Urmărește-ne
https://stiri.plus/wp-content/uploads/2018/07/Întrebăm-România-Împreună.jpg

Editoriale

Guvernul și MAE trebuie să răspundă pentru dezastrul votului din diaspora

Publicat

pe data de

FOTO Steluța Popescu

Cât tupeu pot avea acest Guvern și acest ministru de Externe? Pare că nu există limite.

MAE încearcă să arunce vina pentru dezastrul de pe 26 mai oriunde, numai în curtea proprie nu. În „raportul despre votul din diaspora trimis premierului”, MAE vorbește despre Biroul Electoral al Secțiilor de Votare din Străinătate sau despre „5-6 autocare” și insistă că cele 441 de secții de votare din diaspora ar fi extrem de multe.

Realitatea este, bineînțeles, cu totul alta:

– În lunile ianuarie și februarie, membrii PLUS Diaspora și USR Diaspora, dar și multe organizații non-guvernamentale au trimis sute de cereri pentru deschiderea secțiilor suplimentare de votare către ambasade, către MAE și către Autoritatea Electorală Permanentă;

– AEP spune că MAE este responsabil pentru organizarea secțiilor de votare din străinătate conform OUG 6/2019 și legii 33/2007;

– MAE răspunde că „cetățenii români se pot adresa misiunilor diplomatice” și că o să publice lista secțiilor pe 26 aprilie;

– Ambasadele răspund că „au în atenție procesul de pregătire a scrutinului” și că MAE o să publice lista pe 26 aprilie;

– MAE publică lista secțiilor pe 26 aprilie și vedem că din cele 441 de secții deschise doar puțin mai mult de jumătate sunt în Uniunea Europeană, unde se află 90% din diaspora românească. Degeaba numără MAE cu mândrie cele trei secții din Rusia sau secțiile din Albania, Turkmenistan, Zimbabwe și Coreea de Nord. Pentru peste 4 milioane de cetățeni români aflați în UE, MAE nu a deschis decât 267 de secții, adică o secție la fiecare 15.000 de cetățeni, față de maximum 2.000 de cetățeni, cum se face în România;

– Alianța 2020 USR PLUS propune reprezentanți în birourile secțiilor de votare în 350 de secții de votare, acoperind toate secțiile din UE. În plus, Alianța are și câte două rezerve pentru majoritatea secțiilor din Europa. Celelalte partide politice nu dau dovadă de aceeași mobilizare (iar în unele cazuri chiar își retrag reprezentanții, inclusiv în ziua votului, iar MAE nu se dovedește capabil să asigure numărul maxim legal de reprezentanți, adică 7 + 2 operatori de tabletă SIMPV;

– Spațiile obținute de MAE pentru secțiile de votare sunt în zeci de cazuri extrem de nepotrivite: neîncăpătoare, cu acces dificil (sau cu acces direct de pe stradă), fără pază pentru a asigura siguranța alegătorilor sau a celor din biroul secției. Apar și 17 cazuri halucinante în care secțiile de votare sunt organizate câte două în aceeași încăpere, cu același acces, lucru care nu creează decât și mai multă aglomerație;

– În zeci de secții de votare, numărul de cabine și de ștampile este oricum mai mic decât numărul de persoane din birou, ceea ce din nou limitează în mod evident viteza de procesare;

– În ziua votului, MAE refuză cu încăpățânare să propună orice fel de soluție și emite un comunicat de presă în care vorbește despre „incidente tehnice izolate” și că „totul decurge în parametri normali”.

Rezultatele acțiunilor lor le știm:

– Din rapoartele primite de la voluntarii Alianței, cel puțin 125.000 de cetățeni români au rămas la ora 21.00 în fața porților închise și nu și-au putut exercita dreptul constituțional la vot. Este imposibil să estimăm precis câte alte sute de mii de persoane au plecat de la cozile imense sau nu s-au mai deplasat știind că nu vor putea vota.

– La peste 160 de secții, timpul de așteptare a fost mai mare de două ore, iar în peste 80 de secții chiar mai mare de șase ore.

MAE trebuie să își asume responsabilitatea pentru organizarea defectuoasă a votului de pe 26 mai. Iar apoi are datoria să deschidă un număr corespunzător de secții în Europa pentru scrutinele următoare (cel puțin de cinci ori mai mare decât pe 26 mai) și asigurarea condițiilor normale de desfășurare a procesului de votare: personal suficient, spații mari și aerisite, material suficient (buletine, cabine, ștampile și urne).

