Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Stiri PLUS

Juriștii PLUS: Curtea Constituțională și-a depășit atribuțiile constatând existența unui conflict de natură constituțională inexistent. Se impune reforma modului de desemnare a judecătorilor CCR

Publicat

pe data de

Decizia CCR de miercuri, 3 iulie,  privind completurile de 3 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care a fost admis conflictul de natură constituțională, este o anomalie juridică fără precedent și trebuie să reprezinte picătura care a umplut paharul, în vederea realizării unei reforme ample a Curții Constituționale.

Deși, prin votul din 26 mai, românii au tras un real semnal de alarmă privind importanța apărării independenței actului de justiție și a principiului constituțional potrivit căruia „nimeni nu este mai presus de lege“, sistemul judiciar din România, prin „grija“ actualei clase politice aflate la putere și care ignoră în continuare voința poporului, a mai suferit o lovitură, odată cu decizia CCR. Șubrezirea actului de justiție a devenit proiect de țară pentru coaliția PSD-ALDE și are ca unic scop: scăparea politicienilor corupți de condamnările penale, fie ele definitive sau în primă instanță.

Deși în ultimii 15 ani au fost soluționate de instanța supremă 170 de dosare care intră sub incidența legii privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (Legea 78/2000), aceste completuri de judecată au intrat, în opinia actualei puteri, într-un conflict constituțional cu puterea legislativă, după ce, întâmplător sau nu, aceste instanțe au  început să condamne politicienii corupți.

Timp de 30 de ani, acești indivizi deghizați în reprezentanți ai poporului au fost lăsați să calce în picioare statul de drept, precum și idealurile atât de greu câștigate prin Revoluția din decembrie 1989. Chiar dacă, după condamnarea lui Liviu Dragnea, lupta împotriva statului de drept nu mai ocupă prim-planul dezbaterii publice, efectele ei continuă să se facă simțite. Este nevoie, poate mai mult ca oricând, ca forțele de bună-credință din societate să se coalizeze și să apere independența sistemului judiciar din România, pentru ca legea să fie egală pentru toți, indiferent de nivelul social, financiar  sau cultural.

Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS) are ca principal obiectiv politic reforma modului de desemnare a judecătorilor Curții Constituționale, astfel încât viitorii membri CCR să acceadă în această funcție exclusiv pe criterii de expertiză profesională, iar decizii precum cea prin care sunt salvați indirect numeroși politicieni PSD-ALDE să nu mai fie pronunțate în viitor de această instanță.

Pentru a înțelege criticile aduse Curții Constituționale, realizăm în continuare o analiză a recentei decizii a acesteia, evidențiind lipsele de cunoștințe juridice sau, mult mai probabil, reaua-credință a judecătorilor care au susținut această decizie.

Ce este conflictul de natură constituțională?

Un conflict de natură constituțională survine în momentul în care una dintre autoritățile statului (din cadrul puterii legislative, executive sau judecătorești) își arogă puteri, atribuții sau competențe care aparțin unei alte autorități publice sau refuză să îndeplinească anumite acte pe care este obligată constituțional să le îndeplinească. Mai mult, pentru a fi în fața unui conflict de natură constituțională aceste „competențe“ sau „atribuții“ trebuie să derive direct din Constituție, iar nu dintr-un act normativ de putere inferioară – lege, ordonanță etc. (Deciziile CCR nr. 53/2005 și nr. 435/2006).

În cazul deciziei de miercuri, 3 iulie, conflictul sesizat de către acolitul lui Liviu Dragnea, Florin Iordache, vizează „refuzul explicit al ÎCCJ de a aplica o lege adoptată de Parlament“. Cu alte cuvinte, ÎCCJ a considerat că prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 (ce stabilesc necesitatea constituirii unor completuri specializate în fapte de corupție) nu sunt aplicabile și pentru ÎCCJ, deoarece există o normă care derogă de la această reglementare (Legea 304/2004).

Modul de argumentare al lui Florin Iordache, validat de către CCR, ar putea duce, prin absurd, la situații în care ÎCCJ ar fi sancționată de către CCR pentru interpretarea greșită a unor norme din legi și ordonanțe, atunci când soluționează litigii obișnuite. O astfel de abordare ar încălca, fără nicio discuție, principiul separației puterilor în stat. Din păcate, aceasta este direcția pentru care a optat majoritatea judecătorilor CCR: sancționarea ÎCCJ pentru că nu ar fi aplicat corect o lege adoptată de Parlament.

