Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Guvernul și MAE trebuie să răspundă pentru dezastrul votului din diaspora

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

Cât tupeu pot avea acest Guvern și acest ministru de Externe? Pare că nu există limite.

MAE încearcă să arunce vina pentru dezastrul de pe 26 mai oriunde, numai în curtea proprie nu. În „raportul despre votul din diaspora trimis premierului”, MAE vorbește despre Biroul Electoral al Secțiilor de Votare din Străinătate sau despre „5-6 autocare” și insistă că cele 441 de secții de votare din diaspora ar fi extrem de multe.

Realitatea este, bineînțeles, cu totul alta:

– În lunile ianuarie și februarie, membrii PLUS Diaspora și USR Diaspora, dar și multe organizații non-guvernamentale au trimis sute de cereri pentru deschiderea secțiilor suplimentare de votare către ambasade, către MAE și către Autoritatea Electorală Permanentă;

– AEP spune că MAE este responsabil pentru organizarea secțiilor de votare din străinătate conform OUG 6/2019 și legii 33/2007;

– MAE răspunde că „cetățenii români se pot adresa misiunilor diplomatice” și că o să publice lista secțiilor pe 26 aprilie;

– Ambasadele răspund că „au în atenție procesul de pregătire a scrutinului” și că MAE o să publice lista pe 26 aprilie;

– MAE publică lista secțiilor pe 26 aprilie și vedem că din cele 441 de secții deschise doar puțin mai mult de jumătate sunt în Uniunea Europeană, unde se află 90% din diaspora românească. Degeaba numără MAE cu mândrie cele trei secții din Rusia sau secțiile din Albania, Turkmenistan, Zimbabwe și Coreea de Nord. Pentru peste 4 milioane de cetățeni români aflați în UE, MAE nu a deschis decât 267 de secții, adică o secție la fiecare 15.000 de cetățeni, față de maximum 2.000 de cetățeni, cum se face în România;

– Alianța 2020 USR PLUS propune reprezentanți în birourile secțiilor de votare în 350 de secții de votare, acoperind toate secțiile din UE. În plus, Alianța are și câte două rezerve pentru majoritatea secțiilor din Europa. Celelalte partide politice nu dau dovadă de aceeași mobilizare (iar în unele cazuri chiar își retrag reprezentanții, inclusiv în ziua votului, iar MAE nu se dovedește capabil să asigure numărul maxim legal de reprezentanți, adică 7 + 2 operatori de tabletă SIMPV;

– Spațiile obținute de MAE pentru secțiile de votare sunt în zeci de cazuri extrem de nepotrivite: neîncăpătoare, cu acces dificil (sau cu acces direct de pe stradă), fără pază pentru a asigura siguranța alegătorilor sau a celor din biroul secției. Apar și 17 cazuri halucinante în care secțiile de votare sunt organizate câte două în aceeași încăpere, cu același acces, lucru care nu creează decât și mai multă aglomerație;

– În zeci de secții de votare, numărul de cabine și de ștampile este oricum mai mic decât numărul de persoane din birou, ceea ce din nou limitează în mod evident viteza de procesare;

– În ziua votului, MAE refuză cu încăpățânare să propună orice fel de soluție și emite un comunicat de presă în care vorbește despre „incidente tehnice izolate” și că „totul decurge în parametri normali”.

Rezultatele acțiunilor lor le știm:

– Din rapoartele primite de la voluntarii Alianței, cel puțin 125.000 de cetățeni români au rămas la ora 21.00 în fața porților închise și nu și-au putut exercita dreptul constituțional la vot. Este imposibil să estimăm precis câte alte sute de mii de persoane au plecat de la cozile imense sau nu s-au mai deplasat știind că nu vor putea vota.

– La peste 160 de secții, timpul de așteptare a fost mai mare de două ore, iar în peste 80 de secții chiar mai mare de șase ore.

