritatea în Camera Reprezentanților la alegerile legislative parțiale din SUA, iar Republicanii și-au păstrat controlul asupra Senatului, în primul scrutin organizat dupa venirea lui Donald Trump la Casa Albă care a reprezentat, de altfel, un test pentru politicile preşedintelui american.

Deși influența președintelui Trump în zonele rurale a făcut ca Partidul Republican să își păstreze majoritatea în Senat, alegătorii din zonele urbane și suburbane au trimis Casei Albe un mesaj clar: vor un control real asupra președintelui, notează The New York Times.

Victoria Partidului Democrat, care, după opt ani, reușește să preia controlul asupra Camerei Reprezentanților, riscă să afecteze agenda politică a președintelui Donald Trump și să îi limiteze spațiul de manevră. Democrații vor putea să contracareze ambițiile legislative ale lui Donald Trump și vor putea iniția investigații în cazul său. Dacă procurorul special Robert S. Mueller III va găsi dovezi substanțiale împotriva președintelui american privind o eventuală acțiune ilegală în timpul alegerilor din 2016, el se va putea baza acum pe Guvern pentru a-și continua investigațiile.

„În seara aceasta, poporul american a cerut guvernului să își asume răspunderea și a trimis un mesaj clar Congresului“, a declarat pe Twitter democratul Jerrold Nadler. „Președintelui poate nu-i place, dar el și administrația lui vor fi trași la răspundere față de legile noastre și față de poporul American“.

Lideri din partea democraților au declarat deja că intenționează să se folosească de prima lor lună, ca reprezentanți ai majorității în Camera Reprezentanților, pentru a promova schimbări importante în ceea ce privește reglementarea campaniilor electorale, dar și pentru a restabili principalele dispoziții de aplicare a Legii votului. Democrații intenționează, de asemenea, să preseze investițiile în infrastructură și legislația privind controlul asupra costurilor crescânde ale medicamentelor eliberate pe bază de prescripție medicală – inițiative care vor testa disponibilitatea lui Trump de a colabora cu aceștia.

Una peste alta, democrații vor trebui să echilibreze ambițiile legislative cu eforturile de a satisface dorințele bazei lor (electorale, n.r.) de a-l investiga pe Trump. Asta ar putea conduce la un blocaj, mai notează The New York Times.

De cealaltă parte, preşedintele SUA, Donald Trump, a catalogat noaptea alegerilor, într-un scurt mesaj pe Twitter, drept un  „succes fantastic“, chiar dacă, anterior, chiar el avertiza că o posibilă victorie a Partidului Democrat ar afecta proiectele sale prezidenţiale, recunoscând că situația este una „fragilă“.

Democrații nu au câștigat numai districtele în care erau favoriți. Exemplu: în New York, Max Rose, aflat pe o poziție executivă în sănătate și un veteran al armatei, l-a înlăturat pe Dan Donovan, singurul membru republican din delegația Congresului din New York.

În Texas, democratul Colin Allred, fost jucător din NFL și avocat specializat în drept civil, l-a învins pe actualul republican Pete Sessions. În Illinois, Lauren Underwood l-a bătut pe Randy Hultgren, un republican care a câștigat cu 19 puncte în 2016.

Într-un an în care Donald Trump a pus diviziunea rasială pe buletinul de vot, democrații au câștigat cu un set divers de candidați, care au infuzat partidul cu energie nouă. Mulți sunt din aripa progresistă a partidului. Nou veniții vor prelua, cu siguranță, inițiativa pentru a presa în direcția unei agende liberale.

Citește în continuare

Știri Internaționale

SUA iau în considerare o prezență militară permanentă în Polonia și eliminarea vizelor pentru polonezi

Publicat

pe

Statele Unite ale Americii iau în considerare eliminarea vizelor pentru cetățenii polonezi și o prezență militară permanentă în Polonia, a declarat, marți, președintele american Donald Trump, înaintea unei întâlniri la Casa Albă cu preşedintele polonez, Andrzej Duda.

„Polonia este dispusă să aibă o contribuţie majoră pentru ca Statele Unite să aibă o prezenţă în Polonia şi cu siguranţă vom discuta despre acest lucru”, a declarat Trump, potrivit adevarul.ro. „Analizăm situaţia foarte serios, ştiu că Poloniei îi place această idee şi este ceva ce luăm în considerare”, a adăugat liderul de la Casa Albă.

Forțe armate americane sunt în prezent pe teritoriul Poloniei, prin rotație, în cadrul misiunilor NATO. Varșovia a cerut de mai multe ori o prezență militară americană pe teritoriul său, în contextul temerilor referitoare la o posibilă agresiune din partea Rusiei. De altfel, administrația poloneză și-a exprimat clar disponibilitatea de a aloca până la două miliarde de dolari pentru finanțarea unei baze militare americane.

Citește în continuare
Revista Preseiacum 2 ore

Dacian Cioloș, la Realitatea TV: Dacă magistrații se lasă intimidați, înseamnă că PSD și ALDE au câștigat. E momentul în care să ținem capul sus și să facem ca această majoritate să plece

Stiri PLUSacum 19 ore

PLUS și USR vor participa la protestul de duminică din Piața Victoriei. Dacian Cioloș: „Nu vrem să lăsăm țara pe mâna hoților“

Noutăți Generaleacum 19 ore

Andrei Lupu: Avocatul Poporului aștepta argumente pentru a contesta constituționalitatea OUG privind modificarea legilor justiției. Am fost la el cu argumentele. Ne-a dat dreptate

Noutăți Generaleacum 22 de ore

Dan Ionescu: Situația dramatică impune o alianță electorală a opoziției, sprijinită de societatea civilă

Noutăți Generaleacum O zi

Weekend plin alături de membrii PLUS în Regiunea Centru. „Proiectul nostru, al fiecăruia dintre noi în parte, este România“

Editorialeacum 3 zile

Este vremea să luptăm, altfel am pierdut deja!

Stiri PLUSacum 3 zile

Dacian Cioloș: Ordonanța anti-Justiție lovește grav în independența Justiției și în separația puterilor. Procurorii și judecătorii din România ar trebui să aibă curaj să vorbească, să protesteze

Noutăți Generaleacum 3 zile

Ramona Strugariu: Toader a mai dat, astăzi, o lovitură de pumnal echilibrului puterilor în stat. Miza e una singură – controlul politic al justiției

Noutăți Generaleacum 3 zile

Andrei Lupu: OUG adoptată astăzi de Guvern definitivează subordonarea parchetelor din România în raport cu ministrul Justiției. Pe scurt, gata cu justiția independentă din România

Noutăți Generaleacum 3 zile

Andrei Lupu: Anularea condamnării lui Dan Șova este doar un prim caz în care decizia CCR își arată efectele. Toți cei condamnați de către completurile de cinci judecători ai ÎCCJ vor fi eliberați

Cele mai citite