Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Ipocriziile de fiecare zi

Publicat

pe data de

Ipocrizia e la cote maxime. Vă reamintesc o situație extrem de asemănătoare cu cea de astăzi, dar despre care nu ne mai aducem aminte foarte bine.

La începutul anilor ‘90, era la moda sa te întrebe lumea „ce-ai făcut in ultimii cinci ani”. Un soi de test prin care se încerca eliminarea ălora de dinainte. Pfiu, ce purism teribil începuse, cum era arătată lumea pe stradă cu degetul și tot așa. Cert e că nu am avut legea lustrației și România a sfârșit în următorii 30 de ani condusă de două partide desprinse din PCR (fostul PD, împreună cu actualul PSD) și două partide istorice (PNL și PNȚCD) pline de dubioși și mafioți, plantați cu cap pentru o tranziție liniștită. Toți ăia care au făcut politică și bani în primele două decenii sunt unii care ar fi trebuit epurați pe baza activității lor în ultimii cinci ani.

La trei decenii distanță, avem de-a face cu un nou val de purism. Nu există niciun dubiu că partidele vechi sunt depășite de situație și pline de oameni puși pe jecmănit statul. Dar cu ăștia ne-am obișnuit. Ce e mai grav e că partidele noi nu sunt imaculate, născute din spuma mării, fără greșeală, pline de specialiști, impenetrabile, ce să mai, perfecte. O greșeală a ăstora care abia au apărut e considerată de minimum zece ori mai mare decât orice porcărie a ălora vechi. Și tratată cu totală lipsă de înțelegere.

Și ca ipocrizia să nu aibă limite, ea e folosită din plin și de către o parte importantă din presă. Și, când zic asta, nu mă refer la cei din jurul trustului lui Voiculescu. Nu, oameni normali și cu scaun la cap suferă niște dezamăgiri uriașe când văd limitele noii clase politice și au în exprimarea lor ecoul spuselor lui Țiriac: „mai bine un hoț decât un prost“.

Lipsa de realism și echilibru va avea exact același efect ca acum 30 de ani. Hoții rămân hoți și ne vor face pe noi, restul, să ne credem proști.

Editoriale

Una dintre cele 25 de ordonanțe încalcă flagrant Directiva 2009/18/CE privind achizițiile în domeniile apărării și securității, România riscând procedura de infringement

Publicat

pe

FOTO Dorin Constanda

În data de 4 februarie 2020, Guvernul Orban a emis OUG nr.23 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice.

Obiectul acestei ordonanțe a fost să modifice o altă ordonanță de urgență, respectiv OUG nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii.

De mentionat că OUG 114/2011 transpune la nivel național prevederile directivei 2009/81/CE privind achizițiile în domeniile apărării și securității.

Scopul modificărilor: derularea ascunsă a unor proceduri de achiziții pentru ceea ce ce guvernul spune că ar fi „infrastructuri informatice de interes național“. Astfel, Directiva nr. 2009/81/CE nu face referire la infrastructuri informatice critice de interes național, așa cum Ordonanța face referire în mod forțat, modificând OUG nr. 114/2011.

Concret, prin Ordonanță a fost eliminată din OUG 114/ 2011 sintagma „protecția infrastructurilor critice în sectoare de utilitate publică“ sintagmă care respecta prevederile Directivei.

În schimb, a fost introdusă sintagma „infrastructurilor critice, inclusiv infrastructurile informatice critice de interes național“, care este contrară prevederilor Directivei 2009/81/CE, pentru motivele arătate mai sus.

Care este miza acestei forțări de încălcare a unui act normativ european, de natură să declanșeze o procedură de infringement din partea Comisiei Europene, din moment ce abia acum, la opt ani de la intrarea în vigoare a OUG 114/ 2011, se descoperă că astfel de infrastructuri ar putea intra chipurile sub aplicarea acestei ordonanțe?

Și pentru care motiv, fără o consultare publică prealabilă obligatorie, conform Legii nr. 52/2003, și mai ales fără avizele necesare (CSM, CSAT și CL), așa cum au constatat cei de la Ministerul Justiției în observațiile formulate, aceste infrastructuri sunt adăugate în mod forțat sub domeniul OUG nr. 114/2011, deși, în mod evident, ele intră și trebuie să rămână sub incidența achizițiilor publice obișnuite și care sunt transparente?

Înainte de a pune în discuție gravitatea absenței avizului CSAT (gravitate de o mare amploare, întrucât a fost evitată aplicarea art. 4 lit. d) pct.1 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării), este vorba mai întâi de faptul că modificarea OUG nr. 114/2011 în acest sens nu are vreo justificare legală pentru extinderea forțată a domeniului de aplicare al directivei în discuție.