MAE trebuie să își asume responsabilitatea pentru organizarea defectuoasă a votului de pe 26 mai. Iar apoi are datoria să deschidă un număr corespunzător de secții în Europa pentru scrutinele următoare (cel puțin de cinci ori mai mare decât pe 26 mai) și asigurarea condițiilor normale de desfășurare a procesului de votare: personal suficient, spații mari și aerisite, material suficient (buletine, cabine, ștampile și urne).

PLUS Diaspora și USR Diaspora au început deja pregătirile pentru alegerile prezidențiale și sunt gata să propună soluții concrete către autorități privind localizarea secțiilor în comunitățile mari de cetățeni români, precum și asigurarea de voluntari în birourile secțiilor de vot. Tot ce avem nevoie este ca și statul român să își facă datoria și să se pună în slujba cetățenilor.

 

Editoriale

S-a mai tăiat o pănglicuță, s-a mai făcut o poză

Publicat

pe

La fel cum domnul Bănicioiu inaugura secția de arși de la Floreasca fără ca acolo să vină vreun pacient, doamna ministru Sorina Pintea e în campanie de imagine la Timișoara, unde taie pănglicuța Unității Funcționale de Arși de la Casa Austria care nu este încă funcțională.

Sunt doar trei paturi din cinci și mai lipsesc niște echipamente. E o unitate a cărei construcție a fost gata din 2016, iar Ministerului Sănătății i-au trebuit trei ani să fie în stare să o doteze. Nu ar fi chiar un motiv de laudă într-o țară normală.

La Iași, unitatea funcțională de arși a fost și ea gata, ca amenajare a clădirii și ca instruire a personalului, în 2016, și a obținut cu greu avizul ISU, respectând la limită normele de siguranță. Abia acum dotată, nu se deshide nici ea. Probabil pentru că o așteaptă pe doamna ministru să meargă să taie pănglicuța.

Ce mi se pare îngrijorător este că se încearcă acreditarea ideii că aceste două unități spitalicești ar fi centre de arși. Centrul de arși este unitatea spitalicească cu cel mai înalt nivel de competență în tratarea arsurilor grave. Niciuna dintre cele două unități, de la Iași și de la Timișoara, nu se înscrie în prevederile OMS 476/2017 care descriu ce este un centru de arși. Sunt doar Unități Funcționale de Arși.

Încă o cacealma a Ministerului Sănătății.

Citește în continuare

Editoriale

Revoluția de pluș

Publicat

pe

În cazul în care aș vrea să fiu simpatic, aș spune că, dacă alții au avut revoluția de catifea, de ce nu am avea noi revoluția de pluș. Sigur că e străvezie metafora, dar într-o lume așezată nu ar fi nevoie să trăim în agitație, cu sufletul la gură că iar s-a întâmplat ceva grav sau să ne crească pulsul și să ieșim în piață ori de câte ori face guvernul vreo ispravă. Revoluția de pluș ar trebui să ne aducă liniștea din viața personală pe care nu ți-o distruge cu regularitate viața politică.

Știu că sună blând, fără zgomotul tipic al unei revoluții. Dar viața nu se oprește în loc odată cu Dragnea sau cu Dăncilă, așa cum nu s-a oprit nici cu Iliescu sau cu Năstase. Nu are rost să ne lăsam influențați de cleptomania PSD-ului sau de nesiguranțele conservatorilor. Pentru unii părem fasciști, pentru ceilalți, sexo-marxiști. E greu să fii normal în ziua de astăzi. Dar merită să încerci. Acesta ar trebui să fie scopul fundamental al unei revoluții calme, să le permită oamenilor normali să își trăiască viața. Și când zic normali, mă refer la cei care nu sunt impresionați dacă mașina vecinului e mai mare și luată din bani de la stat sau la cei care nu sunt preocupați de bunele moravuri închipuite în mintea lor. Stânga, dreapta. Avem timp pentru ele. Pentru autostrăzi, școli și spitale nu prea mai avem timp.

