Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Știri Locale

Interviu cu politologul Daniel Șandru, membru PLUS Iași: Responsabilitatea politică înseamnă și capacitatea de a spune „nu” atunci când există presiuni de orice natură

Publicat

pe data de

PLUS Iași a realizat un interviu cu politologul Daniel Șandru, profesor dr. în Științe Politice și membru în cadrul filialei, despre cum se poate schimba România în actualul context politic și ce poate face noua clasa politică, în acest sens, pentru a remedia efectele guvernării dezastruoase PSD-ALDE.

Ce înseamnă responsabilitate politică?

„Conceptual, responsabilitatea este un corelativ necesar al libertății. În teoria politică, o putem regăsi foarte ușor implicată, de exemplu, de „principiul maximei libertăți egale” enunțat de gânditorul liberal John Stuart Mill: ai libertatea de a face orice vrei, cu singura condiție de a respecta libertatea perfect egală a semenilor. Aici, responsabilitatea înseamnă tocmai condiția raportării la libertatea celuilalt exact așa cum te aștepți ca și celălalt să se raporteze la libertatea ta. Practic, responsabilitatea politică este o valoare de asumare: a-ți asuma un rol politic sau o demnitate raportându-te onest la competențele tale sau a-ți asuma faptul că, odată propuse anumite obiective, ai obligația de a le atinge. De asemenea, responsabilitatea politică înseamnă și capacitatea de a spune „nu” atunci când există presiuni de orice natură asupra eventualelor decizii pe care trebuie să le iei și care ar putea să producă rău comunității de care aparții. Și asta pentru că principala responsabilitate a unui politician este să se raporteze în permanență la binele comunitar, la interesul general”.

De ce este important raportul MCV?

„Ca și Bulgaria, România a fost acceptată în clubul european sub efectul „condiționalității democratice”, fapt care a însemnat o premieră din perspectiva procesului de extindere a UE. Această condiționalitate, exprimată de Mecanismul de Cooperare și Verificare, vizează tocmai asumarea obligației de a respecta principiile și valorile statului de drept și ale democrației liberale, precum și pe aceea de a crea cadrul de oportunitate pentru ca acestea să fie instilate în plan social. Cu alte cuvinte, o democrație europeană nu poate funcționa doar pe baza împărtășirii acestor principii și valori de către membrii elitei politice. Desigur, aceasta este o condiție necesară, dar nu și suficientă, întrucât o democrație autentică funcționează și poate fi consolidată atunci când și majoritatea cetățenilor împărtășește respectivele principii și valori. Or, dincolo de a monitoriza și corecta eventualele derapaje la adresa statului de drept ale unor lideri politici, MCV are și un important rol educațional, din perspectiva culturii civice. MCV este, în același timp, un avertizor cu privire la liniile roșii pe care, ca stat, nu avem voie să le depășim, atâta vreme cât ne revendicăm apartenența europeană”.

Alegerile anticipate sunt un moft sau o necesitate?

„Mecanismul alegerilor anticipate este unul perfect democratic, deși cadrul nostru constituțional este unul suficient de interpretabil (și) din această perspectivă. În contextul actual, alegerile anticipate sunt, din punctul meu de vedere, o necesitate, dat fiind, înainte de toate, faptul că actualul legislativ nu mai are legitimitate politică, realitate exprimată foarte clar nu doar de rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European din 26 mai, ci și de evoluția ulterioară a majorității parlamentare care a susținut guvernul de coaliție PSD-ALDE, cel care a luat niște decizii dezastruoase în ultimii 3 ani și care a pus în pericol însăși apartenența europeană a României. Alegerile anticipate sunt, deci, necesare pentru ieșirea din criza de legitimitate, dar și pentru ieșirea din marasmul politic, economic și social în care PSD și partenerii lor din ALDE au dus societatea noastră”.

De ce are nevoie noul guvern de un alt parlament?

“Un Guvern rezultat dintr-un Parlament ai cărui membri sunt aleși anticipat ar avea o legitimitate deplină și și-ar putea asuma în mod responsabil măsurile urgente prin care România poate fi readusă pe direcția parcursului său european, acolo unde se afla înainte ca guvernarea PSD-ALDE să o deturneze prin atacul brutal la justiție, prin populismul socio-economic – ale cărui consecințe se vor vedea în curând – și, nu mai puțin, prin suveranismul țâfnos promovat la Bruxelles de niște politicieni realmente incompetenți și iresponsabili. Un Guvern care să ia măsurile imediate necesare pentru restabilirea statutului european al României nu poate funcționa decât în baza unei majorități legitimate de votul cetățenilor, iar nu în baza unei majorități de conjunctură”.