În acest sens, prevederile Ordonanței nu respectă nici prevederile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care precizează clar că soluţiile legislative preconizate prin noua reglementare trebuie să aibă în vedere reglementările în materie ale Uniunii Europene, asigurând compatibilitatea cu acestea.

Directiva nu reglementează infrastructurile informatice ca fiind în categoria infrastructurilor critice în sectoare de utilitate publică, în condiţiile legii.

Astfel, înainte de această modificare, prevederile art. 1 alin. (2) din OUG nr. 114/2011 precizau astfel: „(2) În domeniul specific al securității nonmilitare, prezenta ordonanță de urgență se aplică achizițiilor care au caracteristici similare cu cele ale achizițiilor din domeniul apărării și care prezintă un caracter la fel de sensibil. Aceste condiții pot fi îndeplinite în special în domeniile în care forțele militare și cele nonmilitare îndeplinesc aceleași misiuni și/sau în cazul în care obiectivul achizițiilor este de a proteja securitatea Uniunii Europene și/sau a statului român în interiorul ori în afara granițelor acestuia împotriva unor amenințări grave provenite de la entități nonmilitare și/sau neguvernamentale. Acest domeniu poate include, spre exemplu, protecția frontierelor, activități de poliție și misiuni de gestionare a crizelor, precum și protecția infrastructurilor critice în sectoare de utilitate publică, în condițiile legii“.

* Material de Simona Spătaru, președinte PLUS Sector 4, candidat din partea PLUS la Primăria Sector 4

Citește în continuare

Editoriale

Severin înseamnă acasă. Hai acasă!

Publicat

pe

FOTO Dorin Constanda

M-am născut și am crescut în Drobeta-Turnu Severin. Pentru mine, Severin este cel mai frumos oraș din România.

Doar că, în ultimii 30 de ani, în loc să se dezvolte și să devină prosper, a devenit din ce în ce mai sărac. Este în continuare frumos, curat, dar foarte sărac.

Această dramă este trăită de multe orașe și sate din România, nu doar de orașul meu. Este o dramă a neîncrederii în viitor. Timp de treizeci de ani, aceste orașe și sate au fost conduse de oameni fără viziune, oameni care nu au știut (sau nu au vrut) să le dezvolte. Prima lor preocupare a fost cosmetizarea. Frumusețe exterioară și atât. Și au mai avut o preocupare: să se îmbogățească ei și apropiații lor, lăsând localitățile pe care le conduceau dependente de servicii proaste și sădindu-le în suflet frica de a se opune. Și au reușit să le distrugă. Încet-încet, timp de 30 de ani. Le-au golit de viață. Le-au luat tot ce era mai bun: încrederea în viitor. Oamenii sunt resemnați, nu mai cred în nicio minune, nu așteaptă nimic, se gândesc că singura soluție care le rămâne este să plece. Sau să trimită copiii în alt oraș, care le poate oferi o soartă mai bună.

Dacă te plimbi pe străzi duminică sau sâmbătă seara, e pustiu. Nici mașini nu sunt. Eu cred că mergem atât de mult în rău, încât putem ajunge chiar mai rău decât eram înainte de 1989. Și asta nu este o glumă, este un semnal de alarmă.

Toți indicatorii demografici și indicatorii economici sunt în cădere liberă. Iată un tablou al întregului județ:

Populație județ după domiciliu: 283.478
Număr de pensionari: 60.000
Persoane cu dizabilități: 21.000
Număr total de turiști într-un an: 80.000 (din care 11.000 din afara țării)
Spor natural negativ: -1700 persoane (persoane care se nasc – persoane care mor)
PIB/capita în 2018 (mii lei): 25,2
Salariu mediu net lunar 2018 (lei): 2.141 (în condițiile în care sunt foarte mulți angajați plătiți din bugetul de stat)
ISD/capita (mii euro): 179
Șomaj la sfârșit de an 2018 (%): 8,5
Profit net per capita (euro): 180.

INVESTITORII FAC CALCULE, NU VIN PE OCHI FRUMOȘI

Orice investitor decide să își extindă afacerea doar dacă noua afacere îi va aduce beneficii pe termen scurt/mediu și lung. Se va uita cu atenție la produsul intern brut, salariul mediu, stocul de investiții străine directe, rata șomajului, numărul de firme active, cifra de afaceri și profitul net mediu, dar și rețeaua de drumuri publice modernizate și căile ferate, precum și stocul de locuințe sau numărul de unități de învățământ. Toți acești indicatori au nevoie să fie corelați cu dimensiunea populației, dar și cu infrastructura din proximitate (ex. aeroporturi în apropiere). Contextul economic al județului Mehedinți influențează negativ indicatorii orașului Severin.
Nu poate nimeni să vină să ne salveze, avem nevoie să ne salvăm singuri.