Așa îmi imaginez că ar trebui să arate un partid, fără damblale și dosare, fără scandaluri și dileli personale. Fără ce am învățat de la PSD și celelalte partide din 1989 și până astăzi. Poate că nu e ușor, dar e păcat să nu încerci să ai o viață normală.

În ceea ce privește PSD, acest partid e ceea ce a fost dintotdeauna, o bandă de golani decerebrați, care nu știu decât de frică și de furt. În cazul lor, formula „fight or flight” se traduce prin furt sau frică. Ei sunt cei care au introdus violența în societatea românească. De la Iliescu și mineriadele lui și până la Dragnea și Carmen Dan, cu al lor 10 August, PSD nu știe decât să scuipe și să fugă. Ca orice derbedeu fricos, când e prins cu dosarul penal, se jură că e statul paralel la mijloc și că ei nu au pus mâna pe niciun ban. Să stea Liviu Dragnea la pușcărie, dacă te mint, conașule.

De aia e nevoie de altceva, de calm și normalitate. De un partid cu soluții, unul perseverent, care nu se lasă impresionat nici de televiziunile aservite, nici de sondajele contrafăcute, nici de minciunile zilnice. Durează. Nu poate fi făcut peste noapte. Nu o să câștige alegerile din prima. Dar dacă vrem o viață normală, în care să nu ne preocupe ce face Dăncilă sau vreo altă marionetă, e nevoie de noi. În partid sau în afara lui. Pentru că eu aș vrea în weekend să merg la film sau să mă plimb în parc, nu să-mi caut haine groase pentru proteste. Trăiască Revoluția de Pluș 🙂

Citește în continuare

Editoriale

Agenţia Naţională de Meteorologie a anunțat ieri schimbări semnificative ale climei României în următoarele decenii. Ce-i de făcut?

Publicat

pe

FOTO Cornel Brad

În România există o strategie națională și un plan național de acțiune privind schimbările climatice, doar că nu sunt implementate. O problemă și mai mare este absența oricărei dezbateri pe această temă. În preocupările și în declarațiile PSD, schimbările climatice pur și simplu nu există. Guvernul PSD nu se gândește decât la cum să supraviețuiască la putere.

În schimb, problema schimbărilor climatice este o prioritate la nivel european, în parte și datorită nouă – PLUS, Dacian Cioloş și grupul europarlamentar Renew Europe, al cărui președinte este: construirea unei Europe verzi echitabile și neutre din punct de vedere al impactului asupra climei.

România va trebui să preia această prioritate, căci este membră a UE. O poate face organizând tranziția la scară națională către o politică climatică coerentă și transversală prin patru măsuri urgente propuse de PLUS:

  1. Acțiuni de adaptare la schimbări climatice în orașe: instalarea de suprafețe absorbante a noxelor, sisteme publice de sănătate axate pe prevenție;
  2. Adoptarea unui plan național pentru climă care să indice obiective climatice pentru 2030 și 2050, cu acordarea unui rol de coordonare premierului, vicepremierului sau cancelariei;
  3. Crearea unor „panel“-uri cetățenești și desemnarea unui responsabil pentru climat pentru fiecare județ;
  4. Transformarea politicii climatice într-un mijloc de creștere a calității vieții prin tranziția spre economia circulară.

Dar măsurile de adaptare la schimbările climatice și de reducere a impactului asupra climei vor trebui să devină prioritare nu numai pentru stat. Pentru ca această politică climatică să fie eficace, implicarea cetățenilor și a comunităților este absolut necesară. Vestea bună este că peste 90% din cetățenii României consideră că schimbările climatice sunt reale, după cum arată un studiu realizat de IRES în septembrie 2019. Majoritatea înțelege, așadar, că rezolvarea problemelor globale include, implicit, și problemele locale, fie ele de natură economică, socială sau demografică, căci biosfera este un unic eco-sistem, iar problemele unei părți din eco-sistem afectează întregul.

Deci suntem pregătiți de acțiune. Tot ce ne lipsește e un nou guvern, competent.

Sursă informații ANM

Citește în continuare

Cele mai citite