Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Stiri PLUS

Juriștii PLUS: Curtea Constituțională și-a depășit atribuțiile constatând existența unui conflict de natură constituțională inexistent. Se impune reforma modului de desemnare a judecătorilor CCR

Publicat

pe data de

Decizia CCR de miercuri, 3 iulie,  privind completurile de 3 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care a fost admis conflictul de natură constituțională, este o anomalie juridică fără precedent și trebuie să reprezinte picătura care a umplut paharul, în vederea realizării unei reforme ample a Curții Constituționale.

Deși, prin votul din 26 mai, românii au tras un real semnal de alarmă privind importanța apărării independenței actului de justiție și a principiului constituțional potrivit căruia „nimeni nu este mai presus de lege“, sistemul judiciar din România, prin „grija“ actualei clase politice aflate la putere și care ignoră în continuare voința poporului, a mai suferit o lovitură, odată cu decizia CCR. Șubrezirea actului de justiție a devenit proiect de țară pentru coaliția PSD-ALDE și are ca unic scop: scăparea politicienilor corupți de condamnările penale, fie ele definitive sau în primă instanță.

Deși în ultimii 15 ani au fost soluționate de instanța supremă 170 de dosare care intră sub incidența legii privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (Legea 78/2000), aceste completuri de judecată au intrat, în opinia actualei puteri, într-un conflict constituțional cu puterea legislativă, după ce, întâmplător sau nu, aceste instanțe au  început să condamne politicienii corupți.

Timp de 30 de ani, acești indivizi deghizați în reprezentanți ai poporului au fost lăsați să calce în picioare statul de drept, precum și idealurile atât de greu câștigate prin Revoluția din decembrie 1989. Chiar dacă, după condamnarea lui Liviu Dragnea, lupta împotriva statului de drept nu mai ocupă prim-planul dezbaterii publice, efectele ei continuă să se facă simțite. Este nevoie, poate mai mult ca oricând, ca forțele de bună-credință din societate să se coalizeze și să apere independența sistemului judiciar din România, pentru ca legea să fie egală pentru toți, indiferent de nivelul social, financiar  sau cultural.

Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS) are ca principal obiectiv politic reforma modului de desemnare a judecătorilor Curții Constituționale, astfel încât viitorii membri CCR să acceadă în această funcție exclusiv pe criterii de expertiză profesională, iar decizii precum cea prin care sunt salvați indirect numeroși politicieni PSD-ALDE să nu mai fie pronunțate în viitor de această instanță.

Pentru a înțelege criticile aduse Curții Constituționale, realizăm în continuare o analiză a recentei decizii a acesteia, evidențiind lipsele de cunoștințe juridice sau, mult mai probabil, reaua-credință a judecătorilor care au susținut această decizie.

Ce este conflictul de natură constituțională?

Un conflict de natură constituțională survine în momentul în care una dintre autoritățile statului (din cadrul puterii legislative, executive sau judecătorești) își arogă puteri, atribuții sau competențe care aparțin unei alte autorități publice sau refuză să îndeplinească anumite acte pe care este obligată constituțional să le îndeplinească. Mai mult, pentru a fi în fața unui conflict de natură constituțională aceste „competențe“ sau „atribuții“ trebuie să derive direct din Constituție, iar nu dintr-un act normativ de putere inferioară – lege, ordonanță etc. (Deciziile CCR nr. 53/2005 și nr. 435/2006).

În cazul deciziei de miercuri, 3 iulie, conflictul sesizat de către acolitul lui Liviu Dragnea, Florin Iordache, vizează „refuzul explicit al ÎCCJ de a aplica o lege adoptată de Parlament“. Cu alte cuvinte, ÎCCJ a considerat că prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 (ce stabilesc necesitatea constituirii unor completuri specializate în fapte de corupție) nu sunt aplicabile și pentru ÎCCJ, deoarece există o normă care derogă de la această reglementare (Legea 304/2004).

Modul de argumentare al lui Florin Iordache, validat de către CCR, ar putea duce, prin absurd, la situații în care ÎCCJ ar fi sancționată de către CCR pentru interpretarea greșită a unor norme din legi și ordonanțe, atunci când soluționează litigii obișnuite. O astfel de abordare ar încălca, fără nicio discuție, principiul separației puterilor în stat. Din păcate, aceasta este direcția pentru care a optat majoritatea judecătorilor CCR: sancționarea ÎCCJ pentru că nu ar fi aplicat corect o lege adoptată de Parlament.