DINCOLO DE PANSELUȚE ȘI ASFALT

În ansamblu, Severinul nu arată rău, dar îi este rău. Are alei frumoase, parcuri frumoase, clădiri monument, istorie, dar locuitorii orașului sunt din ce în ce mai neîncrezători și pe zi ce trece devin din ce în ce mai puțini. Pleacă și nu se mai întorc.

10 DIRECȚII DE ACȚIUNE CARE VOR PRODUCE EFECTE POZITIVE PE TERMEN LUNG

1. Să aducem oamenii care au bani să ne viziteze. Avem o poveste frumoasă, avem nevoie doar să fie auzită de cât mai mulți și pusă în valoare. Castrul Roman, Piciorul Podului, Insula Șimian, Palatul culturii, Turnul de apă sunt doar câteva puncte de atracție unice care ne pot ajuta să creăm povestea noastră.

2. Să modernizăm porțile de intrare în Severin. Severin este port la Dunăre. Anual trec pe Dunăre 400 de vase de croazieră care vizitează Cazanele Dunării. Niciunul nu oprește la noi. Nu suntem pe harta lor.

3. Să îmbunătățim toate serviciile publice pe care le oferim cetățenilor: serviciile medicale, serviciile de curățenie, serviciile de transport, serviciile de apărare, serviciile de educație, serviciile de asistență socială, serviciile de încălzire, serviciile de informare etc. Cetățeanul va fi tratat cu respect și cu bună-credință.

4. Să îmbunătățim serviciile private pe care le oferim și să-i facem pe cei care vin să se simtă „Acasă”.

5. Să implicăm activ cetățenii în dezvoltarea orașului prin informare, consultare, transparență.

6. Să facem o strategie prin care păstrăm tinerii acasă, să le oferim oportunități de dezvoltare și de implicare. Să apelăm la cei mai buni specialiști pe care orașul nostru îi are împrăștiați prin lume. Avem nevoie de ideilor lor proaspete și de experiența lor.

7. Să creăm o Școală de educație antreprenorială și produse inovatoare pentru a dezvolta antreprenoriatul local și să ne pregătim viitorii antreprenori.

8. Să organizăm evenimente care să devină unice și să atragă atenția întregii țări prin care punem în valoare cultura orașului, tradiția și istoria.

9. Să creăm o insulă de integritate. Să schimbăm contextul care creează corupția. Să venim cu propuneri de legi noi care să meargă în Parlament, să intervenim în legislația locală și să schimbăm procedurile existente care favorizează corupția.

10. Să gospodărim cu maximă seriozitate cele mai importante resurse pe care le avem: oameni, bani și timp. Pentru a fi siguri că vom reuși vom lucra cu indicatori de performanță.

Cum vom face aceste lucruri: cu planuri bine puse la punct, cu implicarea cetățenilor comunității, cu parteneriate civice, cu ideile proaspete ale celor care sunt plecați, cu investiții, cu fonduri europene și cu multă perseverență și încredere.

Acasă este acolo unde te simți ca acasă și ești tratat bine (Dalai Lama). Îmi doresc ca, în mai puțin de 10 ani, Severinul să devină cel mai vizitat oraș de pe Dunăre. Principalele motoare de creștere economică: calitatea serviciilor, creșterea numărului de turiști și inovarea. Fiecare oaspete care va călca pragul Severinului să poată spune că a fost bine primit și bine tratat și să dorească să se reîntoarcă. Se va simți acasă. Severinenii vor fi mândri de ceea ce au realizat împreună pentru comunitatea lor. Și vor fi mândri că sunt acasă.

Aceasta este viziunea mea de candidat la primăria Drobeta-Turnu Severin. Și sunt convinsă că este realizabilă. Îmi voi ține aceste promisiuni, dacă voi fi aleasă.

Severin înseamnă acasă. Hai acasă!


Elena Călin este candidată din partea PLUS pentru Primăria Drobeta Turnu Severin. Are 49 de ani și este de profesie economist. Elena are peste 20 ani de experiență în consultanță pentru afaceri, este specializată în procese de transformare pentru îmbunătățirea serviciilor. A fost membră a Biroului Național PLUS în 2019 și pe perioada mandatului său a pus bazele proiectului Școala PLUS – o școală pentru politicienii PLUS. Este vizionară, perseverentă, dedicată și pune foarte mult suflet în toate proiectele sale.