Până la urmă, ce are de câștigat sau de pierdut cetățeanul? Care este influența directă asupra mea?

“Ce am simțit cu toții că putem pierde în ultimii trei ani de guvernare PSD-ALDE: încrederea în instituțiile statului, siguranța noastră, ca cetățeni, că putem fi apărați de acestea, garanția solidarității comunitare și statutul de membri ai unei societăți cu aspirații europene, speranța că putem avea politicieni competenți și care ocupă demnități în statul român pe baza unor criterii de merit și transparente.

Pe de altă parte, odată diminuată influența pesedismului în structura instituțională a statului român și în sfera socială, avem de câștigat, cu toții, dreptul de a trăi și de a ne crește copiii într-o societate normală. Deciziile politice, fie că suntem conștienți sau nu, ne influențează viața cotidiană, de la tipul de educație dedicată copiilor noștri și până la maniera în care sunt investite de către administrația de stat sumele provenite din taxele și impozitele pe care le plătim. Dacă aceste decizii vor fi bune sau proaste depinde, în primul rând, de noi, ca cetățeni, în funcție de alegerile politice pe care le facem”.

Citește în continuare
Adaugă un comentariu

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Știri Locale

Problema transportului în România

Publicat

pe

FOTO Inquam Photos

Denumite deseori „Orașe-dormitor”, micile comune dezvoltate în jurul marilor orașe au ajuns, din cauza populației numeroase, adevărate centre urbane, fapt ce a determinat o îngreunare a transportului. Pentru că infrastructura rutieră este destul de slab dezvoltată, la orele de vârf, viteza medie de deplasare scade mult sub 20 km/h. Asta înseamnă mai multă poluare, stres și bani aruncați.

Să luăm un exemplu concret.

Dobroești este o comună înglobată, practic, între două cartiere bucureștene: Colentina și Pantelimon. Dacă din punct de vedere administrativ aparține de Județul Ilfov, din punct de vedere rutier ar fi parte integrantă a Capitalei. Există cartiere de unde se ajunge mai greu și pe distanțe mai mari până în centrul Bucureștiului. Aici transportul local a fost și este încă o problemă.

A fost o perioadă în care transportul se făcea cu microbuze. Aveau un program stabil, o rută clară și toată lumea părea mulțumită. Singurele probleme erau legate de subvențiile făcute de primărie către operatorul de transport și capetele de traseu. Dacă în localitate situația era mai simplă mașinile oprind la porțile oamenilor, în București situația se complică.

În primul rând, microbuzul oprea cum intra în oraș și făcea cale întoarsă. De acolo, călătorii trebuiau să ia încă cel puțin alte două mijloace de transport pentru a ajunge, efectiv, la rețeaua de transport principală a orașului. Motivele sunt simple: oprirea microbuzelor în alte stații decât cele deținute sau închiriate de către operatorul de transport sunt interzise conform legii. Așa că, la fel ca și locuitorii din Otopeni, trebuiau să se mulțumească doar cu o oprire scurtă la marginea primului bulevard și de acolo… pe jos.

Soluția a venit din partea atribuirii transportului public din localitate către STB – Societatea de Transport București. Compania de stat a primit prin atribuire directă o rută ce străbate comuna și poate opri în toate stațiile deținute de STB. Evident, costurile STB sunt decontate de către Primăria din Dobroești. Se știe că niciunde în lume transportul public nu este rentabil, dar este necesar.
Soluția găsită a fost introducerea unor autobuze de 12 metri pe străzile înguste ale unei localități sufocate de trafic. Drept urmare, mulți șoferi STB nu mai fac cursele pentru care societatea este plătită pentru că nu se pot strecura. Așa se face că localnicii plătesc pentru un transport public, dar stau câte o oră în stație așteptând să vină vreun autobuz.

Soluții de secol XXI

Problema transportului nu este doar în Dobroești. Aceleași necesități le au toți locuitorii din aceste „comune-dormitor” din jurul marilor orașe. Câteva primării au recurs la înființarea propriilor societăți de transport, în timp ce altele au făcut licitații pentru atribuirea traseelor. Dar până când nu va fi reglementată clar situația transporturilor din zonele metropolitane, această situație va exista în continuare.

Singura soluție prin care s-ar putea dezvolta, legal, un astfel de transport ar fi prin înființarea Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitare. Însă, dacă societățile de transport din orașele mari nu vor să se implice, cei din localitățile-satelit sunt la cheremul lor. Soluții există și sunt precizate în Regulamentul 1370 din 2007 cu efect de aplicare din 2010. Regulament la care România nu a aderat din cauza mai multor interese ale transportatorilor de persoane.