 

Pentru a demonstra caracterul aberant al hotărârii CCR, trebuie oferite răspunsuri la următoarele două întrebări:

  1. Care sunt atribuțiile și competențele „arogate“ de ÎCCJ ce aparțineau Parlamentului?
  2. Care este eventualul refuz de a întocmi anumite acte, impuse de Constituție?

Răspuns pentru întrebarea nr. 1.

Parlamentul are atribuții și competențe de legiferare. Puterea judecătorească, prin ÎCCJ, are atribuții jurisdicționale, anume de a judeca litigiile de natură penală și civilă, în baza legilor adoptate de Parlament. A legiferat cumva ÎCCJ prin faptul că nu a interpretat prevederile din Legea nr. 78/2000 în sensul dorit de Liviu Dragnea și acoliții săi? În mod evident, nu. Interpretarea prevederilor legale este atributul exclusiv al puterii judecătorești. În acest sens sunt și prevederile art. 124 din Constituție, care stabilesc fără nici un echivoc faptul că „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege“.

Dacă justiția se realizează prin ÎCCJ, este de neînțeles cum putem să fim în fața unui conflict de natură constituțională. După cum am arătat, însăși Constituția atribuie ÎCCJ puterea de a interpreta și aplica legile pentru a realiza justiția. Prin urmare, nu doar că ÎCCJ nu și-a arogat competențe sau atribuții ce nu îi aparțineau, ci din contră, în cazul de față, a exercitat competențele și atribuțiile ce i-au fost date de Constituție – a interpretat prevederile Legii nr. 78/2000 prin raportare la prevederile Legii nr. 304/2004.

Cum am putea ajunge însă la un conflict de natură constituțională între ÎCCJ și Parlament? Ei bine, prin exercitarea atribuțiilor specifice Parlamentului de către ÎCCJ. Iată câteva exemple:

– pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care se abrogă un act normativ;

– pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care este adoptat un act normativ;

– numirea Guvernului prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești.

Acestea sunt situații în care ÎCCJ ar intra în mod real în conflict cu atribuțiile exclusive ale Parlamentului. Astfel de situații nu au fost întâlnite, însă, niciodată. În situația de față, ÎCCJ pur și simplu și-a îndeplinit menirea dată de art. 124 din Constituție, anume de a „realiza justiția“.

Răspuns pentru întrebarea nr. 2.

Identificarea unui refuz de a întocmi anumite acte, impuse de Constituție, este imposibil de realizat. După cum rezultă din dispozitivul Deciziei CCR, problema reținută de Curtea Constituțională vizează neconstituirea de către ÎCCJ a completurilor specializate pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 78/2000.

În primul rând, trebuie menționat faptul că o asemenea obligație a ÎCCJ nu este stipulată în Constituție și, drept urmare, nu poate avea natură constituțională. În altă ordine de idei, aspectul ce face obiectul sesizării nu are legătură cu refuzul de a emite un act, ci cu interpretarea anumitor prevederi legale (Legea nr. 304/2004 vs. Legea nr. 78/2000), astfel cum am precizat în cadrul răspunsului oferit primei întrebări. ÎCCJ nu a constituit completuri specializate pentru că aceasta a fost concluzia sa, ca urmare a interpretării prevederilor legale incidente. Nu în ultimul rând, este important de menționat că aspectele ce vizează constituirea completurilor de judecată țin de administrarea justiției, iar aceste aspecte nu pot face obiectul unei căi de atac. În acest sens sunt prevederile art. 465 Cod procedură civilă (aplicabil ca drept comun și în materia penală), potrivit cărora „Măsurile de administrare judiciară nu pot face obiectul niciunei căi de atac.

Concluzia este una singură, anume Curtea Constituțională și-a depășit atribuțiile constatând existența unui conflict de natură constituțională inexistent.

Conflictele politice nu sunt de natură constituțională, după cum dorința unora de a scăpa de răspunderea penală nu poate determina apariția unui conflict de natură constituțională.

Cu toate acestea, întrucât modalitatea de alegere a judecătorilor CCR este una politică, în loc să avem printre cei 9 judecători de la CCR personalități recunoscute în domeniul dreptului constituțional, persoane care sunt independente și care nu răspund comenzilor venite din partea politicului, regăsim juriști foști membri de partid (Valer Dorneanu, Varga Attila) sau foști magistrați care au dat mâna cu politicul (Cristian Deliorga și Gheorghe Stan).