 

Pentru a demonstra caracterul aberant al hotărârii CCR, trebuie oferite răspunsuri la următoarele două întrebări:

  1. Care sunt atribuțiile și competențele „arogate“ de ÎCCJ ce aparțineau Parlamentului?
  2. Care este eventualul refuz de a întocmi anumite acte, impuse de Constituție?

Răspuns pentru întrebarea nr. 1.

Parlamentul are atribuții și competențe de legiferare. Puterea judecătorească, prin ÎCCJ, are atribuții jurisdicționale, anume de a judeca litigiile de natură penală și civilă, în baza legilor adoptate de Parlament. A legiferat cumva ÎCCJ prin faptul că nu a interpretat prevederile din Legea nr. 78/2000 în sensul dorit de Liviu Dragnea și acoliții săi? În mod evident, nu. Interpretarea prevederilor legale este atributul exclusiv al puterii judecătorești. În acest sens sunt și prevederile art. 124 din Constituție, care stabilesc fără nici un echivoc faptul că „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege“.

Dacă justiția se realizează prin ÎCCJ, este de neînțeles cum putem să fim în fața unui conflict de natură constituțională. După cum am arătat, însăși Constituția atribuie ÎCCJ puterea de a interpreta și aplica legile pentru a realiza justiția. Prin urmare, nu doar că ÎCCJ nu și-a arogat competențe sau atribuții ce nu îi aparțineau, ci din contră, în cazul de față, a exercitat competențele și atribuțiile ce i-au fost date de Constituție – a interpretat prevederile Legii nr. 78/2000 prin raportare la prevederile Legii nr. 304/2004.

Cum am putea ajunge însă la un conflict de natură constituțională între ÎCCJ și Parlament? Ei bine, prin exercitarea atribuțiilor specifice Parlamentului de către ÎCCJ. Iată câteva exemple:

– pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care se abrogă un act normativ;

– pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care este adoptat un act normativ;

– numirea Guvernului prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești.

Acestea sunt situații în care ÎCCJ ar intra în mod real în conflict cu atribuțiile exclusive ale Parlamentului. Astfel de situații nu au fost întâlnite, însă, niciodată. În situația de față, ÎCCJ pur și simplu și-a îndeplinit menirea dată de art. 124 din Constituție, anume de a „realiza justiția“.

Răspuns pentru întrebarea nr. 2.

Identificarea unui refuz de a întocmi anumite acte, impuse de Constituție, este imposibil de realizat. După cum rezultă din dispozitivul Deciziei CCR, problema reținută de Curtea Constituțională vizează neconstituirea de către ÎCCJ a completurilor specializate pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 78/2000.

În primul rând, trebuie menționat faptul că o asemenea obligație a ÎCCJ nu este stipulată în Constituție și, drept urmare, nu poate avea natură constituțională. În altă ordine de idei, aspectul ce face obiectul sesizării nu are legătură cu refuzul de a emite un act, ci cu interpretarea anumitor prevederi legale (Legea nr. 304/2004 vs. Legea nr. 78/2000), astfel cum am precizat în cadrul răspunsului oferit primei întrebări. ÎCCJ nu a constituit completuri specializate pentru că aceasta a fost concluzia sa, ca urmare a interpretării prevederilor legale incidente. Nu în ultimul rând, este important de menționat că aspectele ce vizează constituirea completurilor de judecată țin de administrarea justiției, iar aceste aspecte nu pot face obiectul unei căi de atac. În acest sens sunt prevederile art. 465 Cod procedură civilă (aplicabil ca drept comun și în materia penală), potrivit cărora „Măsurile de administrare judiciară nu pot face obiectul niciunei căi de atac.

Concluzia este una singură, anume Curtea Constituțională și-a depășit atribuțiile constatând existența unui conflict de natură constituțională inexistent.

Conflictele politice nu sunt de natură constituțională, după cum dorința unora de a scăpa de răspunderea penală nu poate determina apariția unui conflict de natură constituțională.

Cu toate acestea, întrucât modalitatea de alegere a judecătorilor CCR este una politică, în loc să avem printre cei 9 judecători de la CCR personalități recunoscute în domeniul dreptului constituțional, persoane care sunt independente și care nu răspund comenzilor venite din partea politicului, regăsim juriști foști membri de partid (Valer Dorneanu, Varga Attila) sau foști magistrați care au dat mâna cu politicul (Cristian Deliorga și Gheorghe Stan).