PLUS Diaspora și USR Diaspora au început deja pregătirile pentru alegerile prezidențiale și sunt gata să propună soluții concrete către autorități privind localizarea secțiilor în comunitățile mari de cetățeni români, precum și asigurarea de voluntari în birourile secțiilor de vot. Tot ce avem nevoie este ca și statul român să își facă datoria și să se pună în slujba cetățenilor.

 

Editoriale

Ce facem cu diaspora? O abordare în trei pași

Publicat

pe

Bogdan Deleanu, membru al Consiliului Național PLUS

Vestea că sunt peste 5,6 milioane de români plecați din țară nu ne surprinde. De fapt, echipa PLUS Diaspora a CNPP (Comisia Națională de Politici și Programe) tocmai era pe cale să lanseze zilele acestea cifra de 5,5 milioane, obținută din cercetările noastre proprii.

Ce contează acum este ceea ce ne propunem să facem. Peste un sfert din români sunt plecați din țară, iar dintre aceștia majoritatea au plecat în ultimii 15 ani. Fiecare român din străinătate ușurează drumul pentru încă doi. „Hai, vere, că te angajez la mine la restaurant, șantier, firmă, magazin etc”. În ritmul acesta, nici nu mai contează cine guvernează România peste 10 ani – nu va mai fi nimeni aici!

Iar dacă unii se întreabă „de ce ar trebui să ne pese, la urma urmei, de cei care pleacă?”, iată altă cifră identificată de echipele noastre: românii din afară au trimis acasă, în 2018, aproape 5 miliarde de dolari!

Ne gândim la o abordare în trei pași:

Stoparea Exodului – prioritatea numărul 1 pentru diaspora este, de fapt, în țară. Câtă vreme nu se rezolvă problemele de acasă, lumea va continua să plece, iar cei plecați nu se vor întoarce. Prioritățile pentru cei plecați sunt:
1.  Reforma educației, cu accentul pus pe predictibilitate, competență, dobândirea de aptitudini utilizabile în viața reală și calitate peste cantitate;
2. Reforma în sănătate, inclusiv depolitizarea managementului sanitar, susținerea unui personal medical competent și independent și un buget de sănătate modern;
3. Susținerea mediului privat, sprijinind antreprenoriatul, și claritate fiscală, simplificând birocrația și privilegiind lupta inteligentă împotriva corupției.

Deschiderea drumului spre casă – dacă vrem să avem vreo șansă să aducem măcar o parte din acești oameni înapoi, trebui să:
1.  Creăm un one-stop-shop pentru întoarcere, care oferă asistență administrativă celor care au nevoie de acte noi, recunoașterea dovezilor sau diplomelor externe etc;
2. Reformăm sistemul de evidență a populației, cu noi facilități digitale;
3. Ușurăm reînscrierea în sistemul educațional sau de muncă românesc a celor care au petrecut o perioadă de timp în afară.

Trebuie să acceptăm că diaspora e România, indiferent dacă se mai întorc sau nu (de altfel, cam 40% dintre cei întrebați de noi spun că nu s-ar întoarce. Sau că nu s-ar întoarce până la pensie):

Chestionar PLUS Diaspora
1. E nevoie de o legislație pentru diaspora și administrație în afara frontierelor corelate cu amploarea problemei, care să faciliteze legătura permanentă cu țara;
2. Trebuie să investim major în salvarea identității și limbii române, mai ales pentru tinerii născuți în diaspora, prin tabere, manuale, programe de studiu, școli virtuale și ale mecanisme adaptate lor;
3. Crearea de legături noi între diaspora și țară, prin susținerea mediului asociativ, proiecte de îngemănare, asistență venită din afară către țară, mai multă putere de decizie din partea diasporei pentru țară.

Citește în continuare

Editoriale

Ministrul Culturii sfidează regulile elementare ale logicii și profesionalismului!

Publicat

pe

Ieri, pe site-ul Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN), a fost postată următoarea declarație de presă: Având în vedere articolele apărute în presa de astăzi, 18.07.2019, referitoare la înfiinţarea Muzeului Holocaustului, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale face următoarele precizări: va fi creat un complex muzeal care să cuprindă Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” şi viitorul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, pentru care se are în vedere locaţia existentă între Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Aceasta constituie așadar o asumare oficială a faptului că se va construi un nou muzeu în curtea Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și, mai mult, avem de-a face cu o reorganizare masivă sub titulatura de Complex Muzeal.