Până când acest Regulament nu va fi aprobat și la noi, există și mai puține soluții. Primăriile din jurul orașelor-satelit ar putea să se constituie în Asociații de Dezvoltare Intercomunitare și, la un loc, să forțeze administrațiile teritoriale ale orașelor cu care se învecinează să accepte transportul de persoane în stațiile și pe străzile lor.

O altă soluție ar fi licitarea traseelor către operatori privați care au deja accesul consimțit de către primăriile orașelor mari și impunerea unor standarde de vehicule de transport. Momentan, cele mai avantajoase curse le întreprinde Societatea de Transport Voluntari – care are în gestiune aproape 100 de autobuze din care majoritatea sunt de 12 metri, pentru 100 de pasageri fiecare. Iar aceste autobuze, în mod interesant, au primit aprobarea STB să oprească în stațiile reglementate din București, fiind parte din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov.

Cum se poate debloca transportul?

Până când România va adera la regulamentul european 1370/2007, edilii localităților au două variante: fie concesionează transportul public local, fie fac propria firmă de transport public. În ambele situații, trebuie să se concentreze pe nevoile de transport reale ale localității și să nu accepte vehicule grele, care nu doar că se manevrează greu pe străzile înguste, dar distrug și căile de rulare.

Mai multe primării pot forma o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară și contribui la formarea unui parc comun de vehicule, sub o singură societate de transport. Ulterior, pot să primească accesul în stațiile companiilor de transport din orașul cu care se învecinează și unde doresc să transporte călătorii. Una dintre soluții este achiziționarea de autobuze electrice, care sunt finanțate prin programe europene speciale. Soluția cea mai ieftină, însă, ar fi organizarea de licitații de atribuire trasee pentru transport public local, cu caiete de sarcini bine definite și stabilite conform unui studiu de mobilitate urbană.

Pentru regiunea București-Ilfov există deja un plan de mobilitate urbană, iar din noiembrie 2017 există și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov, structură cu personalitate juridică și de utilitate publică. Dar aceasta, nu se știe de ce, nu a reușit nici să achiziționeze vehicule, nici să organizeze transportul dintre orașele-satelit și Capitală. Iar soluțiile impuse de STB nu sunt nici pe departe eficiente.

* Material de Tudor Șerban, membru PLUS Dobroești

Citește în continuare

Noutăți Generale

Arad, oraș universitar?

Publicat

pe

Educația, la fel ca majoritatea domeniilor de interes vital ale acestui popor, este doar una din lungul șir de victime ale clasei politice, care în ultimii 30 de ani a promovat incompetența. De aceea, considerăm că a venit momentul să spunem STOP. România merită să treacă peste această pauză în evoluția ei, iar educația trebuie să fie prioritatea absolută. Din acest motiv, am organizat, în 27 octombrie, dezbaterea „Arad, oraș universitar?”. În cadrul evenimentului, ne-am bucurat de prezența lui Ștefan Pălărie, coordonatorul grupului de lucru pe Educație din cadrul Comisiei Naționale de Politici Publice PLUS.

Ștefan Pălărie: „Dezbaterea Arad, Oraș Universitar?” a fost unul dintre cele mai bune evenimente pe educație la care am participat în ultima vreme. Din spatele culiselor știu că a fost riguros pregătit și că o echipă faină de oameni inimoși s-a străduit să transforme prilejul acestui eveniment într-o întâlnire autentică, deschisă și valoroasă pentru participanți. Eu cred că prin prezentările susținute, prin dezbaterea organizată, prin exercițiile de colectare de idei, prin discuțiile de final, am ajuns foarte aproape de idealul la care visăm de multă vreme – o formă de guvernare participativă alături de cetățenii României.

Cred în continuare că partidele politice ar trebui să reprezinte o portavoce de valoare pentru idei, proiecte și principii ale specialiștilor, și că cetățenii tuturor comunităților din România trebuie să poată veni pentru a pune în discuție teme critice pentru viitorul lor, și apoi pentru a găsi soluții la provocările momentului prezent. Nu cred ca avem un exemplu mai bun decât preocuparea colegilor din Arad referitoare la viitorul universitar al orașului.

Sunt încă impresionat de energia și de soluțiile auzite la eveniment. Voi reveni cu dragă inimă oricând la Arad pentru dezbateri și proiecte viitoare. Sperăm ca acest eveniment să fie doar începutul unui nou capitol din lunga istorie a învățământului arădean”.