În final, considerăm că este importantă și analizarea modului în care s-a pronunțat această decizie a CCR. Decizia a fost luată ca urmare a unui vot extrem de strâns, 5 contra 4. Astfel, au fost în favoarea admiterii sesizării Valer Dorneanu, Marian Enache, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Varga Attila (adică judecătorii CCR propuși de PSD-ALDE-UDMR) și au fost în favoarea respingerii sesizării Simina Tănăsescu, Livia Stanciu, Mona Pivniceru și Daniel Morar (personalități ale vieții juridice și persoane care au ocupat funcții de responsabilitate în sistemul judiciar, înțelegând funcționarea acestuia).

Juriștii din cadrul PLUS consideră că astfel de decizii ale Curții Constituționale, precum și acoperirea de către instanța constituțională a intereselor penale a majorității de guvernare trebuie evitate în viitor. Principala soluție în acest sens este realizarea unei reforme constituționale ample, care să permită protejarea independenței magistraților și constituirea pe criterii de competență a CCR.

 

Alexandru Dimitriu, avocat Baroul București

Clara Luncanu, avocat Baroul Bacău

Oana Murariu, avocat Baroul Cluj

Simona Spătaru, avocat Baroul București

Tiberiu Petrescu, avocat Baroul București

Alina Mazilu, avocat Baroul București

Ciprian Bogdan, avocat Baroul Bihor

Diana Dumitriu, avocat Baroul Argeș

Lavinia Aioanei, notar public Camera Notarilor Publici Alba Iulia

Anca Șerdean, avocat Baroul București și Baroul Val-de-Marne

Andreea Szabo, avocat Baroul Harghita

Sergiu Vârtej, avocat Baroul Alba

Andrei Lupu, avocat Baroul București

Stiri PLUS

PLUS: Cunoaștem decizia CCR din 2012 care a respins o lege adoptată de Guvernul Boc în 2011 prin asumarea răspunderii. Noi nu propunem o lege de comasare a alegerilor locale și parlamentare

Publicat

pe

PLUS transmite, prin intermediul unui comunicat de presă, în contextul criticilor apărute în spațiul public cu privire la data la care propune să aibă loc alegerile parlamentare anticipate, că nu propune o lege de comasare a alegerilor locale și parlamentare, prin urmare nu ar intra sub incidența deciziei CCR din 2012. Totodată, PLUS precizează faptul că a înlocuit în pactul propus partidelor de opoziție termenul de 6 iunie (data alegerilor locale) cu formularea „până la alegerile locale” pentru a elimina orice fel de interpretare.

„În legătură cu criticile apărute în spațiul public referitoare la data la care propunem să aibă loc alegerile parlamentare anticipate, PLUS face următoarele precizări:

1.         Cunoaștem decizia CCR din 2012 care a respins o lege adoptată de Guvernul Boc în 2011 prin asumarea răspunderii. Cunoaștem argumentele pe baza cărora CCR a luat respectiva decizie și credem că nu ne aflăm în acea situație. Noi nu propunem o lege de comasare a alegerilor locale și parlamentare, deci nu vrem să instituim o regulă pe termen nedeterminat. Suprapunerea din iunie 2020 ar avea loc absolut circumstanțial. Sigur că s-ar putea invoca durata egală a mandatelor pentru aleșii locali și pentru parlamentari (de patru ani și în cazul unora și în cazul celorlalți), ceea ce ar duce la noi alegeri comasate. Dar există posibilitatea constituțională ca mandatul parlamentarilor să înceteze mai devreme (dizolvarea Parlamentului), ceea ce ne bagă într-o discuție juridică mai complicată cu argumente pro și contra.
2.         Pentru a nu lăsa loc altor interpretări, am înlocuit în pactul propus partidelor de opoziție termenul de 6 iunie (data alegerilor locale) cu formularea „până la alegerile locale”. Alegerile locale de anul viitor sunt o limită maximă până la care să fie organizate alegerile parlamentare anticipate. Dacă există voință politică și un angajament ferm al tuturor partidelor din opoziția actuală că vor să scoată țara din criză, putem organiza anticipate. Știm că e foarte greu, dar dacă semnăm toți cei din opoziție pactul și ne ținem de el, o să avem mai devreme un guvern legitim, desemnat în urma votului cetățenilor. Dacă ne pasă de ce se întâmplă cu România, trebuie să facem asta”, a transmis PLUS.