Conceptul de Complex Muzeal îl consideram abandonat de cel puțin 30 de ani!

Care ar fi logica amalgamării unor entități care în decursul timpului și-au definit identitatea și publicul?

Ni se răspunde, așadar, pe cale oficială că actuala coaliție strânge cureaua și comasează trei muzee. Da, este vorba de lipsa banilor, a viziunii si a profesionalismului acestui guvern! Mai mult, prin această comasare, se răspunde indirect, doar așa știe să comunice actualul ministru, protestului față de cedarea curții interioare a Muzeului Antipa pentru construirea unei clădiri în care să funcționeze un alt muze. De ce noului muzeu nu i se poate găsi o destinație corespunzătoare și nu una impovizată, care să blocheze dezvoltarea unui dintre cele mai performante instituții muzeale din România?

Răspunsul este comasarea a trei muzee și înfințarea altuia!

În concluzie, se înființează un muzeu, într-un spațiu improvizat, deposedând astfel un alt muzeu performant de un teren care îi asigura dezvoltarea. Protestelor personalităților din zona academică și a societății civile li se răspunde cu o comasare de muzee, semn că lipsa profesionalismului și a resurselor financiare sunt elementele definitorii ale activității curente a actualei coaliții.

* Editorial semnat de Ovidiu Țentea, membru al Consiliului Național PLUS

Citește în continuare

Editoriale

Politica altfel e despre ceilalți

Publicat

pe

Politica altfel riscă să sune uneori ca formula „să fie bine ca să nu fie rău”. Sarcasmele din jurul ei ascund o doză de realitate. Tot așa, afirmația „nu se mai poate la fel ca până acum“ a devenit cât se poate de legitimă. De aici pornește, practic, orice discuție. Orice, dar nu PSD. În realitate, orice, dar niciun partid din cele de până acum. Pentru că știm deja prea bine că nu a funcționat. Dar ce înseamnă cu adevărat politica altfel?

E suficient să fii cinstit, bine intenționat, politicos și normal? Da, fără îndoială. Dar asta ține, mai degrabă, de caracterul personal, nu de calitățile politice de care e nevoie să schimbi o societate. Cred că limităm discuția despre schimbare la calități individuale, ceea ce duce la setarea jocului politic în căutarea figurilor providențiale. Dacă, în câteva cazuri, extrem de puține, această limitare funcționează, la nivel social ea nu are și nici nu va avea efectele așteptate.

În consecință, este nevoie de o schimbare de model, de raportare și de înțelegere a nevoilor pentru a produce schimbarea în mod real. E nevoie de o întoarcere la cetățean și la nevoile sale. În general, considerăm că votul reprezintă voința societății, fapt corect la nivel macro. Dar la nivelul vieții de zi cu zi, lipsa unei reprezentări reale, a înțelegerii problemelor pe care le are fiecare dintre noi, produce două efecte mai mult decât periculoase.

Apariția populismului este una dintre ele. E simplu pentru un politician să vorbească pe limba poporului atât timp cât nu face decât să acuze lipsa de empatie a clasei politice la problemele reale. Statistica nivelează social și economic și te poți trezi cu date corecte la nivel național, dar complet irelevante pentru sute sau mii de comunități. Intuiția unor politicieni oportuniști poate specula și deturna națiuni într-un timp extrem de scurt.

A doua problemă e lipsa de reprezentativitate. În lipsa înțelegerii societății, te alegi cu politicieni care ajung în funcție pentru cele mai caraghioase motive. Avem județe care cuprind localități atât de diferite încât politicile necesare cetățenilor pot să varieze de la o extremă la alta. Chiar și un politician competent și interesat va avea probleme în a schimba fundamental starea lucrurilor. Un baron local, un extravagant sau un dezinteresat nu va servi niciodată cetățenii respectivei zone. Rezultatele se văd cu ochiul liber. Nu se întâmpla nimic, nu se simte nicio creștere, doar câteva averi acumulate și multă sărăcie.

Întoarcerea la cetățeni nu e simplă, dar niciun efort sisific. Un partid nou – în cazul nostru, PLUS – trebuie să își găsească sursele de informare locale și capacitatea de a motiva cetățenii. Soluția comunităților e potrivită pentru că permite descentralizarea necesară abordării problemelor care îi interesează pe cetățeni. O comunitate rurală va avea aproape cu siguranță alte probleme decât una din municipiul județului și va reacționa complet diferit față de una din București.