În final, considerăm că este importantă și analizarea modului în care s-a pronunțat această decizie a CCR. Decizia a fost luată ca urmare a unui vot extrem de strâns, 5 contra 4. Astfel, au fost în favoarea admiterii sesizării Valer Dorneanu, Marian Enache, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Varga Attila (adică judecătorii CCR propuși de PSD-ALDE-UDMR) și au fost în favoarea respingerii sesizării Simina Tănăsescu, Livia Stanciu, Mona Pivniceru și Daniel Morar (personalități ale vieții juridice și persoane care au ocupat funcții de responsabilitate în sistemul judiciar, înțelegând funcționarea acestuia).

Juriștii din cadrul PLUS consideră că astfel de decizii ale Curții Constituționale, precum și acoperirea de către instanța constituțională a intereselor penale a majorității de guvernare trebuie evitate în viitor. Principala soluție în acest sens este realizarea unei reforme constituționale ample, care să permită protejarea independenței magistraților și constituirea pe criterii de competență a CCR.

 

Alexandru Dimitriu, avocat Baroul București

Clara Luncanu, avocat Baroul Bacău

Oana Murariu, avocat Baroul Cluj

Simona Spătaru, avocat Baroul București

Tiberiu Petrescu, avocat Baroul București

Alina Mazilu, avocat Baroul București

Ciprian Bogdan, avocat Baroul Bihor

Diana Dumitriu, avocat Baroul Argeș

Lavinia Aioanei, notar public Camera Notarilor Publici Alba Iulia

Anca Șerdean, avocat Baroul București și Baroul Val-de-Marne

Andreea Szabo, avocat Baroul Harghita

Sergiu Vârtej, avocat Baroul Alba

Andrei Lupu, avocat Baroul București

Citește în continuare
1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Catalin

    5 iulie 2019 at 3:55 pm

    Absolut de acord. Aceasta Decizie a CCR excede cadrului legal si ar trebui sa nu fie aplicata (sa nu produca efecte). Nu poti transforma un infractor dovedit ca infractor in persoana cinstita doar pentru motivul „ca nu era senin afara” cand s-a dat sentinta.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Stiri PLUS

Dragoș Tudorache: Am decis să susțin un amendament pentru sprijinirea producției de energie nucleară în cadrul rezoluției privind Pactul Verde European

Publicat

pe

FOTO Steluța Popescu

Președintele executiv al PLUS, Dragoș Tudorache, este în favoarea sprijinirii producției de energie nucleară în cadrul rezoluției privind Pactul Verde European, afirmând, într-o postare pe Facebook, că va susține un amendament în acest sens. Dragoș Tudorache a declarat că este conștient de faptul că Europa are nevoie „de o monitorizare extrem de atentă a riscurilor care vin dinspre folosirea energiei nucleare”, însă a subliniat faptul că, „spre deosebire de energia produsă din combustibilii fosili, cea nucleară contribuie substanțial la protejarea mediului”.

„Am decis să susțin un amendament pentru sprijinirea producției de energie nucleară în cadrul rezoluției privind Pactul Verde European pe care Parlamentul European o va adopta săptămâna aceasta. Am luat această decizie pentru a mă asigura că statele membre ale Uniunii Europene vor decide care va fi mixul energetic pe care îl vor folosi.

Sunt conștient că avem nevoie de o monitorizare extrem de atentă a riscurilor care vin dinspre folosirea energiei nucleare, dar la fel de clar este faptul că, spre deosebire de energia produsă din combustibilii fosili, cea nucleară contribuie substanțial la protejarea mediului.

În ceea ce privește România, știm că suntem într-o situație delicată atât timp cât mixul nostru energetic este susținut în proporție de aproximativ 50% de cărbune și nuclear. O eventuală micșorare rapidă a folosirii celor două surse ne-ar aduce într-o situație dramatică din perspectivă economică și socială.

Avem resurse importante de gaze naturale pe care încă nu reușim să le extragem din cauza politicilor defectuoase ale guvernării PSD. Aștept de la actualul Executiv semnale clare și acțiuni care să nu lase loc speculațiilor în ceea ce privește sectorul energetic românesc”, a scris Dragoș Tudorache pe Facebook.

Citește în continuare

Diaspora Candidează

Diaspora candidează!

Publicat

pe

Diaspora a protestat, diaspora a votat. Acum, DIASPORA CANDIDEAZĂ. 

Am construit PLUS Diaspora cu români și pentru români și luptăm pentru a aduce aproape de țară cei mai buni ambasadori și reprezentanți ai săi: pe voi, cei 4 milioane plecați de acasă. Dacă avem astăzi imaginea de oameni muncitori, flexibili și pregătiți, vouă vi se datorează. Munciți și trimiteți bani în România, susținând de ani buni creșterea și evoluția țării. Ați protestat în fața nedreptății, ați ieșit la vot și am avut bucuria să contribuim împreună la bunul mers al procesului electoral pentru aproape un milion de români din străinătate.