Citește în continuare

Stiri PLUS

Dacian Cioloș: Pactul pentru anticipate e singura soluție logică și viabilă de deblocare a crizei politice și e o soluție prin care poporul nu e ocolit

Publicat

pe

Alianța USR PLUS propune partidelor parlamentare din Opoziție și președintelui Klaus Iohannis încheierea unui pact politic și parlamentar pentru declanșarea alegerilor anticipate, pe 6 iunie 2020, odată cu alegerile locale, pentru a scoate România din criza politică în care se află din cauza PSD-ALDE. Anunțul a fost făcut, luni, de liderii USR și PLUS, Dan Barna și Dacian Cioloș, în cadrul unei conferințe de presă comune, la Parlament.

Președintele PLUS, Dacian Cioloș, lider al grupului Renew Europe, a subliniat, în cadrul discursului său, că „statul are nevoie de reformă urgentă”, care să implice, în primul rând, măsuri de profesionalizare și de depolitizare.

„De ce un pact pentru anticipate: pentru că acest pact este singura soluție logică și viabilă de deblocare a crizei politice și e o soluție prin care poporul nu e ocolit. Cred că e important să mergem dincolo de calculele politicianiste și de interesul unor parlamentari de a-și mai prelungi mandatul cu câteva luni.

Din păcate, tragedia imensă de la Caracal ne-a arătat că nu doar suntem într-o criză politică, dar și că statul este într-o criză pentru că este capturat de grupuri de interese și statul are nevoie de reformă urgentă. Statul are nevoie, în primul rând, de profesionalizare și de depolitizare și astea sunt măsuri pe care noi suntem gata să le luăm în primele săptămâni/luni după ce ajungem la guvernare.

Dincolo de asta vedem că deja de câteva luni discutăm de această criză politică și uităm problemele pe care le avem de rezolvat, pe care PSD-ALDE le-a promis că le va rezolva: în educație, în sănătate. Vedem că, în continuare, proiectele de infrastructură atât pentru școli, cât și pentru spitale sunt blocate, că nu a crescut calitatea învățământului, că ne pleacă în continuare medicii. Deci sunt foarte multe motive.

Dacă ieșim din această bulă a discuțiilor politicianiste, vedem că sunt multe lucruri care trebuie rezolvate cu un Guvern care să aibă o perspectivă clară. Noi suntem pregătiți să intrăm la guvernare, dar pentru asta avem nevoie de legitimitatea votului și de o majoritate clară ca să putem lua aceste măsuri.

Mai bine semnăm acest pact, ne angajăm că organizăm cât de repede se poate alegeri anticipate și abia de acolo încolo începem să discutăm despre ceea ce e de făcut în România”, a declarat Dacian Cioloș.

Dacian Cioloș a reiterat faptul că „Alianța USR PLUS va ieși în perioada următoare și cu măsuri de propuneri de guvernare” pentru a arăta că este gata să guverneze în interesul românilor și să își asume o guvernare de perspectivă.

„De aceea și PLUS, în cadrul alianței, susține această propunere venită de la Dan Barna, candidatul nostru pentru prezidențiale, care arată că vine și cu soluții la problemele pe care le avem și că în calitatea pe care o va avea de viitor președinte al României știe ce are de făcut. Dacă parlamentarii se leagă de câteva luni de mandat și au speranța că după aceea mai pot să se prezinte în fața alegerilor să mai ceară un mandat înseamnă că nu au înțeles pentru ce s-au dus în Parlament. Apelul nostru este către niște oameni responsabili. Dacă nu, cum am spus, alegătorii o să decidă la momentul oportun pe cine trimit în Parlament, dar acum când lumea spune că <<nu există soluție și nu se pot organiza anticipate>>, nu e adevărat. Se pot organiza. Totul ține de voința noastră și de obiectivul pe care îl avem”, a mai afirmat Dacian Cioloș.

Citește în continuare

Stiri PLUS

Navetă: Luni începe școala. PLUS cere asigurarea navetei sigure pentru elevi

Publicat

pe

Viitorul României depinde de viitorul copiilor, iar o țară civilizată și prosperă nu se poate baza decât pe o generație educată.

Prima condiție ca să poți avea acces la educație e să ajungi la ea. La propriu. De la tine acasă la ușa școlii și înapoi, în siguranță. Asta nu mai este acum garantat. 

Odată cu OUG 51/2019, s-a eliminat transportul rutier de persoane, intrajudețean, din sfera serviciilor publice ale statului și, din sfera responsabilităților Consiliilor Județene, de a asigura astfel navete sigure și predictibile pentru elevii de liceu. 