Echipa PLUS Arad

Citește în continuare

Știri Locale

Linia Albastră Otopeni – necesitate vs. eficiență

Publicat

pe

Una dintre primele hotărâri adoptate de către actualul Consiliu Local al orașului Otopeni, imediat după alegerile locale din 2016, mai exact Hotărârea 24 din iulie 2016, cuprinde aprobarea înființării serviciului de transport public local de persoane prin curse regulate în Otopeni. Aproape un an mai târziu, prin hotărârea de Consiliu Local nr. 17 din mai 2017, era validat rezultatul procedurii de licitație deschisă pentru atribuirea contractului de delegare a gestiunii serviciului de transport public.

Contractul a fost semnat în iunie 2017 între Primăria Otopeni și o asociere de firme condusă de ROMTRANSPORT SERVICES SRL pentru o valabilitate de șase ani și o valoare contractuală de puțin peste 17 milioane de lei. În acest mod, a avut loc înființarea Liniei Albastre de transport public din Otopeni.

Analizând toate documentele de mai sus, PLUS Otopeni a constatat că Primăria plătește către aceste societăți (utilizând o formulă de calcul extrem de elaborată) aproximativ 5 lei/kilometru efectuat. Făcând un calcul simplu raportat la numărul de curse și lungimea traseului actual, a reieșit că acest serviciu costă Otopeniul cam 250.000-280.000 de lei cu TVA inclus, lunar.

Traseul actual cuprinde 42 de opriri pe o distanță de aproximativ 30 de kilometri și o durată a unei călătorii complete de 83 de minute (conform aplicației Moovit), cu plecare și revenire în Stația Tudor Vladimirescu din Odăile. Am mers și noi cu Linia Albastră pentru a vedea cum funcționează și am identificat următoarele probleme:

– traseul ales este cel puțin inoportun, extrem de lung și ineficient pentru cine ar dori să folosească regulat acest mijloc de transport;

– nu există o linie directă către București și nici legături cu o linie urbană, ci doar cu cele regionale sau expres, care sunt improprii unui transport regulat către școlile și locurile de muncă din București;

– unele stații sunt alese inadecvat, iar spațiile de așteptare sunt improvizate, sub cerul liber, uneori foarte înalte, fără nicio facilitate de utilizare pentru persoanele cu dizabilități, bătrâni sau copii;

– nu există treceri de pietoni înființate în apropierea tuturor stațiilor pentru a facilita accesul către acestea;

– șoferii nu opresc în toate stațiile, opresc neregulamentar și depășesc viteza regulamentară în zone rezidențiale, cu mulți copii.

PLUS susține creșterea calității vieții locuitorilor din Otopeni. În acest sens, considerăm necesară și susținem existența transportului public local în Otopeni, subvenționat de la bugetul local. Însă considerăm că se impun anumite schimbări în ceea ce privește gestionarea și eficientizarea acestuia, mai exact:

– analiza imediată a costului per kilometru, acesta fiind unul extrem de ridicat (aproximativ 5 lei/km);

– aplicarea sancțiunilor și a penalităților prevăzute în contract referitoare la calitatea serviciilor și a comportamentului șoferilor, pentru respectarea opririlor, a vitezei regulamentare și programul curselor;

– modernizarea stațiilor astfel încât să ofere un minim de facilități pentru persoane cu dizabilități, bătrâni și copii și înființarea de treceri de pietoni în apropierea lor;

– analiza posibilității preluării contractului de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov pentru scăderea costurilor și dezvoltarea unei linii regionale directe către București;

– regândirea imediată a traseelor pentru creșterea eficienței și a atractivității serviciului. Astfel, PLUS Otopeni propune împărțirea în două trasee (Linia Albastră și Linia Portocalie) care să aibă stații comune între ele și cu STB la DN1, care să ducă la scurtarea traseelor, a timpului petrecut în trafic, a pierderilor de bani de la bugetul local precum și la creșterea numărului de pasageri.

Totodată, întrucât PLUS Otopeni sprijină implicarea activă a cetățenilor în luarea deciziilor în ceea ce privește serviciile de utilitate publică, propunem inițierea unei consultări a utilizatorilor în vederea identificării și adoptării celor mai potrivite soluții pentru eficientizarea acestui serviciu.

Propunere Linia Odăi:

Propunere Linie Otopeni Centru:

* Material realizat de Septimia Dobrescu și Valentin Gherasim, membri PLUS Otopeni

Citește în continuare

Cele mai citite