Acum a venit timpul să facem pasul următor și să ne implicăm în lupta electorală de acasă!

Vreți să candidați sau să vă implicați? Echipa PLUS Diaspora este aici pentru a vă oferi sprijin în fiecare pas. De aceea, lansăm astăzi DIASPORA CANDIDEAZĂ, proiectul prin care sprijinim diasporenii să candideze acasă la alegerile locale pe listele Alianței USR PLUS.

Pentru DIASPORA CANDIDEAZĂ și-au dat mâna voluntari PLUS din România cu membri PLUS din străinătate, formând o echipă de suport dedicată celor care își doresc să candideze. Oferim suport individual în pregătirea candidaților din diaspora în comune, în orașe, la nivel județean. Suntem la dispoziția voastră pentru pregătirea dosarului de candidatură, pentru a asigura comunicarea cu filialele PLUS în care doriți să candidați, precum și pentru toate informațiile relevante acestui pas politic.

Vrem să facem procesul acesta cât mai facil. De aceea, echipa noastră a creat Ghidul Candidatului din Diaspora, un portal care vă explică întreg procesul candidaturii, îți prezintă documentația și toți pașii necesari pregătirii dosarului de candidat la primării, consilii locale sau consilii județene.

Ce spune, ne mai unim o dată forțele? Noi chiar putem schimba România județ cu județ, comună cu comună, oraș cu oraș!

Dacă doriți să candidați sau să sprijiniți din diaspora candidații noștri, nu ezitați să ne trimiteți un mesaj pe pagina PLUS Diaspora sau la regiunea.diaspora.candideaza@ro.plus. Tot aici ne puteți scrie despre proiectele voastre, despre sugestiile pentru o colaborare tot mai strânsă între noi sau pur și simplu despre cum doriți să contribuiți concret pentru ca alegerile locale să fie succesul nostru și deschiderea spre o Românie modernă, a secolului 21.

Prin DIASPORA CANDIDEAZĂ, deschidem politica din țară către românii plecați de acasă. Către tine, către voi. Hai să luptăm împreună pentru România!

 

Citește în continuare

Noutăți Generale

Comisia pentru Egalitate de Șanse a PLUS: Propunerea primarului de Târgu Mureș constituie discriminare

Publicat

pe

Comisia pentru Egalitate de Șanse a PLUS condamnă afirmațiile grave și propunerile primarului municipiului Târgu Mureș, Dorin Florea, formulate în postarea de pe pagina sa de Facebook, privind „introducerea obligatorie a unei anchete sociale pentru cuplurile care vor să aducă pe lume copii”, care ar condiționa exercitarea acestui drept fundamental de situația economico-financiară, de nivelul de educație și de vârsta viitorilor părinți.

Această propunere constituie discriminare în accepțiunea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare și a Legii nr. 324/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000, care se referă la „orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, […] categorie socială, […] vârstă, […] apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege […]” (art. 2). Referirea în acest context la relansarea programului de contracepție sugerează limitarea gravă a dreptului la reproducere și viața de familie și amintește de măsurile practicate de regimurile totalitare. Este, de asemenea, extrem de problematică ideea privării părinților aflați într-o situație economică precară de copiii lor.

Dincolo de formularea generală, în contextul afirmațiilor publice ale primarului Florea, propunerea vizează în mod evident comunitatea romă, care este expusă aici în ansamblul ei oprobiului public, ca iresponsabilă și predispusă spre infracționalitate. Astfel, postarea, precum și afirmațiile făcute ulterior în presă lezează o categorie defavorizată, „care fie se află pe o poziție de inegalitate în raport cu majoritatea cetățenilor datorită diferențelor identitare față de majoritate, fie se confruntă cu un comportament de respingere şi marginalizare (OG nr. 137/2000, art. 4).

Considerăm că problemele sociale ale unor comunități nu pot fi rezolvate prin măsuri care limitează drepturile fundamentale ale omului; nu aceasta este calea prevenirii abuzului unor persoane de unele drepturi sociale. Problemele multiple din domeniul asistenței sociale nu pot fi rezolvate prin măsuri discriminatorii și prin promovarea disprețului și urii față de o etnie sau un grup marginalizat. Un primar, mai ales unul care este medic ca formare profesională, respectiv un politician responsabil nu își poate permite să emită astfel de opinii în spațiul public.
Dezaprobăm, de asemenea, limbajul suburban folosit în comunicarea publică.

Citește în continuare

Cele mai citite