Citește în continuare

Editoriale

Avertismentul Comisiei Europene cu privire la tăierile ilegale trebuie să fie o ocazie de schimbare totală de paradigmă

Publicat

pe

Comisia ne avertizează a doua oară în patru ani cu privire la tăierile ilegale.

Ne punem și noi câteva întrebări:

– când vor înțelege guvernanții noștri că pădurile și sectorul forestier sunt o problemă de securitate națională?
– când vor înțelege că abordarea tăierilor ilegale trebuie făcută sistemic, cu un pachet de măsuri anticorupție bazate pe o analiză temeinică a fenomenului, de la vulnerabilitatea personalului silvic la corupție până la contribuția sectorului la finanțarea campaniilor electorale?
– cum este posibil ca autoritățile statului responsabile pentru păduri să susțină că cifra tăierilor ilegale este sub 200.000 de metri cubi anual, știind că alte autorități ale statului (Institutul Național de Statistică, Ministerul Energiei) făcuseră public de acum zece ani faptul că în această țară se consumă tot atât lemn de foc pe cât lemn se recoltează oficial din pădurile României (16-17 milioane de metri cubi)?
– de ce în loc să transformăm în avantaj utilizarea lemnului de foc drept sursă de energie regenerabilă și să investim în sisteme de ardere mai eficiente, în dezvoltarea unor comunități locale responsabile, ne aruncăm la investiții cu gaz metan și la stimularea consumului de biomasă lemnoasă de către utilizatorii industriali?
– de ce nu îngrijorează pe nimeni, în afara câtorva magistrați, faptul că avem o eficiență ridicolă a actului de constatare a contravențiilor și infracțiunilor silvice: anual, între 6% și 26% încasarea amenzilor din contravenții silvice; câteva zeci de condamnări (10 -11%!) pentru peste 100.000 de controale anual, adică pentru milioane de ore de control pe total țară; fără sancțiuni pentru cazuri cu sute și mii de metri cubi – Argeș, Borșa, Cluj. Și, atunci, de ce să înăsprim în continuare sancțiunile, dacă ele tot nu se aplică? De unde și neînceperea urmăririi penale în 60% din cazuri, justificată de lipsa pericolului social al faptei.

În ciuda exemplelor numeroase de sancționare a celor care apelează la 112 (Radarul pădurilor – STS), frecvența apelurilor arată că din octombrie 2014 în permanență un camion din patru sau un camion din cinci este clasificat ca fiind ilegal, „clasificare ca urmare a neînregistrării transportului respectiv, în baza de date a programului de prevenire tăieri ilegale”. Asta înseamnă 20-25% din lemnul transportat. În ultimele 24 de ore nu a fost decât un singur transport raportat ilegal, dar au fost zile cu 10-20 de transporturi: scrie undeva despre numărul de camioane confiscate anual?!

Minuni nu se pot face într-o lună, dar orice este mai bun decât situația prezentă!

Avertismentul Comisiei trebuie să fie o ocazie de schimbare totală de paradigmă:

1. trecerea de la reglementare și birocrație la responsabilizare și obligație de rezultat;
2. operaționalizarea Consiliului Național al Silviculturii pentru implementarea unor standarde deontologice și a standardelor de control intern managerial, cu rol de garant al unor politici publice cu viziune pe termen lung;
3. stoparea tăierilor ilegale la sursă, adică în pădure! Nu pleacă nimic din pădure fără ca pădurarul sau inginerul silvic să nu fie la curent;
4. vânzarea doar a masei lemnoase fasonate, măsurată corect după tăierea arborilor. Acum se vinde un volum estimat (cam cât se apreciază în pădure) și se forțează agentul economic să găsească după tăierea arborelui exact același volum estimat;
5. digitalizarea informației silvice, control informat pe bază de imagini satelitare, trasabilitatea electronică a materialului lemnos transportat;
6. trecerea de la „negocierea” infracțiunii silvice în instanțe în baza „prejudiciului” la sancționarea infracțiunii silvice indiferent de „prejudiciu”: furtul de masa lemnoasă este furt, indiferent de valoare;
5. abordarea integrată și în spirit de dialog a fenomenului tăierilor ilegale ca problemă socială, de mediu și de corupție, abordare care a lipsit cu desăvârșire în ultimii ani.

Digitalizarea estimării resursei forestiere în viitorii ani va produce o revoluție – sateliții vor ști mult mai bine și mai repede decât inginerii silvici cât volum s-a scos într-un an din orice pădure. Vom vedea însă dacă autoritățile publice sunt interesate de acest gen de informații: pentru moment, nici măcar contractul de finanțare a ciclului trei al inventarului forestier național nu este semnat.

*  Material de Laura Bouriaud, membru PLUS Suceava

Citește în continuare

Cele mai citite