Mai mult de 100.000 de elevi depind zilnic de navetă pentru a ajunge la școală, iar unul din cinci elevi din învățământul secundar superior face naveta pentru a ajunge la ore, peste jumătate din populația cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani locuiește în mediul rural. De asemenea, liceele profesionale către care sunt acum obligați să meargă elevii care au luat sub nota 5 la BAC sunt situate în general în zona urbană. Distanța medie la nivel național pe care trebuie să o parcurgă un elev care face naveta este de 18 kilometri.

A trecut mai mult de o lună de când PLUS a semnalat riscurile create de OUG 51, dar constatăm că, deși în ultima lună mai multe voci semnalează de asemenea aceste probleme: asociații ale elevilor, Avocatul Poporului, celelalte partide de opoziție, în patru zile începe școala fără a avea nicio propunere de soluție din partea decidenților. 

Filialele PLUS cer Consiliilor Județene să comunice public, înainte de începerea școlii, modalitatea prin care se vor asigura de buna desfășurare a navetei. Acolo unde traseele nu sunt acoperite și operatorii de transport nu au reînnoit licențele, nu doar crește riscul abandonului școlar, ci se lasă loc și taximetriei ilegale, cu riscuri mari pentru siguranța elevelor, lipsa transportului în comun fiind și motivul pentru care fetele au ajuns pe mâna criminalului din Caracal.

Cerem din nou guvernării PSD și Consiliilor Județene să asigure o navetă sigură și constantă pentru elevii de liceu. Reamintim că decontarea integrală a navetei elevilor, introdusă de guvernul tehnocrat în 2016, depinde de abonamente și nu poate fi realizată pe baza unor bilete și bonuri zilnice. Din 2016 până astăzi, Guvernarea PSD nu a respectat responsabilitatea de a actualiza plafoanele de decontare odată cu creșterea prețurilor, păstrându-le pe cele stabilite acum trei ani, generând situația în care în practică este decontat parțial, uneori mai puțin de jumătate din valoarea acestor abonamente, periclitând dreptul la educație. Semnalăm de asemenea necesitatea actualizării acestora la realitatea prețurilor din piață.

O.U.G. 51/2019, fără măsuri compensatorii, afectează nu doar naveta elevilor de liceu, ci și mobilitatea lucrătorilor, esențială pentru a nu agrava ceea ce deja este o criză a pieței forței de muncă, precum și satisfacerea nevoilor comunitare ale cetățenilor săi, cu implicații grave în sfera protecției drepturilor unor categorii vulnerabile: elevi, studenți, persoane cu dizabilități și pensionari, dar și a tuturor categoriilor de cetățeni din comunitățile izolate. 

Citește în continuare
Noutăți Generaleacum 12 ore

Dragoș Tudorache, despre Rovana Plumb și Sylvie Goulard, la B1 TV: Grupul Renew Europe se va poziționa față de fiecare nominalizare în parte după ce va avea analiza proprie. Le vom trata în mod egal

Editorialeacum O zi

Cultura nu este un capriciu!

Stiri PLUSacum 2 zile

PLUS: Cunoaștem decizia CCR din 2012 care a respins o lege adoptată de Guvernul Boc în 2011 prin asumarea răspunderii. Noi nu propunem o lege de comasare a alegerilor locale și parlamentare

Noutăți Generaleacum 2 zile

Dacian Cioloș: Dacă Rovana Plumb va fi respinsă, România poate desemna un alt candidat pentru postul de comisar, care va primi tot portofoliul transporturilor

Stiri PLUSacum 2 zile

Dacian Cioloș: Pactul pentru anticipate e singura soluție logică și viabilă de deblocare a crizei politice și e o soluție prin care poporul nu e ocolit

Noutăți Generaleacum 2 zile

Dacian Cioloș, despre Rovana Plumb: Dânsa va trebui, la audierile din Parlament, în loc să explice viziunea sa despre portofoliu, să dea explicații despre dosarul Belina și despre ce a făcut la Mediu

Editorialeacum 6 zile

PLUS denunță violarea drepturilor de orice fel ale românilor din Diaspora

Revista Preseiacum 6 zile

Oana Țoiu, la Realitatea TV: Nici după mediatizarea cazului Caracal, când toți ochii erau pe poliția din România, nu s-a schimbat mare lucru. Trebuie schimbat la nivel sistemic

Stiri PLUSacum 6 zile

Navetă: Luni începe școala. PLUS cere asigurarea navetei sigure pentru elevi

Noutăți Generaleacum O săptămână

Vlad Voiculescu, despre spitalele regionale promise de PSD: „Firea nu a făcut nimic, Pintea minte diferit de fiecare dată. O boală specifică, numită pesedită“

Cele mai citite