Ca să suplinească lipsa de înțelegere a întregii societăți, multe partide și mulți politicieni au alunecat în teme transcendentale. Naționalism, conspiraționism, tradiționalism și altele din aceeași categorie, despre care se știe că pot fi înțelese de toți cetățenii. Sigur, ele nu au niciun efect concret pentru o comunitate rurală. Trei sau patru rânduri de alegeri în care se mestecă teme irelevante pe un ton emfatic pot crea oricând un teren fertil pentru un politician populist. Nu va rezolva nici el problemele reale, dar măcar te scutește pe tine, cetățeanul, de prostiile irelevante îndrugate seară de seară.

Revenind la comunitățile politice. Ele pot juca un rol fundamental, de curea de transmisie între nevoile comunității și politicile adoptate de partid. Nicio formațiune politică nu mai poate inventa una sau două măsuri cu care să vindece o societate. Situațiile punctuale trebuie adunate din toată țara și încadrate în rezolvare transversală. Politicile publice naționale sunt tratate separat, pe criterii strategice generale. E posibil ca o comunitate rurală să aibă probleme majore cu forța de muncă și depopularea, comunitățile din urbanul mic, post-industrial, să aibă șomaj ridicat, iar comunitățile din urbanul mare să fie preocupate de colectarea deșeurilor și de semafoarele din cartiere.

Ați auzit până acum un partid care să discute sistematic și organizat problemele locale pe care să le integreze în politici naționale? E drept, o schimbare s-a produs deja față de anii 2.000. Dar vorbim de cruciade individuale, ale unor oameni bine intenționați și cu experiență în societatea civilă. Pentru o politică „altfel” e nevoie de o construcție politică suficient de matură încât să cuprindă în interiorul ei interesele diverse ale întregii societăți. Întoarcerea la cetățean se face prin comunități locale cu vocație politică.

Citește în continuare
Stiri PLUSacum 2 ore

Oana Bogdan: A fost lansată platforma prin care membrii PLUS își vor putea manifesta intenția de a candida la funcții publice locale. E nevoie de 44.000 de oameni integri și competenți

Noutăți Generaleacum 18 ore

Andrei Lupu: Dana Gârbovan este reprezentanta aripii fundamentaliste antijustiție, în linie cu Antena 3 – Nicolicea – Șerban Nicolae, și va redeschide atacul. Președintele are dreptul constituțional de a respinge propunerea

Noutăți Generaleacum 23 de ore

Vlad Voiculescu: Transplantul din România nu duce lipsă în primul rând de rinichi, ficaţi şi alte organe, ci de încredere. Iar ca să recâştigi încrederea cuiva, trebuie să încetezi să minţi

Noutăți Generaleacum 23 de ore

Oana Țoiu, la Digi24: Pedepsele sunt doar o componentă mică. Atâta timp cât există cârdășie cu poliția, teama de pedeapsă dispare sau se diminuează

Noutăți Generaleacum 2 zile

Dragoș Tudorache, despre memorandumul privind tehnologia 5G, la Realitatea TV: Componenta de securitate e foarte importantă

Stiri PLUSacum 2 zile

PLUS Sector 5: Delapidarea, abuzul în serviciu și trucarea licitațiilor colcăie în curtea Primăriei Sectorului 5

Noutăți Generaleacum 3 zile

Dacian Cioloş: Înainte de a vorbi de portofoliu, trebuie să știm cine e candidatul pentru poziția de comisar desemnat de România și dacă acesta îndeplinește criteriile de integritate și de competență

Stiri PLUSacum 3 zile

Andrei Lupu, la Adevărul LIVE: Noi deja vorbim de vreo două săptămâni de o OUG care va modifica legislația penală. Dacă ar dori cu adevărat asta, ar trece rapid prin Parlament

Stiri PLUSacum 4 zile

Diana Stoica: Domnule Mutu, să știți că există niște lucruri foarte clare, care chiar îți asigură un grad de siguranță în cazul cutremurelor

Revista Preseiacum 4 zile

Oana Țoiu, la Realitatea TV: E foarte important pentru noi să ne jucăm rolul geopolitic din perspectiva energiei. Măsurile legislative care au fost luate, în ultima vreme, au făcut opusul

Cele mai citite